18,899 matches
-
Se apără de eventuala acuză de invidie: "fiind io abia un biet prozeist românesc, pentru că în tinerețe și io m-am scăpat de mi-am pierdut timpul cu asemene jucărie; numai de una-mi pare bine, că, ce s-au tipărit dintr-însele, nu-s semnate cu numele mieu și așa doară voi scăpa și de această numire încântătoare" (p. 450). Prefața lui Cipariu la Crestomația din 1858 este un adevărat act de istorie literară, prin care antologatorul își dovedește conștiința
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
Sadoveanu (care iubea cu lăcomie encomiile) s-ar fi simțit ușor incomodat". în urma "evenimentelor", oamenii scrisului au ajuns prada "făcătorilor de carte": "Aceștia vînează cărțile vandabile și îi plătesc pe autori la limita decenței. Nimic de îndreptat. Majoritatea scribilor își tipăresc pe banii lor produsul". Ș.a.m.d. Cum reacționează scriitorul? într-o pasă neagră, exclamă patetic: "Sînt clipe cînd îmi pare rău că m-am născut". Cînd e mai calm, încearcă a se consola printr-o imersiune într-un trecut
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
a lucrărilor lor, atentă la răsucirile gîndului și la nuanțele dicției. Referatul făcut lui Cărtărescu a devenit postfața Postmodernismului românesc, operă critică excelentă, înnoitoare prin propunerile de restructurare a canonului, perspicacitatea diagnosticelor și invenția conceptuală. Simona Popescu nu și-a tipărit teza, în pofida laudelor mele și ale tuturor membrilor comisiei; s-ar putea însă, într-o bună zi, s-o rescrie, așa cum a procedat cu lucrarea de licență despre Gellu Naum, care s-a transformat într-o carte superbă. Am jucat
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
vecine, spre a surprinde, dincolo de particularitățile domeniilor, mecanismele mai generale ale vieții spiritului. În acest scop, ca să obțin continuitate "epică" și armonie a proporțiilor, am fost obligat să tai din cuprins cam tot atîtea pagini ale cărții cîte sînt acum tipărite... Nu m-am resemnat lesne să consimt la acest sacrificiu, dar am înțeles în cele din urmă că e inevitabil. Și totuși, nu mă pot abține de la a o spune, sînt conștient nu numai de aportul pozitiv al reducerii operate
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
exprimate pe structuri lirico-epice. Depun măr turie, în această privință, cele trei volume de versuri apărute până mai ieri: Fiul soarelui (1975), Mai mult de cat cuprinde ochiul (1988), amândouă la Editură „Scrisul Românesc”, din Craiova, și Iulie Patru (1998), tipărit la Editură „Aius”, tot din Craiova. Acestora, li s-a alăturat al IV-lea volum: Van Gogh, poetul (2010), editat la „Aius”. Printr-o compunere de tip ludic, am zice că două cărți la „Scrisul Românesc”, două la „Aius” pun
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
volumele groase, scrise de Lenin, Stalin, Maxim Gorki, Macarenko, Miciurin, Karl Marx, Engels și Jdanov, care avertizau cititorii că, realismul socialist este unică formă a descrierii realității noii orânduiri. Sovietizarea atinsese cotele cele mai înalte. Editură Cartea Rusă, de la București, tipărise, până în anul 1954, aproape 13 milioane de exemplare, cu operele celor de mai sus, la o populație de 18 milioane de locuitori. După ce familia Sabetay a rămas fără librărie, a reușit să deschidă un mic magazin de vânzare și reparații
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
de euro, care transformați în lei ar veni, la actuala rata de schimb, pește 62 de miliarde de lei,. nu se mai duce la FMI să ne împrumutăm acești 62 de miliarde de lei. NU! Bancă Națională face următoarea operațiune, tipărește niște Bani paraleli, pe care îi numim Bonuri valorice naționale (circulația și utilizarea lor se face numai în spațiul național, si sunt tipărite de Baca națională. Aceste Bonuri valorice sunt în realitate bani paraleli, care nu pot fi falsificați, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la FMI să ne împrumutăm acești 62 de miliarde de lei. NU! Bancă Națională face următoarea operațiune, tipărește niște Bani paraleli, pe care îi numim Bonuri valorice naționale (circulația și utilizarea lor se face numai în spațiul național, si sunt tipărite de Baca națională. Aceste Bonuri valorice sunt în realitate bani paraleli, care nu pot fi falsificați, dar care se deosebesc de moneda națională, de leu, de lei). Dar nu tipărește 62 de miliarde de lei, câte ar fi necesar, ci
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
utilizarea lor se face numai în spațiul național, si sunt tipărite de Baca națională. Aceste Bonuri valorice sunt în realitate bani paraleli, care nu pot fi falsificați, dar care se deosebesc de moneda națională, de leu, de lei). Dar nu tipărește 62 de miliarde de lei, câte ar fi necesar, ci mai mult, să zicem că tipărim Bonuri valorice în valoare de 70 de miliarde de lei. Deci nu cu mult față de valoarea necesară de 62 de miliarde de lei. Cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
