518 matches
-
să compenseze impasul traficului urban și se oferă să-i transporte pe pasagerii iritați, dar pe cine să miști, pe cine să Încînți, pe cine să entuziasmezi? Și, mai ales, pe cine să mai angrenezi În marele și autenticul trafic? ticsind refugiul cu gluga trasă pe ochi - fulgi vin și se duc În ultimul vers se poate observa un ligament se duc. Pentru cei disponibili totuși, fulgii pot reprezenta o reală seducție. Între sensuri De vreun an, pe un fragment al
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
libo, vgr. leibo (a vărsa). Forma rom. liurcă pare influențată de leoarcă (foarte ud). Teasc vine din substratul tracic, de unde slava veche avea pe teaskŭ, rusa tiski „menghină”, de la vb. tiskatĭ „a strânge, a presa”; a se vedea rom. a ticsi „a umple până la refuz”. Fără k din tiskatĭ există tot în slavă forma tesatĭ „a ciopli lemnele”, în rom. a teși, teslă. Forma adjectivală este tesen „strâns, ticsit, înghesuit”, care s-a întâlnit în baza traco-latină cu lat. densus >des
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
129 tain, 56 talaz, 130 tarabă, 56 tare, 109 a tăia, 56 tărăboanță, 56 tărâm, 43 tărie, 56 tău, 103 a târî, 43 târn, 139 a târși, 195 teasc, 132 tei, 53 teren, 43 teslă, 132 a teși, 132 a ticsi, 132 tijă, 105 tisă, 132 a toarce, 195 toc, 105 toloacă, 43 traci, 47 trai, 195 traistă, 135 a trăi, 139 a trânti, 195 treabă, 56 a trece, 43 troc, 195 trup, 43 tură, 195 a turba, 56 a turti
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în largul ei, dar sufletul... îi era ancestral atras de pădure. Acum trăia fericită alături de Pârvu, paznic de nădejde și tovarăș de joacă, și cu bunicul ei, bătrânul Toma, tatăl lui Anton, care o îngrijea în lipsa lui, și care-i ticsea capul de povești și întâmplări din pădure, nemaiauzite... cum n-a mai făcut-o de la moartea Frăsânicăi. Singurătatea departe de sat, n-o înspăimânta, - chiar nu se simțea deloc singură -, bunicul Toma o învăța graiul animalelor, al păsărilor... chiar și
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pentru asta i-o atribuia tatălui ei. Dar numai mulțumită lui reuși să se descurce cu cozile lungi și să mai aibă timp și pentru o cafea și un croasant într-una din cafenelele aeroportului, ca de obicei. Localul era ticsit și el de lume, iar femeia din față dădea semne de nerăbdare așteptându-și cafeaua. Când și-o primi în sfârșit, o dădu pe gât din două înghițituri rapide. Când Darcey și-o primi pe a ei, o luă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mă văd vorbind fluent nici chineza și nici malaeza. —Vai, vai, zise Anna, s-a sfârșit cu titlul tău de Omul Anului. Darcey râse. E un complot pus la cale de colegii mei invidioși. Intră prima în cafeneaua italienească, deja ticsită de oameni din Centrul de Servicii Financiare care aveau pauza de masă mai devreme. Reușiră totuși să facă rost de două scaune lângă tejgheaua de granit care se întindea de-a lungul întregului perete. Ce vrei să mănânci? întrebă Anna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
atunci, nici o problemă. —Ăă... bine... mersi. Își puse pantofii, care îi veneau perfect. —Acum, dragă Cenușăreaso, ai să te duci la bal, chicoti Helena. Darcey râse și le făcu cu mâna, după care se porni la petrecere. Hotelul era deja ticsit când ajunse ea. Se bucură că cedase până la urmă și stătuse atâta la salonul de frumusețe, pentru că fiecare femeie de acolo arăta transformată, și ar fi fost dezastruos dacă ar fi apărut, așa cum intenționase, în rochița ei neagră veche și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
câte o mostră din fiecare și poți să le vezi. —A. — Îmi cunosc miresele, spuse Lorelei. Și sunt obișnuită cu miresele ca tine care știu foarte bine ce vor. Haide, să mergem în bibliotecă. Camera pătrată, plină de cărți, fusese ticsită cu obiecte de nuntă. Lorelei nu glumise atunci când spusese că avea câte o mostră din fiecare - pe masa mare din mijlocul încăperii se aflau tot felul de pahare, tacâmuri, porțelanuri, suporturi de șervețele, fețe de masă, flori, scaune și perne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
relua după aceea singurătatea. N-am cum să știu cât adevăr există în această imagine a fiestei, dar cu ajutorul ei îmi pot explica, mai ușor și logic, de ce nici un prilej de sărbătoare nu e pierdut în Mexic. Calendarul mexican e ticsit de sărbători. "Sunt peste o sută într-un an", mi-a precizat cineva, și, prima oară, am crezut că n-am auzit bine. Dar auzisem bine. Orice pretext e bun pentru a spori numărul sărbătorilor și vacarmul lor. " Pentru ce
