2,630 matches
-
de o traducere din Învățăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon), precum și al celei dintâi transpuneri în limba română a Istoriilor lui Herodot. Manuscrisul din 1732 conține, de asemenea, Stihurile la luminatul herb a Țărâi Moldovei, ce precedă toate tipăriturile lui D., începând cu psaltirea din 1673. Într-o manieră sugerată parcă de tiparul „clasic” al vechilor pomelnice mănăstirești, D. evocă apoi, în una din primele versificări originale ale literaturii române medievale - poemul cronologic despre domnii Moldovei, apărut mai întâi
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
morții i se replică totuși - prin recunoașterea „nesocotinței” eroilor ca fiind, cea dintâi, aducătoare de nenorocire. Este concepția preluată de la tragicii greci de scriitorii umaniști ai Renașterii. Traducerea din Erophile a circulat în Moldova (în manuscris), ca și multe dintre tipăriturile lui D., între care îndeosebi Psaltirea în versuri, pentru poezia sa, și Viața și petrecerea svinților, pentru conținutul legendar-hagiografic, s-au bucurat de o receptare largă pe întreg teritoriul locuit de români, fiind cunoscute, în următoarele două secole, deopotrivă în
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
două secole, deopotrivă în Țara Românească, Transilvania sau Banat. D. însuși dăruia în 1687 un exemplar al Vieții și petrecerii svinților unei mănăstiri ardelene (din Petrid). Asupra limbii traducerilor religioase ale epocii brâncovenești se exercită într-o măsură influența limbii tipăriturilor lui D. O serie de argumente pledează în favoarea participării sale efective la tălmăcirea în limba română a Vechiului Testament (cu aproape două decenii înaintea integrării acestuia Bibliei de la București din 1688), D. fiind identificat cu unul dintre principalii revizori ai
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
poate același cu Filip Moldoveanul, a fost, între 1521 și 1554, conducătorul secției românești a cancelariei municipale a Sibiului. Scria și traducea documente, îndeplinind și misiuni diplomatice la Curtea Țării Românești. I se atribuie imprimarea Catehismului de la 1544, considerat prima tipăritură în limba română, care nu s-a păstrat, dar se presupune că a fost folosit de Coresi pentru stabilirea textului Întrebării creștinești (1559). O bibliografie relativ mare aduce argumente complexe în favoarea ipotezei că F.M. a tipărit Tetravanghelul slavon din 1546
FILIP MALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286995_a_288324]
-
textului Întrebării creștinești (1559). O bibliografie relativ mare aduce argumente complexe în favoarea ipotezei că F.M. a tipărit Tetravanghelul slavon din 1546 și mai cu seamă un Evangheliar slavo-român datat aproximativ între 1551 și 1553 și atribuit de unii lui Coresi. Tipăriturile lui se deosebesc de cele ale lui Macarie și Dimitrie Liubavici, dar și de cele ale lui Coresi, de unde concluzia că la Sibiu a existat o tipografie cu literă proprie, condusă de F.M., care a adus inovații în arta tipografică
FILIP MALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286995_a_288324]
-
îngăduința canonică a patriarhului din Constantinopol pentru a ocupa scaunul de episcop al Râmnicului. Perioada râmniceană (1780-1792) a însemnat pentru F. buna organizare a vieții canonice și ritualice de sub jurisdicția episcopiei și cultivarea tradiției ortodoxe, înveșmântată în graiul românesc al tipăriturilor. Impus de o bogată activitate cultural-religioasă (va fi, la rândul său, protectorul lui Grigorie Râmniceanu și al lui Ilarion, episcop al Argeșului, al cronicarilor Dionisie Eclesiarhul și Naum Râmniceanu), aflat în grația domnitorului Mihail Suțu, F. ajunge, la 23 septembrie
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
original în transpunerea literară a „cântărilor” religioase și rămâne autorul incontestabil al prefețelor. În prefața pe aprilie, înalță un imn pentru primăvară și aduce laude luminătorului Chesarie. În Mineiul pe mai, elogiază domnia lui Alexandru Ipsilanti, favorabilă dezvoltării învățămîntului și tipăriturilor. Menționează obiceiurile populare de Sf. Gheorghe, dar dezavuează „acele basme ale elinilor”, rămășițe păgâne păstrate de tradiție. Are conștiința latinității limbii române, dar este mai nesigur în ideea romanității originilor. Prefețele sunt importante prin ideile iluministe ce le conțin - căci
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
interesează îndeosebi scrierile despre personalități ale zonei, despre circulația manuscriselor și a cărții vechi românești (cum sună titlul unei serii încredințate Institutului „A.D. Xenopol”), precum și adaosurile substanțiale la bibliografia literaturii române vechi. De un ecou aparte s-a bucurat lucrarea Tipărituri românești din Basarabia de la 1812 până la 1918 (1941). Împreună cu fiica sa, Zamfira Mihail, a editat un manuscris necunoscut al cronicii lui Ion Neculce, copiat de Ioasaf Luca, descendent al cronicarului. Colaționând textul cu copiile de la Biblioteca Academiei Române (după care Iorgu
