1,584 matches
-
aceea că lansa zvonuri privind operațiunile militare de pe frontul de est, în 1943. În acest sens, ar fi afirmat că Armata Română nu poate face față noului „armament bolșevic”, că bolșevicii au înaintat până la Marea Azov, iar podul feroviar de la Tighina fusese aruncat în aer. La fel de periculos părea și Ion Herțun, coleg de serviciu și apropiat al lui Viscun, despre care agentul de poliție raporta că are un aparat de radio și ascultă posturi străine, în special Moscova, împreună cu alte familii
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Nistru și Prut. În acest ținut, dincolo de Prut, erau vestiți codrii Tigheciului, stăpâniți de renumiții Codreni, care formau o „republică” militară, ce apărau granița și se bucurau de privilegii din partea domniei. Două drumuri principale treceau prin sudul ținutului Fălciu: drumul Tighinei și al Chișinăului, și drumul Cetății Albe prin târgul Fălciu. Ca număr de locuitori și ca suprafață, orașul Huși era cel mai mare centru populat al ținutului Fălciu; totodată, este și cea mai importantă așezare urbană din punct de vedere
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care a fondat Schola latina (gimnaziul) și biblioteca de la Cotnari, a plecat spre Suceava. O mare campanie antiotomană a desfășurat, în 1574, Ioan Vodă cel Viteaz (1572-1574). După ce a ieșit învingător în luptele cu tătarii la Cetatea Albă și Bender (Tighina), și-a organizat armata în primăvara anului 1574, obținând victorii împotriva turcilor la Jiliște (lângă Focșani) și Brăila. „Aflând dispozițiunile dușmanilor - menționează B. P. Hasdeu - Ioan Vodă nu mai putea rămânea lângă Bender: el trecu Prutul și-și puse tabăra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
recrutarea de noi oșteni din interiorul Moldovei, poziția naturală favorabilă pentru apărare în cazul unui atac prin surprindere, posibilitatea de a îndrepta atacurile în două direcții: la Nistru contra tătarilor și la Dunăre, împotriva turcilor, atacând Brăila (pe atunci raia), Tighina și Cetatea Albă. La 10 iunie 1574, oastea moldo-cazacă era învinsă, prin trădare, la Iezerul Cahulului, iar după ce s-a predat turcilor în tabăra de la Roșcani, este ucis de turci, în ciuda promisiunilor. Domnia și moartea voievodului au fost extrem de sugestiv
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cununat la biserica rusă, având doi martori ofițeri ruși. Apoi a telegrafiat regelui de-i mai îngăduie întoarcerea în țară. Poliția din Odessa l-a silit să plece, după ce cenzura din Viena a permis expedierea telegramei. S-a oprit la Tighina. Regele voia să-l silească a suferi consecințele unei asemenea purtări în timp de rezbel și să proclame pe principele Nicolae moștenitorul tronului. Grea hotărâre de luat pentru părinți, dar meritată prin educația ce au dat copiilor, prin principiile ce
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Tentativa de a declanșa o revoltă majoră în Grecia a eșuat însă. În 1770, trupele albaneze au înăbușit revolta. În același timp, armata rusă a intrat din nou în Principate și a cucerit fortărețele otomane de la Chilia, Akkerman, Ismail, Bender (Tighina) și Brăila. Aceste victorii rusești le-au pus pe gînduri pe celelalte puteri europene, care se temeau de o răsturnare totală a echilibrului de forțe. Frederic cel Mare a făcut deci presiuni pentru o pace moderată cu Imperiul Otoman, care
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acesteia pe domnitori, numiți uneori hospodari, care trebuiau să fie apoi aprobați de sultan. Odată ales, domnitorul avea puteri importante, dar domnea împreună cu sfatul boierilor. Prezența trupelor turcești era admisă doar în marile fortărețe, cum erau Chilia, Akkerman și Bender (Tighina). Musulmanii nu dețineau proprietăți funciare în nici unul dintre cele două principate și nu existau nici moschei sau alte instituții religioase islamice. În realitate însă, sistemul politic nu funcționa lin. Puterea țării era alcătuită din trei elemente: domnitorul, boierii și Poarta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ca instructori de lt-cdor av. Tase Rotaru și pe adj.-șef Stan Dănălache. În iunie 1941, România intră în război contra Uniunii Sovietice. Escadrila Albă participă din primele zile la campania Basarabiei, mutându-și baza, succesiv, la Focșani, Tecuci și Tighina. La sfârșitul acestei prime campanii, aviatoarele sunt decorate de către Mareșalul Antonescu, pentru "fapte de mare bravură". Urmează campania Stalingradului, în august 1942 Escadrila Sanitară fiind mutată pe aerodromul de la Kotelnikovo și apoi pe cel de la Plodovitoje, ambele la câteva zeci
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