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Aș vrea să vii să ne vezi, iubito. Au trecut secole. Păi, da, spuse Lisa evaziv. O să trec în curând. Nici o grijă! Cu fiecare vizită, casa în care crescuse devenea din ce în ce mai mică și mai urâcioasă. În camerele mici și prăfuite, ticsite cu piese ieftine de mobilier, Lisa se simțea strălucitoare și străină, cu unghiile ei false și cu pantofii ei strălucitori din piele, conștientă de faptul că poșeta pe care o ținea în mână costase probabil mai mult decât canapeaua pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
pe cât pariem că Trix mă va prinde când ies de aici? A durat ceva până Ashling a reușit să răspundă. —Pe una de zece. 52tc "52" Când Jack a ajuns la hotelul Herbert Park, petrecerea era în toi. Locul era ticsit, copii din Colleen stăteau pe mese în teancuri mari și lucioase, iar fetele puseseră în funcțiune o întreagă bandă rulantă umană care să-i întrețină pe invitați. În prima linie stătea evident Lisa, care, strălucitoare și fermecătoare, probabil că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și veche. Îți amintești în ce bar l-ai întâlnit? Lorna înălță capul. Am văzut că lacrimile i se uscaseră pe obraji. Cred că era pe Aviation Boulevard, lângă uzinele alea de avioane. Am icnit. Zona aia din Gardena era ticsită de taverne, saloane de pocher și bordeluri care lucrau cu acceptul tacit al poliției. Când ai văzut-o ultima oară pe Betty? întrebă Harry. Lorna se îndreptă spre scaunul ei, încercând să-și stăpânească emoțiile - o reacție destul de temerară pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
chiuvetă și un șifonier. Pereții erau însă ornați cu fotografiile lui Betty Short, poze din ziare și reviste, prim-planuri oribile de pe 39th, colț cu Norton, multe dintre ele mărite, pentru a scoate în evidență fiecare detaliu sinistru. Patul era ticsit cu cutii de carton ce conțineau un întreg dosar de caz, cu copii la indigo după diverse rapoarte, liste de ponturi, index de dovezi, rapoarte ale polițiștilor din teren și transcrieri ale interogatoriilor, toate înregistrate în ordine alfabetică. Neavând nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
atunci când interiorul pulpei Îi este mușcat ușor. Era Îmbrăcată impecabil, Într-un costum gri și un palton negru pe deasupra, efectul fiind ușor alterat de perechea de cizme uriașe Wellington care Îi treceau de genunchi. Aruncă o privire profesională prin cortul ticsit de oameni, Înainte ca ochii să Îi rămână fixați În direcția lui Logan. Un zâmbet vag Îi apăru pe față, dar dispăru la fel de subit. Nu e de mirare, dacă stai să te gândești cum arăta el. Nebărbierit, cu cearcăne, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
sălii se deschise brusc și Înăuntru năvăli un polițist răsuflând din greu. — Domnule, spuse el. Încă un copil adispărut. 6 Mama lui Richard Erskine era supraponderală, superînzorzonată și aproape ea Însăși un copil. Livingul casei cu terasă din Torry era ticsit cu fotografii, toate Înfățișând același lucru: un Richard Erskine zâmbitor. Cinci ani. Păr blond, dinți strâmbi, obraji cu gropițe, ochelari imenși. Viața copilului era redată În imagini În Încăperea claustrofobică, de la naștere până la... Logan nu-și duse gândul mai departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
și panicată. Mi l-a luat pe Richie! Mi l-a luat și mi l-a omorât! Logan clătină din cap. — Încă nu știm asta. Poate fiul dumneavoastră nu și-a dat seama cât e ceasul. Cercetă din nou pereții ticsiți cu fotografii, Încercând să găsească una În care copilul să pară cu adevărat fericit. — De cât timp lipsește? Femeia se opri și Îl țintui cu privirea. — De trei ore! I-am mai spus o dată! Agită o mână cu unghiile roase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ne așezăm undeva să stăm la o bârfă mică? Încercă o altă ușă, descoperind de această dată un living portocaliu cu o canapea maro de catifea, un șemineu fals cu gaz, un sistem home cinema și un computer. Pereții erau ticsiți cu afișe de filme și cu un suport imens plin cu DVD-uri. — Ce casă frumoasă aveți, domnule Chalmers; sau pot să vă spun Norman? Logan se trânti pe canapeaua murdară Înainte să Își dea seama că era plină cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
