984 matches
-
consultant și consilier la Uniunea Scriitorilor din RSS Moldovenească (membru în comitetul de conducere ales în 1987 și reconfirmat la Congresul din 1990), redactor la Comitetul de Stat pentru Radio și Televiziune (demis ca naționalist), la publicațiile „Moldova socialistă” și „Tinerimea Moldovei”, colaborator, iar din 1994 redactor la „Glasul națiunii” (primul ziar tipărit cu caractere latine după inițierea acțiunii de renaștere națională) și la „Țara”. A regizat filmele Bariera, Se caută un paznic (1967) și Singur în fața dragostei (1969), a scris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
temelie, Chișinău, 1985; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1988; Viața pe nemâncate, Chișinău, 1999. Antologii: Poezia Moldovei Sovietice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu Mihail Dolgan). Repere bibliografice: Aureliu Busuioc, Semințe de rod, „Nistru”, 1963, 2; Anatol Ciocanu, Treptele poeziei, „Tinerimea Moldovei”, 1965, 17 septembrie; Ion Ciocanu, Gheorghe Vodă. Profil liric, „Tinerimea Moldovei”, 1966, 5 noiembrie; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 138-141; Mihai Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 132-135; Eliza Botezatu, „Un adevăr în patrie trăiește...”, „Nistru”, 1978, 5; Ana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
pe nemâncate, Chișinău, 1999. Antologii: Poezia Moldovei Sovietice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu Mihail Dolgan). Repere bibliografice: Aureliu Busuioc, Semințe de rod, „Nistru”, 1963, 2; Anatol Ciocanu, Treptele poeziei, „Tinerimea Moldovei”, 1965, 17 septembrie; Ion Ciocanu, Gheorghe Vodă. Profil liric, „Tinerimea Moldovei”, 1966, 5 noiembrie; Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 138-141; Mihai Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 132-135; Eliza Botezatu, „Un adevăr în patrie trăiește...”, „Nistru”, 1978, 5; Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 116-128; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290619_a_291948]
-
mijloc ale veacului XIX au desprins, cu tactul și discernământul pretinse de împrejurări total neprielnice, concluziile politice ce puneau în evidență iminența revoluției și, implicit, a metamorfozei la scară generală. Momentul istoric pașoptist, marcând intrarea în arena vieții publice a tinerimii intelectuale aflată, precum s-a observat deja, la prima generație instituționalizată și având ca trăsătură specifică fundamentală misionarismul politic 30 -, a impus definitiv în spațiul românesc primatul luptei politico-naționale, sub semnul căreia se conturaseră proiecte sau programe și se consumaseră
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sugerată inițial prin ideea Daco-României. Ajunsă, deci, în faza deplinei maturități politice, națiunea română și-a formulat la 1848 propriul program, unitar în esență și întemeiat pe ideologia națională sau pe mișcarea de idei deja acumulată și exprimată îndeosebi de tinerimea liberală, provenind majoritar din rândurile boierimii mici și mijlocii, cu studii efectuate ori numai începute în Occident. De fapt, întreaga istorie modernă a României a stat sub semnul înfăptuirii programului revoluționar de la 1848. Iar principala concluzie, desprinsă din experiența anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fără zguduiri, sub propria-i îndrumare și supraveghere. Numai că, mai curând decât s-ar fi așteptat, "revoluția pașnică"35 concepută la Iași de Gr. Al. Ghica i-a pus în față multiple adversități, izvorâte atât din inconsecventa creditare a "tinerimii", vădită în sacrificarea temporară a unor "oameni noi", cât și din intrigile unei coterii, nu lipsită de consilii externe, ori chiar din propriile-i slăbiciuni, suprapuse împrejurărilor politice externe nefavorabile, imposibil de anticipat sau de controlat. Așa se și explică
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
perdea cu gândul că dacă văd că mă vede, îmi voi pierde firea și voi cădea de acolo. Pe vremea când repetam clasa a IV-a, la unchiul Dumitru, în primăvara anului 1935, se organizau ni ște concursuri numite „ale tinerimii române”, la care unchiul m-a dus să particip și eu împreună cu alți colegi din clasa a IV-a. Concursul avea loc la Galați. Unchiul ne-a dus pe toți trei, cu o căruță, până la Brăila, apoi cu trenul la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pus în față un ziar și mi-a cerut să citesc acolo unde îmi arată el. Am citit cu greu, că eram somnoros. Pe pagina a II-a, a ziarului Universul, se spunea că premianții de la concursul din Galați al „tinerimii române” sunt doi elevi, pe nume, și se făcea mențiunea : „Printre premianți se află și elevul Moise Victor de la școala primară din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat”. Unchiul m-a pupat, iar eu am început să plâng. Târziu am înțeles
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