avem pînă la Iași? Strîng din dinți, răspund liniștit, îi surîd chiar, ca să se liniștească. La Iași, după ce predau răniții, îl implor pe cpt. Vanea Dicescu să mă scape de șoarece, dar seara venind, sunt obligată să plec înapoi la Tighina eu singură cu șoarecele!! La sosire am anunțat pe mecanicul Feeș că dacă șoarecele rămîne în avion eu nu mă mai urc în el. Am văzut pe pasagerul meu clandestin, un fel de nod mic, gris, cu coadă lungă, care
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
entuziasmat în a afla după 1990 o țară românească din afara României, a participat la Podurile de Flori, a fost martorul declanșării agresiunii de la Nistru a armatelor rusești, a fost prezent la mitinguri de solidaritate cu românii de peste Nistru și din Tighina, a fost de față la ample manifestări legate de apărarea drepturilor naționale ale românilor basarabeni. L-am zărit de multe ori cu ochii jilăviți de cele ce vedea, ca și cum și-ar fi spus “vedeți, uitați-vă bine ca să puteți ține
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Prutului, sau se trecea în grupuri organizate de excursioniști, și cu siguranță că erau în grup securiști-KGB-iști-pentru a urmări ca nu cumva să ne cunoaștem neamul bine. întâi am mers la Chișinău, apoi am călătorit până în satul Calfa de lângă orașul Tighina (Bender). La Chișinău am locuit la doamna Aurica Tizu, care avea locuință în oraș, pe strada Bubnovschi, devenită Matei Basarab. La data de 18 iunie 1991, împreună cu prof. Aurica Tizu, am plecat către satul Calfa, călătorind cu trenul, un tren
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ploaie, am încercat să repar un gard din grădină. Era în jur de ora 10, când, de aproape, am auzit un foc de armă. Cu puține momente înainte trecuseră două avioane militare, foarte aproape de sol, două Mig-uri care veneau dinspre Tighina și se îndreptau spre Bulboaca. Se auzeau și până atunci focuri de armă, dar de mai departe, de peste dealurile de la Gura Bâcului sau de la Bender, dar așa de aproape nu. Eram doar cu bătrâna, Aurica Tizu se întorsese la Chișinău
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
sau cine știe ce s-ar fi întâmplat cu mine. Am reușit să iau trenul ce venea dinspre Bender. Urcându-mă, am văzut lumea foarte agitată, și cum toți vorbeau rusește eu nu înțelegeam nimic, nu știam nimic ce se întâmplase în Tighina, adică în Bender. Ajuns la Chișinău, am văzut la televizor tancurile rusești trecând podul de la Tighina, trăgând focuri de tun, iar unul dintre tancuri luând foc si retrăgându-se. Erau scene de groază. Dacă scăpam trenul acela nu mai puteam
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Bender. Urcându-mă, am văzut lumea foarte agitată, și cum toți vorbeau rusește eu nu înțelegeam nimic, nu știam nimic ce se întâmplase în Tighina, adică în Bender. Ajuns la Chișinău, am văzut la televizor tancurile rusești trecând podul de la Tighina, trăgând focuri de tun, iar unul dintre tancuri luând foc si retrăgându-se. Erau scene de groază. Dacă scăpam trenul acela nu mai puteam să ajung la Chișinău, a fost ultimul tren din acea perioadă, toate se opreau la Bulboaca
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
aceste lucruri de mare preț pentru bietul român, sărmanul român basarabean, bătrâna plângea, își aducea aminte de 1944 și mereu tresărea la fiecare bubuitură de tun, rafale de mitralieră, împușcături ce nu conteneau să se audă în acele momente, dinspre Tighina, Gura Bâcului, Cocieri, Dubăsari, Varnița, dar și de mai aproape, din pădurea ce era la circa 100 de metri de căsuța ei. în toată regiunea se dădeau lupte grele, mureau copii Basarabiei, măcelăriți de hoardele străine, bine înarmate de Moscova
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
vindeau produsele prin zona gării. Așa, printre împușcături, oamenii strângeau ce aveau pe lângă casă și plecau până la Chișinău să facă un ban, să poată cumpăra un medicament și ce le trebuia pentru familie, pentru copii. Dacă în Transnistria sau la Tighina, la Vadul lui Vodă, Dubăsari, Cocieri, Varnița și în alte zone de pe Nistru se dădeau lupte crâncene, în restul Basarabiei viața decurgea cât de cât bine. Atâta doar că banditul de Smirnov întrerupsese gazul metan, uneori și curentul electric, iar
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ieșene, înființată în anul 1937. Odată cu declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1941, Gh. Burlacu a fost convocat pe front și a participat la eliberarea teritoriului românesc. După scurt timp, la 19 iulie 1941, în localitatea Grădiștea de lângă Tighina a fost grav rănit și trimis la spitalul din Brașov, unde a rămas pentru tratament până la 23 decembrie 1941. După o scurtă perioadă de convalescență a revenit la Politehica ieșeană, ce se găsea atunci la Cernăuți. În 1942 este numit