peste o oră și-un pic. Așa că se Îmbrăcă rapid și-și făcu loc prin zăpada până la glezne până la Castlegate și la cel mai apropiat chioșc de ziare. Era un magazin mic, genul acela care Încerca orice o dată. Pereții erau ticsiți de rafturi: cărți, vase, tigăi, becuri, cutii cu fasole boabe... Logan găsi ceea ce căuta pe podeaua de lângă tejghea - un teanc gros de ziare proaspete, Încă Învelite În plastic protector pentru ca zăpada să nu Înmoaie hârtia. Proprietarul, un tip masiv cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
odihnească. Medicul care aștepta în prag, privind iritat acel du-te-vino al vizitatorilor, interveni, rugându-i pe toți să plece. Cel care ieși brusc fu însă Împăratul. Pe când se îndepărta, își spuse că nu avea să mai intre niciodată în camera ticsită de comori, unde toate obiectele închideau experiențele neliniștitoare, tragice, violente ale celor care le pierduseră. Își dori - așa cum își dorise Tiberius la Capri - ca Manlius să termine mai repede splendidele camere ale noii domus, care dădea spre Foruri și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
aromă cel puțin dubioasă de carne, aceasta din urmă fiind mai pregnantă în podea și tapet. Locul era mobilat cu zgârcenie: canapele și scaune ieftine și o masă pentru o singură persoană. Pe de altă parte, cele două dormitoare erau ticsite cu tot felul de obiecte necesare unui magician: frânghii, inele, baghete, peruci, costume, mantii, vopsele, machiaje, petarde, fire, baterii, detonatoare de mici dimensiuni, hârtie lucioasă, vată, instrumente sculptat lemnul, chiar și o mașină de cusut și un costum de latex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
-l pe el. Încă respira greu din cauza goanei, iar plămânii îl înțepau. La fel și mușchii picioarelor. Se opri și se rezemă de una din clădirile colegiului. În fața lui, se desfășura un festival sau un târg, de aceea piața era ticsită cu oameni. Privi în spatele lui, spre vest, în direcția din care apăruse și el. Poliția deja blocase acea intrare. În nordul și în sudul pieței, se aflau două clădiri impresionante, fără uși sau ferestre deschise. De aceea, singura lui scăpare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
se opriră lângă tufișuri. Începu să meargă cu precauție prin pojghița de noroi. După ce trecu la rândul ei de tufișuri, văzu o mulțime de cocioabe improvizate din cartoane și bucăți de tablă. Câteva zeci de vagabonzi, majoritatea bărbați. Locul era ticsit cu instalații ruginite și carcase de mașini abandonate. La prima vedere, se părea că Magicianul se așteptase să iasă pe un drum și nu încetinise când trecuse prin gardul viu. Urmele de cauciuc ce se puteau observa atât prin noroi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Întorc cu spatele, nu mai știu ce să facă. Începu să-și rotească capul În cercuri largi. — Cred că tot stresul ăsta Începe să mă afecteze. Nu ai niște Kabbalah Spring - cu niște gheață și lămâie, poate? Deși frigiderul era ticsit cu apă Îmbuteliată și suc de fructe numai pentru alinarea celebrităților agitate, Ruby nu avea apă minerală Kabbalah Spring. —Pot să Îți ofer Perrier, zise. Asta e tot? reveni Claudia, Încă rotindu-și gâtul. Eh, cred că mă descurc. —Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
zbor, fără să îmi dau seama. Am citit scrisoarea. Soția mea și alte câteva sute de femei amenințau cu boicotarea piesei dacă Gusti Huber nu era înlocuită. —Dar ai văzut deja piesa. El nu știe asta. Am privit masa. Era ticsită cu hârtii. —Cui i-ai mai scris? —Regizorului, scenaristului. Asociației de teatru, sindicatului actorilor. M-am uitat la soția mea. Avea obrajii îmbujorați și ochii îi sclipeau. Arăta ca după ce făceam dragoste. M-am uitat din nou spre masă. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
să asmut câinii asupra lui? Nu c-am fi avut vreun câine, dar nu asta contează. Mai rău! Aș fi putut s-o asmut pe Helen asupra lui. La ce se așteptase? Ca drumurile de la aeroportul din Dublin să fie ticsite de băștinași care să-l ovaționeze, fluturând steaguri englezești? Vrusese fanfare și covoare roșii? Să se declare sărbătoare națională? Iar eu să-l întâmpin la ușă îmbrăcată într-un neglijeu sexy, să-i zâmbesc și să-i declar cu voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]