982 matches
-
stăruitoare cu voi, la Limba maternă, timp de un an, nu numai că n-a fost zadarnică, dar a dat rezultate la care nu mă așteptam! Colegul vostru, Băjenaru, a obținut premiul al treilea la concursul pe țară de, la "Tinerimea Romînă"! Nu este numai un succes al lui, personal, ci este un succes al clasei voastre, ba mai mult decât atît: un succes al liceului vostru! (Aci mă simții obligat să mă ridic în picioare, cu mâna lui pe capul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
pentru că ne aflăm la sfârșitul anului școlar ― ultimele zile de învățămînt ale mele! Anul școlar viitor mă va găsi pensionar... Colegul vostru mi-a hărăzit bucuria neașteptată ca un elev de-al meu să fie distins cu un premiu de "Tinerimea Romînă"! Acum nu înțelegeți voi prea mult; mai târziu, o să vă dați seama de însemnătatea acestui lucru atât de mic în aparență. Să trăiești, Băjenarule! De felul meu eram cam zurbagiu în școală și nu pierdeam nici un prilej ca să fac
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
o postură cu totul neașteptată și aproape de necrezut pentru un școlar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tata nu s-a arătat prea impresionat de toată povestea asta. În schimb, mama nu știa ce să-mi mai facă de bucurie! A mers cu mine la sediul "Tinerimii Romîne", ca să-mi iau premiul și diploma, și-acolo n-a mai încetat tot timpul ― mă făcusem roșu ca un rac fiert de rușine: "Fiul meu, în sus, fiul meu, în jos" ― încît a trebuit să-i șoptesc, cu riscul
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
mă făcusem roșu ca un rac fiert de rușine: "Fiul meu, în sus, fiul meu, în jos" ― încît a trebuit să-i șoptesc, cu riscul de a o supăra: "Mai taci, mamă, din gură, ce naiba?!" Pe lângă cărți și diplomă, secretarul "Tinerimii" mi-a dăruit și o mapă foarte frumoasă, cu două scoarțe de pânză roșie, în formă de caiet, cu vreo șase coale de sugativă, înăuntru, pe care am păstrat-o până astăzi! Mama, în culmea fericirii, m-a plimbat cu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Nicu Marinescu, spiridușul clasei. ― Tocmai voiam eu să vă propun că n-ar fi fost trupa completă fără sufleur! Al vostru sînt! Până atunci, în decurs de șapte ani, nu pătrunsesem în "Cancelaria Profesorilor", decât cu cu prilejul premierii la "Tinerimea Romînă". Intrarăm întîi la Secretariat și așteptarăm foarte puțin, când ușa la "Cancelaria Mare" se deschise și în prag apăru Avram Todor, care ne făcu semn: ― Poftiți, domnilor... elevi! ― Cum, în "Cancelaria Mare"?!! întrebarăm toți odată, uimiți la culme. ― Da
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și atunci numai dacă obținuse note bune în cursul săptămânii. Mă lega multă simpatie de acest coleg, pentru încrederea pe care mi-o acordase cândva, cu toate că era mai vârstnic decât mine cu vreo trei ani. Cu prilejul concursurilor de, la "Tinerimea Romînă", când veneau în Capitală elevi și eleve de la toate liceele din țară, cunoscuse o fată dintr-a VI-a de la liceul din Iași, se-ndrăgostise de ea și, la despărțire, cei doi se hotărâseră să-și scrie. Cum nu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și disciplină a Școlii Normale (li se cerea normaliștilor și o adeverință de bună purtare pe durata vacanței); primul 10 la teza de istorie despre medo-perși (cea mai bună teză este a lui Mânăstirică Alex!); succesul de la concursul organizat de «Tinerimea Română» de la București; în fine, examenul de capacitate în 1937: la 21 de ani învățător! Armata-Frontul: Instrucția o primește cu aceeași seriozitate și același simț al disciplinei de totdeauna, dar neacceptând să fie atins în demnitatea de om. Desprindem, ca
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
la elogiile primite. În „Facla” lui George Banu se tipărește un număr omagial cu articolul „Caragiale orator”, multiplicat și de alte publicații. Vlahuță scrie „Momente inedite din viața lui Caragiale” și de la palat primește urări de la regina Elisabeta. La Budapesta, tinerimea universitară îl sărbătorește cu o imensă însuflețire, în timp ce la Berlin, pe adresa sărbătoritului sosesc nenumărate telegrame de la personalitățile de primă mărime. În această situație, Caragiale conchide: „Așadar, față de atâtea manifestări de dragoste să mai zic că munca mea n-a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
toate purtau pecetea standardizării, adică a industriei. Erau nu costume naționale, adică nu haine pure ale poporului, ci costume naționaliste, semne ale unei mentalități a intelighenției noastre, a concepției despre neam a burgheziei intelectuale românești. Sîntem în 1938, la Sărbătorile Tinerimii Române, iar comentatorul este profesorul mara mureșean Mihai Pop, cofondatorul Institutului de Etnografie și Folclor și directorul său de excepție în anii deosebiți ai comunismului. Și Mihai Pop continuă : Tendința de a dispărea a costumului național este un fapt recunoscut
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
