1,204 matches
-
munca asta de scos mierea de la atâția stupi. De abia spre după amiază, toată treaba fusese isprăvită. E drept, au mai rămas vreo patru stupi cu mierea neluată, dar asta o va face bunicul în altă zi. Au scos în tindă centrifuga, o spălară cu mare grijă, și-au pus-o la uscat. Au pus prosoape albe peste mierea strânsă, lăsând-o să se limpezească până a doua zi. Toată munca n-a fost lipsită și de un mic necaz. N-
MIEREA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375788_a_377117]
-
umbra florilor aprinse în cireș din care albinele-și culeg nectarul spre a mi aduce mie toată mierea promisă în altarul începutului de vers Dar tot aș vrea să știu ce ești de- mi împlinești dorițele și -mi intri în tinda sufletului desbrăcată de orice împotrivire mândră precum o floare de cireș ce știe că din albul ei va răsări un fruct cu obrajii înroșiți nainte de cules Ești subiectul unei împliniri sau visul meu visat mereu în zori de zi
DRONĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374180_a_375509]
-
SFÂRȘIT DE VARĂ, El și...NEBUNUL...DIN TREN. A sosit ACCELERATUL Ce merge FĂRĂ ADRESĂ, Se aude AEROPLANUL Ce-a ieșit dintr-o...ECLIPSĂ. FATA TRISTĂ lung privește CĂTRE CHIPUL DIN OGLINDĂ, BIVOLUL ȘI COȚOFANA Stau iar la taifas în tindă. Se aude din grădină BALADA UNUI GREIER MIC, Iar pe ulița îngustă BALADA CHIRIAȘULUI GRĂBIT. De la MASA de la PAȘTI Nu a mai rămas, se pare, Decât multă GELOZIE Și ceva...MIGDALE AMARE. MI-A RĂSĂRIT ÎN SUFLET DORUL Că într-
GEORGE TOPÂRCEANU de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374213_a_375542]
-
ce a mai rămas din sate. Câinii latră pe la porți ca sa intre nu să iasă, Veșnicia trasă-n roată, scurt tăiată e de coasă, Caii veștezi se anină de portițe scârtâinde, Oamenii incovoiați de gânduri nu mai au vătrai în tinde, Stau căpițele de vorbă, nu sunt poale nu sunt ii, Sprijinite doar în sine, nu ni se mai nasc copii, Însa-n vorba lor de veacuri ele știu că demnitatea Este să sfidezi prezentul să nu- ți negociezi dreptatea, Al
STAU CĂPIȚELE DE VORBĂ de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378800_a_380129]
-
romantic Unde teii-și varsă floarea Într-un dans profund hieratic Răspândind în jur visarea. Luna-și scrie embargoul... Unde-o fi acum poetul? Enigmatic stă Copoul Pare-a tăinui ascetul. La bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
mai mult Iașul meu, oraș romanticUnde teii-și varsă floareaîntr-un dans profund hieraticRăspândind în jur visarea.Luna-și scrie embargoul...Unde-o fi acum poetul?Enigmatic stă CopoulPare-a tăinui ascetul.La bojdeucă, lampa-i stinsă,A plecat demult bădița,Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița.Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri,Aprind candela luminiiîntr-o lume de reziduuri.Sfărâmând în jur muțeniiPlâns de clopote slăbiteCheamă oastea la vecernii,Of, ce vremuri răvășite...Tineri fără de canoane... XIV. GRĂUNTE DE
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
să spere Că-n noaptea magică din an, chiar și tristețea piere. Luminile clipesc pe rând și-n taină renăscută, În ochișori nevinovați, nedumerirea-i mută; Revarsă bradul din vecini durere șipotindă, Să fie darul de Crăciun doar viscolul din tindă? Privește spre conac, tăcut, și-o lacrimă-i îngheață, Căldura sfântă de Ajun i-o sparge-n flori de gheață. Înfometat, așa cum e, frustrarea îl doboară, Căci în conacul din vecini miroase-a scorțișoară. Lumini și umbre-i curg pe
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
învățat: cât pe ci era să dărâm casa din pricina carului. De aci drumețul nostru merse tot înainte până ce ajunse iară la o casă. Acolo, ce să vadă? Un om c-un țăpoi în mână voia s-arunce niște nuci din tindă în pod. - De ce te frămânți așa, om bun? - Ia, vreu să zvârl niște nuci în pod și țăpoiul ăsta nu-i nici de-o treabă. - Că degeaba te trudești! Ai un oboroc? - Da' cum să n-am. - Pune nucile într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Se pare în adevăr că în țara aceasta nici maiestatea morții nu mai sfințește o ființă care, după o viață întreagă de luptă și de suferinți, își găsește limanul obștesc în moarte. Hristos au alungat pe schimbătorii de bani din tinda templului; noi sîntem în trista poziție de-a vedea speculanți politici căutîndu-ne ceartă până și la marginea unui mormânt. Noi am consilia pe confrați ca să mai aștepte puțin, câteva zile măcar, până se va răci cenușa asupra căreia-și întind
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
