410 matches
-
149. Alte lucrări au studiat efectele ablației organului. Faptul cel mai interesant ce reiese din cercetările noastre e scăderea frecventă și uneori foarte importantă a apei din cele mai multe organe (creier-ipofiză, tiroidă, ficat, rinichi, pancreas)... Dacă ținem seama de faptul că timusul e glanda copilăriei, ne putem da seama că el intervine în fenomenul de creștere și de asimilație prin mecanismul hidrațiunei organelor și se poate concepe că involuția lui facilitează deshidratarea organelor, ceea ce constituie unul din caracterele involuției senile". Unele experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
este afirmația făcută încă în 1939: "Cu oarecare rezerve mi s-a părut a putea conchide că teoria imperfecțiunei hipofizare cea mai conformă cu realitatea, la această imperfecțiune putându-se adăuga, în unele cazuri, insuficiența glandelor sexuale și persistența funcțiunei timusului". Lucrările lui Parhon cu privire la acromegalie au fost incluse în circuitul valorilor universale, fiind citate de Bouchard, Brissoud, Grasset, Biell, Chovet, Pende și alții. Testiculul și ovarul au constituit obiectul unor cercetări susținute efectuate în special cu Mârza și cu Kahane
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nivelul pungii de legare a antigenului, molecula HLA-DQ8 poate fi considerată ca o moleculă MHC de clasa a II-a „instabilă”. Este posibil ca la un subiect DQ8+ limfocitele T potențial autoreactive (care în mod normal sunt selectate negativ în timus) să fie doar acele limfocite T care recunosc complexul antigen-HLA doar într-o configurație „stabilă”, de mare afinitate. Rezultatul este în acest caz lipsa de interacție a timocitelor imature cu celulele stromale ca urmare a prezenței DQ8 „instabil” și, în
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
eliberarea în periferie a unor linii de limfocite T mature capabile să declanșeze răspuns autoimun împotriva unui repertoriu divers de antigene self. Aceste limfocite autoreactive vor putea recunoaște în periferie complexe antigen-HLA-DQ8 de care nu s-au legat niciodată în timus. Complexele „instabile”, „de mică afinitate” HLA-DQ8 - antigen au șanse mai mari să se formeze în periferie fie datorită numărului mai mare de peptide „diabetogene” fie datorită prezenței unor antigene de afinitate mai mare sau altor factori locali. Aceste diferențe de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
afinitate” HLA-DQ8 - antigen au șanse mai mari să se formeze în periferie fie datorită numărului mai mare de peptide „diabetogene” fie datorită prezenței unor antigene de afinitate mai mare sau altor factori locali. Aceste diferențe de prezentare a antigenelor înte timus și țesuturile periferice vor determina în final activarea unor limfocite T selectate pozitiv tocmai datorită capacității lor de a se lega de complexul peptid - HLA-DQ8 doar în cazul unor antigene de mare afinitate, cum ar putea fi teoretic unele din
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
în cazul celulelor timice, alelele de clasa I INS-VNTR se asociează cu o expresie scăzută în timp ce alelele de clasa a III-a determină o expresie crescută a insulinei [42]. Mai recent, s-a dovedit că insulina este exprimată și în timusul feților umani și chiar după naștere până la vârsta de 13 ani [75]. Pe baza acestor date se poate emite ipoteza atrăgătoare că și în cazul subiecților umani in vivo, alelele de clasa III VNTR se asociează cu o expresie crescută
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
ale feței, gâtului, flancurilor sau membrelor oferă informații prețioase în sensul celor menționate deja. P2. Percuția are o aplicație restrânsă în examenul clinic general. Totuși poate fi folosită în special percuția în delimitarea ariei de proiecție toracică (lobii) plămânului, cordului, timusului (la copii) sau a tumorilor toracice, abdominale, între care cele ale colonului, corticosuprarenaliene sau ovariene ocupă primul loc prin importanța reală din punct de vedere diagnostic cu această metodă. A2. Ascultația are aplicații directe, dar presupune experiență clinică și exercițiu