era proprietarul mansardei. ― Bogăția nu constituie o superioritate, e un bun temporar. Adevărata bogăție e a creierului. ― O știe și ea. I-am demonstrat-o ori de câte ori s-a ivit prilejul. În anul I de facultate ne-am înscris la concursurile "Tinerimii romîne", eu ― mai mult îndemnată de Cici. Au participat peste 800 de. studenți și studente de la toate universitățile din țară. ― Și rezultatul? Ai obținut premiul întîi? ― Nu, al doilea. ― Și Cici? ― N-a căpătat nimic. Nici o mențiune măcar. Deși s-
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
din Berlin, și voi intra cu el în relațiunile în cari am stat odată. O noutate care vă va interesa poate este că a murit aici în Berlin Matache Beldiman, un văr a lui Alecu și cumnat a lui Rosetti. Tinerimea română de aici a asistat la ceremonia funebră. Afară de aceea am făcut aicea cunoștință locotenentului Balș (ginerele lui Florescu), a doamnei Ghica (născută Rosnovanu) și a madamei Beldiman, soția lui Alecu și-mi pare că fata lui Calimah. Eu aș
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
între noi; insuficiența vechilor codificațiuni ne-a făcut să adoptăm codice nouă și din acel moment dreptul a încetat a fi o datină și a devenit o știință; o știință care se câștigă cu greu, care trebuie învățată. Într-adevăr, tinerimea noastră s-a pus pe acest studiu; avem o generație temeinică de buni și probi juriști cu care s-ar putea ocupa funcțiile judecătorești în mod permanent. Astfel poporul s-ar deprinde cu legile nouă; permanența personalului ar produce o
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Actul oficial de naștere a primei avangarde autohtone se înregistrează abia în 1924, la 15 ani după explozia futurismului italian, la opt ani după Dada și la șase ani de la debutul constructivismului german, olandez și rus, odată cu „Manifestul activist către tinerime“ al revistei Contimporanul (dublat de efortul revistei-satelit Punct), în momentul în care, la Paris, André Breton și comilitonii săi lansau „Primul manifest al Suprarealismului“. Manifestul va fi prompt semnalat și comentat de către Vinea & Co, fără a crea emulație; Contimporanul va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
istoric în evoluția artei noastre, un punct clar de definire răspicată în conștiința critică a unei rupturi, a unei noi sensibilități apte să impună un alt orizont de receptare a valorilor”. Momentul e reprezentat de sciziunea creată cu ocazia Expoziției „Tinerimii Artistice” între „grupul seniorial” refractar față de inovația postimpresionaistă și „îndrăznelile artistice ale noii generații”. Sînt citate și alte puncte de schimbare artistică radicală: în Anglia - expoziția de picturi postimpresioniste de la Grafton Galleries din Londra, organizată de Roger Fry. În America
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
gazetar social-cultural activ, autor al unui volum-dicționar de Figuri contimporane din România (1909) și realizator al primului catalog de muzeu de la noi (în 1908, la invitația lui A. Simu), se remarcă îndeosebi printr-un text plasat în deschiderea catalogului Expoziției „Tinerimii Artistice“: „Cuvînt despre frumos“. Pe baza unei argumentații estetice idealiste, parțial influențată de „estetica urîtului” a germanului Karl Rosenkrantz, Cornel susține direcțiile moderne postimpresioniste și primitiviste ilustrate de lucrările „gauguinistei” Cecilia Cuțescu-Storck, ale lui I. Theodorescu-Sion, Fritz Storck și, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autohtone rămîne prietenul și colegul său Tudor Arghezi, care va susține, în articole combative și expresive, creațiile lui Brâncuși, Pascin, Iser, Pallady, Rodica Maniu, Vermont, Dărăscu, Ressu, Luchian ș.a. împotriva rezistențelor oficiale, cronicînd cu aplomb exigent edițiile succesive ale saloanelor „Tinerimii Artistice”; articolele de susținere din Seara (1913-1914) ale sculptorului Brâncuși și ale pictorului J. Pascin, artiști moderni originari din România, afirmați în Franța și respinși acasă, merită mai mult decît o simplă consemnare. Din păcate, după război, activitatea lui Arghezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Textul începe cu o profesiune de credință postsimbolistă: deși simbolismul - afirmă autorul - „e o adevărată fază, o etapă neceară spiritului omenesc, și nu, cum cred unii, o simplă mișcare de tranziție, după ani de luptă, cînd aducea garanții serioase viitorului, tinerimea, sub diverse pretexte, îi întoarce spatele”. Cît despre noul curent viitorist... adolescentul nu face economie de platitudini: „Futurismul corespunde unei epoce interesante a artei moderne”, creditîndu-l cu aceste cuvinte ale lui Goethe: „lăsați mustul să fermenteze, va da vin”. „Exagerările