una dintre nenumăratele soirées dansantes din Iași). El nu se poate abține să nu ia peste picior, combinând dezinvolt engleza și franceza cu cea mai neaoșă română, un „fashionable de mauvais ton”. Îl zărește la garderobă, „Într-un colț al tindei”, pe filfizonul de prost gust, „unul dintre acei păpușeri ce-i Întâlnești pe uliță și prin cafenele, cu plete lungi până la coate, cu barbă de țap, cu doi coți de postav roșu legați la gât, cu jăletcă galbănă à la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aruncă foc în trupuri și nebunie în creieri. * "Le trou normand " este un obicei din regiunea franceză Normandia, conform căruia se consumă un pahar de rachiu după fiecare fel de mâncare, pentru a înlesni digestia. B. Masă se află în tinda mare, unde puteau încăpea o sută de oameni. S-au așezat la ora două. La ora opt, încă mai mâncau. Vinul alb lucea, vesel, limpede și auriu, în pocaluri. După fiecare fel de mâncare se făcea o pauză de rachiu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ne pas choquer le public cible, et traduit par " o pauză de rachiu " (littéralement : " une pause pour l'eau-de-vie "). Dans la traduction B on retrouve également des adaptations des termes source aux réalités des villages roumains : " la grande cuisine " devient " tinda mare " (long véranda dans leș maisons traditionnelles roumaines) ; " le cidre jaune " est changé, par adaptation culturelle, en " vinul alb " (littéralement : " le vin blanc ") ; " leș grands verres " est traduit par le terme roumain " pocal " (verre spécifique pour le vin). En d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
aux flammes de laine " (Annonciation) (Loubière, 2003 : 63). La traduction des pièces de la maison populaire roumaine est parfois difficile à căușe du manque de correspondance entre leș langues. Par exemple, îl n'y a pas d'équivalent pour le substantif " tinda " (petite pièce située à l'entrée des maisons paysannes). Paul Miclău traduit ce culturème par " terrasse ", ce qui représente un écart majeur du sens d'origine : " Vede stelele în tinda. " " [...] voyant leș étoiles à la terrasse. " (Insomnii/Insomnies) (Miclău, 1978
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îl n'y a pas d'équivalent pour le substantif " tinda " (petite pièce située à l'entrée des maisons paysannes). Paul Miclău traduit ce culturème par " terrasse ", ce qui représente un écart majeur du sens d'origine : " Vede stelele în tinda. " " [...] voyant leș étoiles à la terrasse. " (Insomnii/Insomnies) (Miclău, 1978 : 583). Au lieu de " terrasse ", nous proposons plutôt le terme " porche ", qui désigne un espace couvert à l'entrée d'un immeuble. Dans leș versions ci-dessous, le nom " tinda " est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
în tinda. " " [...] voyant leș étoiles à la terrasse. " (Insomnii/Insomnies) (Miclău, 1978 : 583). Au lieu de " terrasse ", nous proposons plutôt le terme " porche ", qui désigne un espace couvert à l'entrée d'un immeuble. Dans leș versions ci-dessous, le nom " tinda " est traduit par " terrasse ", " porche " et, à un niveau métaphorique, par " seuil " : " Oaspeți suntem în tinda noii lumini [...]. " " Nous sommes des hôtes sous la terrasse de la nouvelle/lumière [...]. " (La curțile dorului/ À la cour du mystère) (Miclău, 1978 : 403) ; " Nous
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
terrasse ", nous proposons plutôt le terme " porche ", qui désigne un espace couvert à l'entrée d'un immeuble. Dans leș versions ci-dessous, le nom " tinda " est traduit par " terrasse ", " porche " et, à un niveau métaphorique, par " seuil " : " Oaspeți suntem în tinda noii lumini [...]. " " Nous sommes des hôtes sous la terrasse de la nouvelle/lumière [...]. " (La curțile dorului/ À la cour du mystère) (Miclău, 1978 : 403) ; " Nous somme leș hôtes qui attendent sous le porche de la lumière nouvelle [...]. " (Au seuil du mystère) (Poncet
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