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
chirurgicală este tratamentul de elecție. Dacă examenul histologic extemporaneu diagnostichează elemente maligne (tumoră fibroasă malignă) se impune lărgirea rezecției în limite oncologice. Unele leziuni endobronșice pot fi rezecate endoscopic cu laser [152]. Timomul pulmonar primar Este un diagnostic de excludere: timusul mediastinal trebuie să fie normal; să nu existe timom în prezent sau timom mediastinal rezecat în antecedente; tumora să se afle în interiorul pleurei viscerale - adică timomul să nu fie dezvoltat pe țesut timic ectopic de la nivelul ferestrei aorto-pulmonare sau spațiului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, NATALIA MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92107_a_92602]
-
de obicei foarte dificilă. Luăm în discuție leziuni netumorale, cum ar fi diverse infecții (inclusiv tuberculoza), hematoame, anomalii congenitale, hernii; putem întâlni, de asemenea, leziuni tumorale metastatice la nivelul diafragmului sau leziuni tumorale ale organelor din vecinătate (plămân, ficat, pericard, timus, stomac, esofag, splina etc.); intră în diagnosticul diferențial și o serie de formațiuni chistice diafragmatice: chiste hidatice, raportate în special în zonele endemice și care trebuie diferențiate de chistele hidatice hepatice sau pulmonare cu implicarea diafragmului, teratoame sau chiste bronhogenetice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
inferior. Pericardul fibros este menținut în poziție prin aderența de vasele mari, sprijinul pe centrul tendinos al diafragmei și suspensia prin ligamentele sale, ce-l ancorează de formațiunile anatomice adiacente: ligamente sternopericardice, superior (manubriopericardic, care limitează inferior spațiul ocupat de timus (loja timică)), și inferior (xifopericardic); ligamente frenopericardice o anterior, reprezintă zona de maximă aderență a pericardului la diafragma; o drept, cel mai lung; o stâng, slab reprezentat, uneori absent; ligamente vertebropericardice stâng, mai puternic, și drept, mai slab dezvoltat, care
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
etiologia, deschizând noi orizonturi integrării învățământului medical cu cercetarea și clinica. Fiziopatologia endocrină clarifică rolul sistemului nervos ca organ integrativ. Cibernetica, această cerebralizare a mașinilor, a complicatelor aparate medicale, participă activ la endocrinologia viitorului. Să nu uităm că epifiza și timusul, două organe glandulare fără canale excretoare își ascund încă rolul și modul de funcționare. Dar nu sunt singurele necunoscute ale endocrinologiei. Despre epifiză, Hans Selye (n.1907), fiziolog canadian de origine maghiară, cercetător al sindromului de adaptare în care stressul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nu e nicicum mai cunoscută azi decât în vremea lui Galen. între ipotezele numeroșilor cercetători este și cea care presupune rolul epifizei în dezvoltarea somatică și genitală. Fiindcă nu s-a reușit extragerea hormonului epifizar, ipotezele rămân stimulative cercetării. Despre timus endocrinologii spun că e și mai învăluit în secret. Fiziologul și pediatrul francez Jean Comsa (n.1907) a crezut, în 1950 că a descoperit și extras hormonul timic, dar Selye a observat că după timectomie și injecție cu extract timic
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
mai învăluit în secret. Fiziologul și pediatrul francez Jean Comsa (n.1907) a crezut, în 1950 că a descoperit și extras hormonul timic, dar Selye a observat că după timectomie și injecție cu extract timic nu se înregistrează nici o schimbare, timusul păstrându-și taina. în fața științelor medicale, respectiv a cercetătorilor, teoreticienilor și practicienilor se ridică semnele de întrebare ale neîmplinirilor și necunoscutul de dincolo de toate reușitele medicale. DESCOPERIREA VITAMINELOR În conservarea echilibrului nutrițional și metabolic, vitaminele au rolul sugerat de propria