valorice sunt în realitate bani paraleli, care nu pot fi falsificați, dar care se deosebesc de moneda națională, de leu, de lei). Dar nu tipărește 62 de miliarde de lei, câte ar fi necesar, ci mai mult, să zicem că tipărim Bonuri valorice în valoare de 70 de miliarde de lei. Deci nu cu mult față de valoarea necesară de 62 de miliarde de lei. Cu acesti 70 de miliarde de lei plătim salariile și pensiile, până la sfârșitul anului, dar le plătim
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este asemenea celui ce voiește să stingă (pârjolul) focul cu gaz<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scaraă, cuv. XV, p. 224. footnote>. Postul este numit dătător și păzitor de feciorie<footnote Sf. Efrem Sirul, Cuvinte și învățături, cartea a III-a, tipărită cu binecuvântarea Prea Sfințitului Eftimie, Episcopul Romanului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1996, p. 39. footnote> și tovarăș al înfrânării, creator al castității<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântăriă, p. 351. footnote>, căci castitatea este unificare în iubire, integrare a
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Mântuirea păcătoșilor, Edit. Bunavestire, Bacău, 2001, p. 300. footnote>, ferestre ale pierzării<footnote Ibidem. footnote>, arătându-se astfel că prin ei ia ființă pofta nerușinată care poate să întineze inima cu noroiul patimilor<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, tipărit cu binecuvântarea Preasfințitului Iustinian, Episopul Maramureșului și Sătmarului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, p. 127. footnote>. Fiind adevărate porți prin care veninul otrăvitor al plăcerilor<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> intră în suflet, trebuie să li se pună
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Acum 20 ani, în 1938, la îndemnul marelui meu prieten N. D. Cocea și a lui E. Giurgiuca, am înființat o editură de cărți literare. Aveam o tipografie mică cu o singură mașină plană Nr. 6. Aici am început să tipăresc pe cheltuiala mea primele lucrări ale unei întregi serii de scriitori, azi cu renume, care pe atunci erau lipsiți de mijloace și nu găseau editori în altă parte. Riscurile erau mari căci aproape toți erau necunoscuți pe atunci și pe deasupra
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
1938-1940, am editat o colecție de poezii în care au apărut: Mihai Beniuc cu două volume de poeme: Cîntece de pierzanie și Cîntece noi, Teodor Mureșanu: Poezii, Vlaicu Bîrna: Brume, Grigore Popa: Cartea anilor tineri, Ștefan Popescu: Poeme, etc. Am tipărit deasemeni volume de proză, eseuri și critică literară: Gala Galaction: Papucii lui Mahmud (roman), Lucia Demetrius: Destine (nuvele), Ion Vlasiu: Am plecat din sat (povestire), Octav Suluțiu: Oameni și cărți, studii critice, V. Beneș: Hanul roșu (nuvele), Vladimir Vecerdea: Maree
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
Legea munților (roman pentru tineret), Dan Botta: Comedia fantasmelor (dramă) și alte cărți semnate de Alexandru Ceușanu, Ion Bălan, George Sbîrcea etc. Toți acești scriitori au găsit sprijin în editura mea modestă care a făcut toate eforturile spre a le tipări operele pe cea mai bună hîrtie, cu cea mai frumoasă literă, cu cea mai aleasă grijă. Dvs. Tovarășe Președinte, știți ce înseamnă scrisul, știți ce înseamnă o tipografie și o editură. Vă veți da seama ce sacrificii am făcut ca să
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
materiale concurează, serios ,textul" literar propriu-zis. Cartea bogat ilustrată și, în genere de format mare, numită în franceză ,album" pare a fi răsfățata pieței, în ciuda prețului și greutății sale destul de mari. Dicționarul Robert definește, destul de vag, ,albumul" ca o ,culegere tipărită de ilustrații și documente iconografice", în timp ce pentru un specialist al Ghidului practic al ilustratorului ca Nathalie Beau ,albumul" a devenit un gen literar de sine stătător, caracterizat printr-o dublă narație, un dublu limbaj, cel al textului și cel al
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
literare și prezentându-și adversarii în lumina faptelor, nu a teoriilor susținute. El ironizează acid ,opinia publică particulară", curajul comic al celor care-și exprimă opiniile în conversații private, neavând curajul de a le trece pe hârtie și a le tipări. Să mă stric cu X sau cu Y? Mai bine nu. E și aceasta o formă, nu mai puțin dizgrațioasă, a complicităților despre care vorbeam anterior. Ceea ce credem nu se suprapune cu ceea ce scriem. Diplomați de Dâmbovița sau de Mureș
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