departe la școală și i-a spus să mă ducă la timpul potrivit la examenul de admitere de la Școala Normală. Unchiul i-a făcut teoria, că ar fi păcat să nu dau acest examen, că dacă am fost premiat la „Tinerimea Română” înseamnă că aș putea reuși. Ca argument decisiv, unchiul i-a atras atenția asupra rușinii care l-ar acoperi, de către cei care știu că am fost premiat, și că el, tata, a refuzat să mă ducă la învățământ mai
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
abia dacă se ridica la cunoștințele clasei I-a. Cu stăruința unchiului Dumitru, din septembrie până în aprilie anul următor am ajuns la nivelul elevilor din clasa a IV-a. În primăvara anului 1935, unchiul a dus la concursul regional al „tinerimii române” trei elevi din clasa a IV-a, unul dintre ei fiind eu. Concursul a avut loc la Galați. A fost un dar de la Dumnezeu. Compunerea care ni s-a cerut, pe care am scris-o cu o concentrare extraordinară
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
când globalizarea a devenit o amenințare reală. 5. Pentru că marea majoritatea dintre voi aspiră să pășească, sau chiar vor păși pragul amfiteatrelor universitare, aș dori să amintesc aici și acum, cele patru principii de aur ale idealului universitar pe care tinerimea unversitară din perioada interbelică le-a promovat cu Însuflețire și dăruire până la sacrificiu. idealul național; care nu Înseamnă altceva decât lupta continuă pentru menținerea unității neamului În spațiul său natural, așa cum i-a fost hărăzit, pentru că În istoria sa multimilenară
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
adaugă traducerea dramei lui Fr. Schiller, Fecioara din Orléans (1909). Singură, fără familie, stingheră îndeosebi după moartea părinților și a unor prieteni, C. stă mai mult la București, găzduită de cunoștințe înstărite. După război, colaborează la „Sburătorul”, „Vlăstarul”, „Țăranul”, „Foaia tinerimei”, „Cosinzeana”, „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Duminica ortodoxă” etc. Propunea Teatrului Național, de asemenea, câteva drame în versuri și tipărea, în colecția „Pagini alese din scriitorii români”, broșura Poezii (1925). Moartea poetei, într-un azil de bătrâni, stârnește o vie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286583_a_287912]
-
din Windsor, București, f.a.; Teatru englez (Bernard Shaw, Eugene O’Neill, John M. Synge), I, București, 1943; Eugene O’Neill, Michael și Anna (Welded), București, 1946; G. B. Shaw, Casa inimilor sfărâmate, București, f.a. Repere bibliografice: Em. Bucuța, „Poemele restriștei”, „Tinerimea nouă”, 1920, 10; Ion Vinea, „Poemele restriștei”, ADV, 1920, 11 080; Claudia Millian, „Zvon de pretutindeni”, „Dacia”, 1921, 286; M.R. [Mihai Ralea], „Caracterul de rasă al literaturii engleze”, VR, 1925, 7; Perpessicius, Opere, II, 416-419, VI, 71-75, 318-321, IX, 136-144
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
pentru Alexandru Sahia, VRA, 1937, 501; Ștefan Roll, Alexandru Sahia, ALA, 1937, 872; Cicerone Theodorescu, Alexandru Sahia, „Credința”, 1937, 1 131; Ștefan Roll, Cum a suferit și murit Sahia, „Lumea românească”, 1938, 469; Miron Radu Paraschivescu, Pomenirea lui Alexandru Sahia, „Tinerimea nouă”, 1939, 15; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 928; Sașa Pană, Alexandru Sahia - un antemergător, ORT, 1945, 18; Dan Petrașincu, Alexandru Sahia, „Dreptatea nouă”, 1945, 48; Eugen Jebeleanu, [Alexandru Sahia], CNT, 1947, 31; Lascăr Sebastian, „Nuvele”, „Patriotul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
adresa rugămintea de a ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: „nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia în cari se află cufundată“. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Buletinul cărții”), la „Adevărul literar și artistic” (unde este prezent la rubrica „Mișcarea culturală”), ca și la „Salonul literar” (Arad). Se pensionează în 1934. Mai colaborează, adesea pe teme referitoare la învățământul sau comunitatea evreiască, la „Conservatorul”, „Epoca”, „Voința națională”, „Tinerimea română” (Târgu Jiu), „Noua revistă română”, „Rampa” ș.a. Ține conferințe la București și în țară, elaborează (uneori în colaborare) manuale de limba franceză, crestomații de literatură franceză, dicționare (francez-român și german-român, cu perechile lor), republicate în numeroase ediții. A semnat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
Libraire Gerner, 1900. Damian, Sorin, Liviu, Carol I al României 1866-1881, București, Editura Paideia, 2000. Din corespondența familiei I.C. Brătianu (1859-1883), vol. I, f. l., Imprimeria Independența, 1923. Drăghicescu, D., Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921. Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. Docea, Vasile, Carol I și monarhia constituțională