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pentru deficit. Suplimentele de acid folic sunt necesare mai ales pentru femeile însărcinate, în perioada de gestație, altfel crește rata avorturilor și/sau nașterilor premature; cât și copiilor până la definitivarea maturizării constante a măduvei osoase hematoformatoare/SRE perioadă, în care timusul se atrofiază treptat. Nu trebuie pierdută din vedere asocierea teropterinei cu acid ascorbic și ciancobalamina, provenite din surse naturiste ecologice, infuzii de: urzică (30%), măceș (30%) și suc de lămâie 40%, câte 3-4 ceaiuri instant/zi, regim igienico-dietetic echilibrat, bogat
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
au rolul de îndepărtare a metaboliților celulari, în toate fazele ciclului endometrial, prin celulele adipoase ce iau naștere din celulele stromei uterine . S-a constatat că în procesele de reglare a răspunsului imun celular intervin limfocitele T ( diferențiate inițial din timus) și limfocitele B (diferențiate din măduva osoasă). Caracteristica majoră a limfocitelor T și B, care sunt imunocompetente, o constituie natura imunoglobulinică a receptorilor pentru antigen și secreția imunoglobulinelor cu funcție de anticorpi în cazul celulelor efectoare (plasmocitelor). Diferențierea limfocitelor în cursul
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
imun în puerperium la vacă este asigurată de: anticorpi, antigeni, complexele antigen-anticorp, citokine (interleukine), celule ale sistemului limfoid, diferite elemente ale sistemului nervos și endocrin. S-a stabilit că sistemul imun are numeroase conexiuni cu sistemul neuroendocrin, în special prin intermediul timusului, care primește semnale, atât de la hipotalamus, cât și de la glanda pituitară anterioară (OLINESCU,1995). Atât organele limfoide primare, cât și cele secundare au numeroase filete nervoase, noradrenergice sau colinergice, dintre care unele sunt în contact direct cu limfocitele T. Limfocitele
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la diverși agenți bacterieni, virali, micotici, crescând incidența bolilor specifice și nespecifice. În urma acțiunii factorilor endogeni și exogeni asupra efectorilor celulari și umorali ai sistemului imunitar au loc modificări complexe caracteristice imunodeficiențelor secundare care se manifestă prin: hipoplazia sau aplazia timusului și a organelor limfoide secundare; leucopenie cu limfopenie prin reducerea numărului de limfocite T (în special a limfocitelor T ajutătoare) și scăderea numărului de limfocite B; hipogamaglobulinemie (Ig M); reducerea activității fagocitare și bactericide a leucocitelor; reducerea valorilor complementului seric
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
supravegherea și apărarea antitumorală. Barza H. și colab. (1955Ă îi pun în raport cu creșterea și hormonii sexuali. Sandberg G. și Hagelin M. (1986Ă arată că o singură injecție de estradiol la cobaii masculi sporește, în 2-3 săptămâni, numărul celulelor Kurloff din timus și splina. Și noi (1963- 1964Ă am observat același efect la cobăitele injectate cu estrogeni și în splina cobailor de ambele sexe infectați cu L. monocytogenes. (Fig. 2.15Ă. Fig. 2.15. Corpii lui Kurloff (săgeataă într-o celulă limfoida
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
interdigitate și contribuie la formarea unei nișe ecologice favorabilă sensibilizării limfocitelor Ț. Celulele interdigitate, sunt asemănătoare celulelor Langerhans și sunt localizate în zona profundă a nodurilor limfatice, dar și în teaca limfatica periarteriolară din splina, plăcile lui Peyer și medulara timusului (Olinescu, 1995Ă. Au nucleu alungit, neregulat, citoplasma bogată, cu prelungiri care se întrepătrund că degetele de la două mâini (Zarnea, 1990Ă. Celulele dendritice - sunt celule de forma neregulata cu proeminențe ascuțite ca niște spini sau sub forma unor bulbi de lalele