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe omul modern în săli de cinema, în reportaje, în cărți de știință, în biografii, în memorii, în rapoartele exploratorilor”. Ultima metamorfoză ar fi „romanul poem în care tema trăiește eliptic”. Nu sîntem departe de ideile-slogan ale „Manifestului activist către tinerime“, dar nici de atitudinile asemănătoare ale unor poeți precum Tudor Arghezi (este cunoscută polemica sa cu „incolorul” Liviu Rebreanu...), pentru care romanul era o extensie poematică. Această fugă înainte a artei vede în inovația/revoluția permanentă o promisiune de autenticitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o etapă eclectică, fără orientare doctrinară precisă, dar - tocmai de aceea - foarte receptivă la modificările de sensibilitate ale epocii. Prima etapă acoperă intervalul 1922-1924, fiind cuprinsă — mai exact — între momentul înființării revistei și perioada imediat premergătoare publicării „Manifestului activist către tinerime“. În acești doi ani, Contimporanul, autointitulat „organ al constructivismului românesc”, apare cu o periodicitate aproape lunară — cea mai bună din relativ îndelungata, dar discontinua, sa istorie — și, rămînînd esențialmente o publicație intelectuală, păstrează un pronunțat caracter social-politic. Excercițiul predadaist al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
furat hoțește puterea politică prin gîtuirea nocturnă a voinței populare, se pregătește a întina și Cugetarea românească, era necesar, imperios necesar, ca măcar gîndirea tinerei generații să rupă lanțurile sale prometeice și să-și ia zbor liber”. Apelul său către „tinerime” pune accent pe „gîndire”, pe „cugetare”, indicînd faptul că revista e una în primul rînd intelectuală. Dacă însă N. Lupu elogiază meritele „înaintașei” cvasiomonime din Iași, la rubrica „Povestea vorbei”, adevăratul articol-program - nesemnat, dar aparținîndu-i indubitabil lui Ion Vinea - se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cămășile din scrinul contelui pentru a purta blazon la complectul periferic”. Pe ansamblu, avem de-a face la Contimporanul cu un proces de acumulare progresivă a „ingredientelor” artistice novatoare. „Masa critică” va fi atinsă însă odată cu apariția „Manifestului activist către tinerime“ (nr. 44). Tatonările pregătitoare se încheie, iar revista intră într-o nouă fază de activitate. Constructivismul sincretic și ecumenismul avangardist (1924-1927) Cea de-a doua etapă importantă a revistei, cuprinsă între 1924 și 1927, este etapa propriu-zis avangardistă - cu dominantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
românească, ediție îngrijită de Ileana Pintilie, prefață de Gheorghe Vida, Editura Meridiane, Colecția „Biblioteca de artă”, București, 2003) că 1924 a fost „anul de maximă importanță al primei avangarde românești”. Adevărat act de naștere al avangardei autohtone, „Manifestul activist pentru tinerime“ din nr. 46, mai 1924 — fără îndoială, un „punct de inflexiune” în evoluția revistei —, are două paliere distincte. Un palier negator al Artei preexistente („Jos Arta/ căci s-a prostituat...”) reia, mai teatral, dezideratele celui de-al doilea manifest al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
puf și mătăsuri se naște doar rasa obosită, crescută cu biberonul și făina lactată”. Altfel spus: „Vrem teatrul de pură emotivitate, teatrul ca existență nouă, desbărată de clișeiele șterse ale vieții burgheze, de obsesia înțelesurilor și orientărilor” („Manifest activist către tinerime“)... În nr. 62 al revistei, Sergiu Milorian deplînge și el asimilarea superficială, deficitară, a inovației teatrale: „Recapitulînd spectacolele cele mai bune, nu știm dacă am putea cita o realizare integrală care să înglobeze armonizarea tuturor elementelor constitutive: text, décor, muzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Àrt. 1923. A doua expoziție Marcel Iancu. Mișcarea se fortifică prin alăturarea grupării B. Fundoianu, Sandu Eliad, Filip Corsa, Lothar și Gad. 1924. Mișcarea cîștigă pe Milița Petrașcu. Colaborează Constantin Brâncuși, I. Barbu, M.H. Maxy, V. Brauner. Manifestul activist către tinerime. 1925. Apare Punct, revistă săptămînală de propagandă activistă. Director Scarlat Callimachi. Spectacol de teatru nou (regia Sandu Eliad). În acest an Contimporanul activează pentru propagarea ideilor noi în toate artele. 1926. Prima realizare a unei construcții moderne în București de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
elan constructiv al minții omului care descompune și alcătuiește după legi înnăscute natura... Războaie și cuceriri au oprit popoarele puse sub scutul acelei porunci fecunde, la jumătatea drumului”. Un precipitat al tuturor acestor idei întîlnim și în „Manifest activist către tinerime...“ Capitolul VII. Revista Contimporanul și complexul periferiei „Complexul periferiei” se suprapune, în cazul lui Vinea, peste un complex (aristocratic, estetizant...) al „Centrului”, destul de curent în epocă: articolul „Pentru egalitatea în critică“ publicat în Luptătorul, nr. 235, din 2 aprilie 1921
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]