524 matches
-
nu mișcare de rotație sau vibrație. De asemenea, toate relațiile care descriu procesele termodinamice prin care poate trece o cantitate de gaz ideal sunt valabile indiferent dacă capacitățile termice molare formula 8 și formula 9 sunt constante sau nu în funcție de parametrii sistemului termodinamic. Gazul ideal are coeficientul de dilatare egal cu cel de compresibilitate. În practică, la gazele care se comportă asemănător cu gazul ideal variația capacităților termice cu presiunea este nesemnificativă. Se folosesc doar tabele care indică variația acestor mărimi cu temperatura
Gaz ideal () [Corola-website/Science/310008_a_311337]
-
În termodinamică, entropia este o măsură a cât de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Noțiunea a fost introdusă de Rudolf Clausius. Este o funcție de stare caracterizată prin relația: unde "dQ" este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea "A" la care se referă entropia "S
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
În termodinamică, entropia este o măsură a cât de aproape de echilibrul termodinamic este un sistem termodinamic. Noțiunea a fost introdusă de Rudolf Clausius. Este o funcție de stare caracterizată prin relația: unde "dQ" este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea "A" la care se referă entropia "S" și starea de referință
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
dQ" este cantitatea de căldură schimbată cu exteriorul într-o transformare reversibilă, între starea "A" la care se referă entropia "S" și starea de referință "A", iar "T" este temperatura absolută la care are loc transformarea. O introducere a entropiei termodinamice legată de considerații geometrice este datorită lui C.Carathéodory Diferența de entropie între două stări "A" și "B" este: Entropia masică este raportul dintre entropia unui corp omogen și masa acestuia. În cadrul unui sistem izolat desfășurarea proceselor este posibilă numai
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
în care se produce creșterea entropiei. Expresia entropiei se poate deduce pornind de la expresia randamentului ciclului Carnot, astfel: ɳ= 1-(|Q|/Q)= 1-(T/T) ; de unde (Q/T)-(|Q|/T)=0. Entropia fiind o mărime de stare importantă pentru sistemele termodinamice, este folosită la reprezentări grafice ca mărime de referință a unei axe de coordonate. Diagramele care au ca mărime de referință pentru una din axele de coordonate, entropia, se numesc diagrame entropice. În diagrama entropică T-S poate fi reprezentată
Entropie () [Corola-website/Science/310344_a_311673]
-
astfel cu ajutorul așa numitelor centrale "Organic Rankine Cycle" (ORC) funcționând pe bază de amoniac, sau un compus asemănător freonului. Deoarece diferența de temperatură atinge doar o valoare de cca. 60 K randamentul acestui tip de centrală este mic - din considerente termodinamice, teoretic maxim 15 %, practic 1 %. Totuși acest tip de centrală prezintă interes mai ales pentru țările în curs de dezvoltare, unde cu investiții mici se pot utiliza resursele naturale, radiația solară din belșug și suprafețe aride neconstruite. Centralele termice solare
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
Energia internă este o funcție de stare a unui sistem termodinamic. Variația energiei interne într-o transformare termodinamică este egală cu energia transferată către sistem în cursul transformării, sub formă de lucru mecanic și căldură. Energia internă, notată de obicei U (uneori E) este energia tuturor formelor microscopice de energie a
Energie internă () [Corola-website/Science/309049_a_310378]
-
În termodinamică, un potențial termodinamic este o funcție de stare a unui sistem fizico-chimic și are dimensiunile unei energii. Diferitele tipuri de potențial exprimă capacitatea energetică a sistemului în timpul unei transformări, în funcție de condițiile în care ea are loc. Cele patru potențiale uzuale sunt următoarele: unde T
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
este temperatura, S este entropia, p este presiunea, V este volumul. formula 1 este numărul de particule de tip "i" în sistem. De obicei parametrii formula 1 sunt ignorați în sistemele monocomponent (cu o singură substanță) unde compoziția nu se modifică. Potențialele termodinamice sunt folosite la calculul echilibrului reacțiilor chimice, sau la măsurarea proprietăților substanțelor folosind reacțiile chimice. Reacțiile chimice au de obicei loc în condiții simple, ca presiune și temperatură constantă, sau volum și entropie constantă, iar când aceste condiții sunt îndeplinite
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
calculul echilibrului reacțiilor chimice, sau la măsurarea proprietăților substanțelor folosind reacțiile chimice. Reacțiile chimice au de obicei loc în condiții simple, ca presiune și temperatură constantă, sau volum și entropie constantă, iar când aceste condiții sunt îndeplinite se aplică potențialul termodinamic corespunzător. Ca și în mecanică, potențialul sistemul va tinde să scadă, iar la echilibru, în acele condiții, potențialul va atinge valori minime. Ca urmare potențialele termodinamice pot caracteriza starea energetică a unui sistem în condițiile date. În particular: Variabilele menținute