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu prelungiri” (Tărca F., 1999; Chelaru, 2002Ă (Fig. 2.18Ă. IOAN PAUL92 Tabel 2.10 Factori de diferențiere a celulelor B și Ț (după Tizard, 2004Ă Criterii B Ț Dezvoltarea Măduva osoasă, bursa lui Fabricius la păsări, plăcile lui Peyer Timus Distribuția Foliculi spleniciCortexul limfonodurilor Paracortexul limfo-nodurilor Tecile periarteriolare splenice Receptori de Ag BCR-Ig TCR - proteine heterodimerice asociate cu CD3,CD4 sau CD8 Antigene de suprafață Imunoglobuline CD2, CD3, CD4 sau CD8 Mitogeni Lipozaharide Fitohemaglutinină ,Concavalina A, vaccin BCG Recunoaștere de
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
și sunt active contra celulelor tumorale de la om. Suine. Celulele NK de porc sunt CD2+, CD8+, CMH clasa a- II-a și LFA - 1+. Se găsesc în splina și în sângele periferic și mai puțin în nodurile limfatice sau timus. Sunt celule mici rotunde cu butonase în microscopia electronică SEM (scanning sau în reliefa. Alți cercetători le consideră limfocite cu granule mari. Pot liza celulele canceroase de om ca si pe cele infectate cu TGE- virusul gastroenteritei transmisibile sau cu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
enzymeă - convertaza - Celulele NK folosesc ambele căi de citotoxicitate pe când limfocitele TCD8, utilizează numai calea ligandului Fâs. Literatura de specialitate mai recentă (Emoto M., 2003Ă, adaugă acestor celule ucigașe celulele NKT, clasice și nonclasice, mai abundente în ficat, puține în timus și în epiteliul mucoasei intestinale (IELĂ, limfocite intraepiteliale. Inițial li s-a atribuit origine hepatică, pereții capilarelor sinusoide, iar mai recent, timică sau chiar măduva osoasă pentru NKT clasice. Contribuie la supravegherea imuna a ficatului. Alte celule participante la procesul
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
plasmocite. Este cofactor cu ÎL-1 la sinteză Ig M și cu ÎL-5 la sinteză Ig A. Interleukina - 7 ÎL-7 este sinonima cu limfopoietina -1 și cu factorul de creștere limfocitar. Este produsă de celulele stromale ale măduvei osoase și ale timusului. Induce proliferarea progenitorilor celulelor B și Ț; activează celulele Tc mature. Ar avea rol major în controlul funcțiilor celulelor limfoide. Interleukina - 8 Este trecută în clasa chemokinelor că: CXCL8. Interleukina -9 ÎL-9 este sinonima cu P40 activator al celulelor Ț
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cu ÎL-12. Este produsă de celulele TL1 și NK, la care le crește activitatea și pare să joace rolul de neuroimunomodulator și inductor al mucoaselor. A fost identificat și receptorul pentru ÎL-18 (ÎL-18RĂ care este expresat mai ales in splina, timus, leucocite, ficat, pulmon, cord, intestin, rinichi, pancreas (Cristea V. și colab., 2002Ă. Interleukina - 19 ÎL-19 este expresată de monocitele activate din papilele dermice și o populatie distinctă de keratinocite. Acționează asupra acestora pentru producerea de ÎL-6, THF alfa (Rømer și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tratament special, este bine să folosim un instrument ajutător, pentru o stimulare mai eficientă. Putem, de exemplu, să folosim capătul neascuțit al unui creion. Apăsați cu atenție, ca să nu vă lezați țesuturile sau capilarele. Stimulați punctele reflexe din ambele palme. Timusul. Aceasta este o glandă așezată în cavitatea toracică, în spatele sternului. Este una dintre glandele limfatice care ajută la producerea de celule sanguine și la eliminarea infecțiilor. Este o glandă oarecum surprinzătoare, pentru că activitatea ei este foarte intensă în perioada copilăriei
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]