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Cuza. Faptul acesta poate fi ușor observat atât în documente interne, cât și în lucrări istorice ce au ca obiectiv trecerea în revistă a realizărilor liberalilor români. Vezi D. Drăghicescu, Evoluția ideilor liberale și Un apel către tineretul liberal, către tinerimea cultă și către socialiștii și lucrătorii din România Mare, București, Imprimeriile "Independența", 1921, și Istoricul PNL, Chișinău, Tipografia "România Nouă", 1918, pp. 5-7. 84 Lui I.C. Brătianu. Din scrierile și cuvântările lui I.C. Brătianu (1821-1891), București, Institutul de Arte Grafice
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
intenția șlefuirii definitive. Frecvent prezentat în antologiile de epigrame, P. este însă un autor cu o activitate extrem de variată, colaborând cu versuri, epigrame, cronici literare, evocări și portrete de scriitori, proză și traduceri, articole de popularizare a științei la „Amicul tinerimei”, „Rampa”, „Revista dobrogeană”, „Vremea”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Radical”, „Seara”, „Farul”, „Spectator”, „Axa”, „Kalende”, „Revista literară”, „Epigrama”, „Pițigoiul”, „Păcală”, „România literară” ș.a. A devenit membru al Societății Scriitorilor Români încă din 1927. A mai semnat Pavel Mihăileanu, Glauco
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
în „Veselia”. Proaspăt student, aderă la Partidul Social Democrat, în al cărui periodic - „Socialistul” - dă la iveală articole și versuri. Mai colaborează la „Hasmoneea”, „Sburătorul”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Convorbiri literare”, „Flacăra”, „Năzuința”, „Spre ziuă”, „Revista copiilor și a tinerimii”, folosind frecvent și pseudonimul Moș Grigore Sfătosu. După obținerea licenței practică avocatura, desfășurând totodată și o intensă activitate publicistică. Cronicar la „Dimineața” (1925-1926), scrie și la „Adevărul”, „Dimineața copiilor”, „Omul liber”, „Clopotul”, „Cotidianul”, „Icoane maramureșene”. „Universul copiilor”, „Cetatea literară”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
cunoașterii în istorie. Evenimentele tragice ale anului 1940 îl obligă să se refugieze la București, unde va fi profesor la Liceul „Spiru Haret” și inspector general în Ministerul Educației Naționale. A debutat încă din liceu (1910), în paginile revistei „Activitatea tinerimii” de la Ploiești, cu note și recenzii. După 1920 se integrează relativ repede în atmosfera culturală a Clujului, își face prieteni printre universitari și în mediul scriitoricesc, începe să colaboreze la revistele transilvănene. Prima carte, Elemente de logică și metodologie, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
adresa rugămintea de a ocupa o catedră aici, dar Aron Pumnul va refuza; explicația o aflăm dintr-o scrisoare către fiul său din Transilvania: nu am primit, nici nu primesc, deși am leafă mică, fiindcă trebuința cere să rămîn cu tinerimea bucovineană, s-o deștept din amorțeala și din letargia În cari se află cufundată. Obligația didactică era de 5 ore pe săptămînă, dar, cu de la sine putere, și-a extins activitatea la 16 ore, cuprinzînd toate cele 8 clase ale
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lui Liviu Rebreanu. Secretar al Uniunii Scriitorilor (1971-1976), redactor-șef adjunct la revista „Nistru” (1977-1982), în 1988 devine director al Muzeului Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” din Chișinău. Este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (1990-1994). Colaborează la „Chiparus”, „Cultura Moldovei”, „Tinerimea Moldovei”, „Flux”, „Contrafort” ș.a. I s-au decernat Premiul de Stat (1978) și titlul de lucrător emerit al culturii (1981). B. debutează editorial în 1956 cu o culegere de povestiri, Zbânțuilă, urmată de alte cărți de literatură pentru copii: Vacanța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285712_a_287041]
-
Repere bibliografice: G. Călinescu, „Aspecte și atitudini ideologice”, ALA, 1933, 13; Chinezu, Pagini, 247-251; Mircea Vulcănescu, „Aspecte și atitudini ideologice”, CL, 1934, 4; Paul Zarifopol, „Motive hegeliene în scrisul eminescian”, RFR, 1934, 5; D. Murărașu, „Motive hegeliene în scrisul eminescian”, „Tinerimea română”, 1934, 10; Octav Șuluțiu, „Al. Odobescu”, F, 1935, 3; Constantinescu, Scrieri, II, 445-464; G. Călinescu, Al. Dima, ALA, 1936, 8; Gh. Vrabie, „Conceptul de artă populară”, G, 1940, 1; Ramiro Ortiz, Al. Dima, „Sibiu”, „Varia Romanica”, 1940, 442; Perpessicius
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
Literatorul”, „Kurier der Bochumer Gesellschaft für Rumänische Sprache und Literatur”. Situându-se între puținii specialiști în istoria retoricii românești, F. realizează trei antologii ale acestui tip de lucrări. De la prima, Retorică românească (1980), urmată de ediția Dimitrie Gusti, Retorică pentru tinerimea studioasă. 1875 (1984), până la culegerea Cărți românești de artă oratorică (1990), demonstrează nu doar o profundă cunoaștere a bibliografiei de referință, ci mai ales calități de istoric literar apt să ofere motivațiile legate de apariția și utilitatea unei cărți de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287077_a_288406]