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
sau volum și entropie constantă, iar când aceste condiții sunt îndeplinite se aplică potențialul termodinamic corespunzător. Ca și în mecanică, potențialul sistemul va tinde să scadă, iar la echilibru, în acele condiții, potențialul va atinge valori minime. Ca urmare potențialele termodinamice pot caracteriza starea energetică a unui sistem în condițiile date. În particular: Variabilele menținute constante în transformări sunt numite parametri ai potențialului respectiv. Parametrii sunt importanți deoarece dacă un potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
condiții, potențialul va atinge valori minime. Ca urmare potențialele termodinamice pot caracteriza starea energetică a unui sistem în condițiile date. În particular: Variabilele menținute constante în transformări sunt numite parametri ai potențialului respectiv. Parametrii sunt importanți deoarece dacă un potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale potențialului respectiv în funcție de parametri, lucru care nu este valabil pentru alte variabile. Invers, dacă un potențial termodinamic nu
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
caracteriza starea energetică a unui sistem în condițiile date. În particular: Variabilele menținute constante în transformări sunt numite parametri ai potențialului respectiv. Parametrii sunt importanți deoarece dacă un potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale potențialului respectiv în funcție de parametri, lucru care nu este valabil pentru alte variabile. Invers, dacă un potențial termodinamic nu va fi exprimat în funcție de parametri, nu va reflecta toate proprietățile termodinamice
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
potențial termodinamic poate fi exprimat ca o funcție de parametrii săi, toate proprietățile termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale potențialului respectiv în funcție de parametri, lucru care nu este valabil pentru alte variabile. Invers, dacă un potențial termodinamic nu va fi exprimat în funcție de parametri, nu va reflecta toate proprietățile termodinamice ale sistemului. Parametri conjugați sunt mărimi al căror produs are dimensiunea energiei sau se măsoară în unități de energie. Aceste mărimi pot fi denumite „forțe” generalizate și „deplasări
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
termodinamice ale sistemului pot fi determinate prin ecuații cu derivate parțiale ale potențialului respectiv în funcție de parametri, lucru care nu este valabil pentru alte variabile. Invers, dacă un potențial termodinamic nu va fi exprimat în funcție de parametri, nu va reflecta toate proprietățile termodinamice ale sistemului. Parametri conjugați sunt mărimi al căror produs are dimensiunea energiei sau se măsoară în unități de energie. Aceste mărimi pot fi denumite „forțe” generalizate și „deplasări” generalizate prin analogie cu sistemele mecanice. De exemplu, în perechea pV, presiunea
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
sistem prin transfer termic. Forța termodinamică este întotdeauna un "parametru intensiv" iar deplasarea este întotdeauna un "parametru extensiv", rezultând o "energie extensivă". Parametrul intensiv (forța) este derivata energiei interne în funcție de parametrul extensiv (deplasare), toate celelalte variabile rămânând constante. Teoria potențialelor termodinamice nu este completă fără a lua în considerare numărul particulelor din sistem ca parametru similar cu alte mărimi extensive ca volumul sau entropia. Numărul particulelor este, la fel ca volumul sau entropia, un parametru de „deplasare” într-o pereche de
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
și vapori, potențialul chimic al lichidului determină trecerea moleculelor din lichid în stare gazoasă (evaporare), iar potențialul chimic al stării gazoase determină trecerea moleculelor din starea gazoasă în lichid (condensare). Când aceste potențiale devin egale se atinge echilibrul. Relațiile potențialelor termodinamice pot fi derivate, obținându-se un set de ecuații fundamentale în concordanță cu principiile întâi și al doilea al termodinamicii. Din Primul principiu al termodinamicii orice variație infinitezimală a energiei interne U a unui sistem poate fi scrisă ca suma
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