contemporanii au văzut adevărata dimensiune a ctitoriilor lui George Breazul și de aceea încheiem acest portret cu două dintre cele mai importante, nu însă înainte de a aminti că la conturarea unor laturi complexe ale personalității lui Breazul ne ajută lucrările tipărite în timpul vieții și postum, dar mai ales minele aurifere ale arhivei donate Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor purtând numele donatorului - George Breazul - care ascund valori ce contribuie la completarea datelor consacrate vieții și activității și mai ales a proiectelor neterminate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Române de lectură existau din 1870, iar atmosfera în care trăiau intelectualii români din Fabric e minunat descrisă în Amintirile lui Cosma. Exact la 1 martie s-a fondat Reuniunea, de către 59 de oameni onești. Citeau «Albina» și «Priculiciul», periodice tipărite la Budapesta. Plăteau 5 florini pentru o lojă la parter la teatru și 60 de creițari la cucurigu. Erau 3 400 de români, iar banii lor veneau mai ales din agricultură, din comerțul cu grâne. Bega era navigabilă. Se vindeau
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
pentru susținerea meșteșugurilor și artizanatului. Prin acest program se susțin o serie de activități precum sunt: participarea la târguri și expoziții naționale și/sau internaționale, cu stand propriu sau în asociere cu alți agenți economici; elaborarea și producția de materiale tipărite de promovare a produselor de artă populară, artizanat și a meșteșugarilor; realizarea unui site pe Internet pentru prezentarea activității solicitantului și a produselor sau serviciilor promovate. Valoarea alocației financiare nerambursabile acordată beneficiarilor selectați este egală cu echivalentul a 65% din
Agenda2003-38-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/281474_a_282803]
-
Mircea Mihăieș M-au pasionat, de când mă știu, jurnalele, memoriile, corespondența aparținând scriitorilor. Ajunsesem chiar să cred că, mai mult decât literatura, îmi plăceau literații! Am devorat cam tot ce se tipărea în editurile românești de dinainte de 1990 în această categorie. M-am bucurat însă și mai mult de avalanșa de scrieri accesibile după căderea comunismului. Nu m-am despărțit până azi de seriile lansate de edituri, precum Institutul European (pe când era
Jurnal cu The Boss by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2810_a_4135]
-
va genera automat media de la examenul de capacitate și media de admitere. Deși inițial a anunțat că softul pentru admitere va genera în mod automat, la listare, și fișa de înscriere, Ministerul Educației și Cercetării a luat decizia de a tipări separat aceste fișe, care urmează să fie completate. De asemenea, există încă numeroase neclarități referitoare la școlile de arte și meserii, care ar trebui să înceapă să funcționeze din această toamnă, astfel că elevii, profesorii și părinții așteaptă cu nerăbdare
Agenda2003-24-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281119_a_282448]
-
de documente, cca 7 000, însumând cărți, periodice, manuscrise, hărți, ex-libris-uri, stampe, facsimile, foi volante, fotografii. După cum ne-a precizat biliotecara Carina Galiș, cea mai veche tipăritură ce se păstrează în Secția de Patrimoniu este „Noul Testament de la Bălgrad“ din 1648, tipărită de mitropolitul Transilvaniei, Simion Ștefan. Aceluiași secol îi aparțin „Îndreptarea legii“ tipărită la Târgoviște în 1652, și „Psaltirea de la București“ (1694), exemplar tipărit de Antim Ivireanu pentru Moldova. Cea mai veche carte străină aflată pe rafturile B.J.T. datează de la 1500
Agenda2003-25-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281145_a_282474]
-
facsimile, foi volante, fotografii. După cum ne-a precizat biliotecara Carina Galiș, cea mai veche tipăritură ce se păstrează în Secția de Patrimoniu este „Noul Testament de la Bălgrad“ din 1648, tipărită de mitropolitul Transilvaniei, Simion Ștefan. Aceluiași secol îi aparțin „Îndreptarea legii“ tipărită la Târgoviște în 1652, și „Psaltirea de la București“ (1694), exemplar tipărit de Antim Ivireanu pentru Moldova. Cea mai veche carte străină aflată pe rafturile B.J.T. datează de la 1500: „Tullius de oficiis cum Comentariis Petri Marsi einsque recognitione“, păstrată nesperat de
Agenda2003-25-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281145_a_282474]
-
cea mai veche tipăritură ce se păstrează în Secția de Patrimoniu este „Noul Testament de la Bălgrad“ din 1648, tipărită de mitropolitul Transilvaniei, Simion Ștefan. Aceluiași secol îi aparțin „Îndreptarea legii“ tipărită la Târgoviște în 1652, și „Psaltirea de la București“ (1694), exemplar tipărit de Antim Ivireanu pentru Moldova. Cea mai veche carte străină aflată pe rafturile B.J.T. datează de la 1500: „Tullius de oficiis cum Comentariis Petri Marsi einsque recognitione“, păstrată nesperat de bine. SIMONA POPOVICI Avangarda XXII l Concurs Național de Poezie Cea
Agenda2003-25-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281145_a_282474]