nu, ia ascultă mai departe, prietene. Toți cei care, cu puțin înainte, îi fusese încă tovarăși și de-o samă cu dânsul, ba unii chiar mai de neam decât el, din clipa aceasta [î]i urmează pașii lui, îi umplu tinzile și-i fac alai; îi picură șoptiri prinositoare în ureche, numesc sfînt[ă] până și scara de la șea și numai prin el sorb aerul liber. ZUGRAV[UL] Ei... și ce-i cu ăștia? POETUL Iar [cînd] Fortuna, tonatecă și schimbăcioasă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rătăcite meditații ale unei beții dezmierdoase, cercând un simțământ de o fericire oarecare necunoscută, într-o adevărată nepăsare despre lucrurile lumei. În sfârșit iar intrară și făcui semn că voi să ies. Mă îmbrăcară și mă duseră în odaia din tindă, unde-mi aflai mantaua; pe urmă plătii pentru baia aceasta ce ținuse trei ceasuri, pentru băiași, pentru frământătorul ce m-a pisăgit, pentru bărbier, pentru ciubuc, cafea, miroase, într-un cuvânt pentru toate, plătii șaizeci de parale. Adică mai ieftin
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de ele propria sa personalitate. TONUL FUNDAMENTAL AL CARACTERULUI Dar, pe când pictorul e avizat numai [la] eternizarea momentului personalității, activitatea adevărată a actorului se-ncepe abia în momentul când figura sensibilă stă gata dinaintea noastră. Figura sensibilă nu e decât tinda templului. Caracterul nu se dezvoltă decât în procesul nașterei sale. Tonul și gestul desfășoară patosul său. Va să zică abia aicea se-ncepe fapta adevărată a actorului. Arătarea sensibilă, esterioară, a personalității nu face decât indică o revelațiune mai adâncă și nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de mântuire națională în țări unde românul nu are stat, ce va deveni ea în mâna tagmei patriotice? Un instrument politic. Un alt proiect de lege voiește a introduce în Sinoade pe onor. Sihleanu, pe liberi cugetători și pe atei; tinda templului devine un teatru pentru advocați fără pricini și banul roșu al văduvei, o fisă pentru jucători de cărți. E asemenea vorba ca în locul votului pe colegii să se introducă în mod clandestin sufrajul universal, vorba ca voturile tuturor să
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ocazia realizării unui decor deosebit în lemn, nu are doar funcție de apărare și de barieră, ci este implicată și în obiceiurile legate de căsătorie sau înmormântare, sau în alte sărbători tradiționale (Stahl, 2005: 78). Casele au cel puțin două încăperi (tinda și încăperea de locuit, la care se poate adăuga cămara) (Petrescu, 1985). Caracteristică interiorului tradițional este o mare varietate de țesături din lână, bumbac, cânepă, mobilier pictat, obiecte din ceramică și icoane (Capesius, 1985). Astăzi însă, acest interior tradițional mai
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de proiecte, între care și o culegere de tălmăciri din Pindar și Anacreon, încerca să valorifice în 1953 manuscrisele a două importante traduceri, Istoria romană de Th. Mommsen și opera lui Sofocle. Amestec de romantism, parnasianism și simbolism, poezia lui tinde spre modelul clasic, ale cărui semne exterioare le pune în evidență cu o anume ostentație. Antichitatea romană este Mecca lui A., tărâmul spre care îl poartă destinul și imaginația (Viziuni antice). Este tărâmul poeziei, întrezărit, la modul simbolist, într-un
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
va lovi fără cruțare” (I. Mateescu-Matei, Trezește-te, frate muncitor) și acordând un loc important elogiului legionarismului. Colaborează cu poezii Virgil Carianopol, Mircea Gregorian, Radu Gyr, Ion Caraion, Petre Paulescu, Aurel Chirescu, Șerban Bascovici, Ion Frunzetti, Constantin Scrima, Ion Barbu (Tinda bisericii din Jupănești, 23/1940), Vasile Posteuca, Petre Bucșa, Coca Farago, Ion Apostol Popescu, Const. Milea, Al. Lungu, Dragoș Vicol, Victor Săhleanu. M.Pp.
FALANGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286941_a_288270]
-
pe ultimul drum de un cortegiu funerar în cap cu „părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boerimea și cu toate gloatele curții” spre a fi înmormântată la Mărgineni „în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Constandin Cantacuzino biu vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme. Vécinoe pameat!” Bărbații aceștia se însurau Soții aduse de peste graniță încercând, într-o carte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
capac de sarcofag) lui Vladislav al II-lea (răposat la 20 august 1456) și unde-și vor afla odihna, pe rând, Radu cel Mare (într-un mormânt „de piatră cioplită, cum să véde”, „care-l făcuse - știe Gavriil Protul - în tinda bisericii în mănăstirea din Deal; Letopisețul Cantacuzinesc: „Iar trupul Radului Vodă îl îngropară în mormântul care-l făcuse în tinda bisericii, în mănăstirea den Deal, unde iaste hramul Sfântului Nicolae făcătoriul de minuni, care o zidise din temelie în domniia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]