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Maestru al artei românești, pe parcursul a peste o jumătate de secol, Adrian Podoleanu a rămas fidel crezului său, căutând în disputa cu sine însuși atingerea performanței în rafinamentul exprimării. S-a născut la 26 august 1928, în localitatea Sadaclia, județul Tighina din Republica Moldova. Între 1939-1949 a fost elev al Școlii Normale din Timișoara, unde a studiat desenul cu profesorul Ion Bălan. A studiat la Institutul de Artă Dramatică, secția Regie, Timișoara (1949-1950). În perioada 1952-1957 a urmat cursurile Institutului de Arte
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
autostigmatizau”, diferențiindu-se flagrant de ceilalți prin hainele purtate. Câteodată Însă stigmatul confesional nu consta din impunerea, ci din interzicerea unui element de vestimentație. Abia lipsa lui stigmatiza. Iată câteva exemple : În 1709, J.W. Bardili - refugiat În raiaua turcească Tighina, Împreună cu regele Suediei, Carol al XII-lea - notează următoarele despre orașul de pe malul drept al Nistrului : „Înăuntrul orașului locuiesc turcii, iar În suburbii armenii și evreii, cărora li se Îngăduie celebrarea cultului lor religios [doar] Înăuntrul caselor lor particulare [...] Evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a evreilor din Bucovina, găsim însă utile demersului nostru, câteva precizări referitoare la „calendarul” operațiunilor de deportare, pentru că observația noastră este că acestea continuă până în anul 1943. În vara anului 1941 au avut loc primele deportări. În tratatul româno-german de la Tighina, semnat la 30 august 1940, privind administrarea teritoriului dintre Nistru și Bug (Transnistria), a fost stipulat că „deportarea spre est”, peste Bug, a evreilor nu va fi posibilă decât după ce operațiunile militare vor fi terminate. De aceea, în iulie 1941
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
încerca să răspund; apoi voi dactilografia în două exemplare întrebările și răspunsurile și ți le voi trimite pînă la data indicată de D-ta. între 1 și 10 octombrie 1984 voi face împreună cu fiul meu o călătorie cu mașina la Tighina, Cernăuți, Hotin, Soroca, Bălți și Chișinău. Ne vom întoarce la Roman prin Huși. în restul timpului voi fi de obicei la Roman, unde lucrez mai bine ca în București, așa cum Eusebiu spunea că lucrează mai bine în Udești decît în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cele mai bune gînduri, al D-tale, H. Mihăescu </citation> (23) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc=" [București]" data =”14 octombrie 1984”> Între 3 și 12 octombrie 1984 împreună cu fiul meu Doru1 la Codrul Cosminului (Dumbrava Roșie), Cernăuți, Boian, Bălți, Chișinău, Tighina, Cetatea Hotin, Tiraspo , pe malul stîng al Nistrului. La Cernăuți o catedră de limbă și literatură română, la Bălți și Tiraspol institute pedagogice cu limba de predare moldovenească, la Chișinău universiatate și academie de științe unde se vorbește mult rusește
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Dr. Constantin Bart - Curriculum Vitae, Iași, 1978, 14 p. mss (în arhiva autorului). BATCU, ALEXANDRU (1922-1963) MEDIC Reprezentant de marcă al școlii medicale ieșene, conf. univ. dr. Alexandru Batcu s-a născut la 26 iulie 1922,în localitatea Ceadîr-Lunga, județul Tighina din Republica Moldova. A urmat școala primară în localitatea natală și cursurile secundare la Liceul Militar din Cernăuți, pe care le-a absolvit în 1941. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iași, obținând, în 1948, diploma de Doctor în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
grupurile de ostași, împărțind cu dărnicie lovituri de cravașă, înjurând în numele tuturor sfinților din calendar. Nu l am aprobat, m-a simțit și a început a mă împunge cu anumite expresii. Prin martie 1940 regimentul nostru este dirijat în jurul orașului Tighina, unde ocupăm noi poziții și căutăm să ne ascundem de privirile celor de peste Nistru. Ulterior am locuit în corturi sub protecția unor crânguri și pădurici de salcâmi. Săpăm noi poziții ca niște adevărate cârtițe umane! Ziarele și propaganda noastră amintea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de Știință din România (1986ă etc. Stins din viață, la 25 mai 1995, Dr. Alexandru Andronic a fost înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. BACIU, IOAN (1937-1998ă FIZICIAN Profesorul universitar doctor Ioan Baciu sa născut la 4 septembrie 1937, la Tighina, în Basarabia, dar în 1941, împreună cu familia, sa stabilit la Blaj. A primit o educație aleasă, mama sa fiind învățătoare, iar tatăl inginer agronom. După cursul primar urmat la Blaj, a frecventat Liceul Gh. Lazăr din Sibiu unde, în 1954
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]