parametrii potențialului din membrul stâng. Relațiile de mai sus ilustrează faptul că atunci când parametrii potențialului sunt menținuți constanți, valoarea potențialului descrește ireversibil, apropiindu-se de o valoare constantă, minimă, la echilibru. Relații similare pot fi scrise pentru orice alt potențial termodinamic. Relațiile prezentate mai sus pot fi folosite pentru obținerea formelor diferențiale ale unor parametri termodinamici. Dacă se notează cu "Φ" un potențial termodinamic oarecare, ecuațiile de mai sus capătă forma: unde formula 14 și formula 15 sunt perechi de parametri conjugați, iar
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
-se de o valoare constantă, minimă, la echilibru. Relații similare pot fi scrise pentru orice alt potențial termodinamic. Relațiile prezentate mai sus pot fi folosite pentru obținerea formelor diferențiale ale unor parametri termodinamici. Dacă se notează cu "Φ" un potențial termodinamic oarecare, ecuațiile de mai sus capătă forma: unde formula 14 și formula 15 sunt perechi de parametri conjugați, iar formula 15 sunt parametrii potențialului formula 17. Prin derivare rezultă: unde formula 19 este setul de parametri ai formula 17 cu excepția formula 21. Rezultă expresiile diferiților parametri termodinamici
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
parametri termodinamici în funcție de derivatele potențialelor în funcție de parametrii lor. Aceste ecuații sunt cunoscute ca ecuații de stare pentru că leagă parametrii termodinamici ai stării. Pentru potențialele U, F , I și G se obține: unde, în ultima ecuație, formula 27 este oricare din potențialele termodinamice U, F, I, G iar formula 28 este setul de parametri ai acestor potențiale, exclusiv formula 1. Folosind toate potențialele se obțin și alte ecuații de stare, ca: Prin urmare, toate informațiile termodinamice despre sistem pot fi cunoscute și ecuațiile fundamentale ale
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
unde, în ultima ecuație, formula 27 este oricare din potențialele termodinamice U, F, I, G iar formula 28 este setul de parametri ai acestor potențiale, exclusiv formula 1. Folosind toate potențialele se obțin și alte ecuații de stare, ca: Prin urmare, toate informațiile termodinamice despre sistem pot fi cunoscute și ecuațiile fundamentale ale oricărui potențial pot fi găsite pe baza ecuațiilor de stare. Fie formula 14 și formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 un parametru al unui potențial formula 17. Se aplică derivarea ecuațiilor
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
pereche de parametri conjugați, și formula 15 un parametru al unui potențial formula 17. Se aplică derivarea ecuațiilor de stare conform relațiilor următoare: Din astea, pentru potențialele U, F, I, G se obțin relațiile Maxwell: Pentru ecuațiile de stare care conțin potențiale termodinamice se obțin relațiile: iar pentru alte potențiale se obțin relații ca: Fie formula 14 and formula 15 o pereche de parametri conjugați, și formula 15 parametrii energiei interne. Deoarece toți parametrii energiei interne U sunt variabile extensive: pentru funcții omogene rezultă că energia
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
pereche de parametri conjugați, și formula 15 parametrii energiei interne. Deoarece toți parametrii energiei interne U sunt variabile extensive: pentru funcții omogene rezultă că energia internă poate fi scrisă ca: Din ecuația de stare se obține: Substituind în expresiile altor potențiale termodinamice se obține: Aceste procedeu se poate aplica oricăror potențiale termodinamice. Deducerea ecuațiilor Gibbs-Duhem din ecuațiile de stare termodinamice este imediată . Energia liberă Gibbs formula 52 poate fi la echilibrul chimic dezvoltată ca: Substituind în ecuațiile Maxwell și ținând cont de expresia
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
toți parametrii energiei interne U sunt variabile extensive: pentru funcții omogene rezultă că energia internă poate fi scrisă ca: Din ecuația de stare se obține: Substituind în expresiile altor potențiale termodinamice se obține: Aceste procedeu se poate aplica oricăror potențiale termodinamice. Deducerea ecuațiilor Gibbs-Duhem din ecuațiile de stare termodinamice este imediată . Energia liberă Gibbs formula 52 poate fi la echilibrul chimic dezvoltată ca: Substituind în ecuațiile Maxwell și ținând cont de expresia potențialului chimic aceasta devine: Potențialul chimic este același lucru cu
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]
-
pentru funcții omogene rezultă că energia internă poate fi scrisă ca: Din ecuația de stare se obține: Substituind în expresiile altor potențiale termodinamice se obține: Aceste procedeu se poate aplica oricăror potențiale termodinamice. Deducerea ecuațiilor Gibbs-Duhem din ecuațiile de stare termodinamice este imediată . Energia liberă Gibbs formula 52 poate fi la echilibrul chimic dezvoltată ca: Substituind în ecuațiile Maxwell și ținând cont de expresia potențialului chimic aceasta devine: Potențialul chimic este același lucru cu energia liberă molară Gibbs, ca urmare: Prin scădere
Potențial termodinamic () [Corola-website/Science/309058_a_310387]