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
ca „mai laborios, cu reveniri și reformulări ale judecăților de valoare asupra personalităților și evenimentelor, cu suplimentarea și revizuirea propriei informații, cu o preocupare sporită în ceea ce privește judecata urmașilor asupra paginilor sale”. SCRIERI: Fapte trecute și basarabeni uitați. 1799-1918, Chișinău, 1938; Tipărituri românești din Basarabia de la 1812 până la 1918, București, 1941; Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1931), București, 1991; Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812-1830), precedate de bibliografia tipăriturilor românești din Basarabia (1812-1830) (în colaborare cu Zamfira Mihail
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
SCRIERI: Fapte trecute și basarabeni uitați. 1799-1918, Chișinău, 1938; Tipărituri românești din Basarabia de la 1812 până la 1918, București, 1941; Jurnalul călătoriei de studii în sud-estul Europei (1931), București, 1991; Acte în limba română tipărite în Basarabia (1812-1830), precedate de bibliografia tipăriturilor românești din Basarabia (1812-1830) (în colaborare cu Zamfira Mihail), București, 1993; Mărturii de spiritualitate românească în Basarabia, Chișinău, 1993; Jurnal (1940-1944), îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 1998; Corespondență, îngr. Eugenia Mihail și Zamfira Mihail, București, 2001. Ediții: Mărturii
MIHAIL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288121_a_289450]
-
asupra istoriei bisericilor și școlilor românești din Transilvania. Remarcabilă este Din istoria literaturii didactice românești, care, lucrată cu acribie, se arată utilă și astăzi. Răscolirea bibliotecilor și a arhivelor a condus, de altfel, și la descoperirea unor prețioase manuscrise și tipărituri interesând folcloristica ori istoria culturii românești în genere. Experiența acumulată acum i-a servit mai cu seamă în anii 1917-1918, când își aduce contribuția la reorganizarea sistemului școlar și la formarea opiniei publice din Basarabia. O bună parte din articolele
GHIBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287252_a_288581]
-
un consum ridicat de țesături și haine de producție industrială. Iar asta se întâmpla pe la începutul secolului al XIX-lea. Cam tot pe atunci, o altă dezvoltare remarcabilă, cea a producției industriale a hârtiei și a tiparului, au permis ieftinirea tipăriturilor până la nivelul la care alfabetizarea de masă a populației a fost posibilă, ca și apariția și dezvoltarea presei scrise, care a ancorat populația la viața politică. Merită menționat că acest nivel de dezvoltare nu a fost atins de tranzițiile românești
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Anicăi (n. Buzatu) și al lui Constantin Hinoveanu, țărani. A urmat școala primară și gimnaziul la Vânjuleț (1941-1948), Liceul „Traian” din Turnu Severin (1948-1952), Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din București (1952-1957). Funcționează la Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor din București (1957-1962), Centrul de Metrologie din Craiova (1959-1962), Uzina Constructoare de Mașini Agricole din Craiova (1962-1964). Intră în presa literară ca secretar general de redacție (1964-1968), apoi ca redactor-șef adjunct (1968-1972) al revistei „Ramuri”. Este numit, în 1972
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
calități deosebite pentru această muncă. Aplicației documentare i se adăugau informația vastă în domeniu, priceperea filologică, acuratețea transcrierilor, selecția pasajelor reprezentative. Calitatea în sine a lucrării a fost mult sporită de condițiile grafice excepționale, de generozitatea spațiilor rezervate reproducerilor din tipărituri. Valoarea Bibliografiei românești vechi, considerată un monument al culturii naționale, îi asigură lui H. un loc distinct în acest domeniu. A doua mare realizare a fost lucrarea Publicațiunile periodice românești (I, 1913), în colaborare cu Al. Sadi Ionescu, un „catalog
HODOS-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287439_a_288768]
-
să așeze bine cezurile. Și-a imprimat și el textul cândva, între 1696 și 1699, poate la Snagov - o spune Dumitru Logofătul sin Anastase Șufariul: „Însă scoasă după tipar și scrisă cu mâna de ....”, care o copia în 1735 -, dar tipăritura s-a pierdut, iar copiei îi lipsește sfârșitul. Postelnicul Constantin Cantacuzino, uns la Snagov din porunca lui Grigore I Ghica, „obiect” al panegiricului, bun, generos, prudent, pios, priceput în ale politicii și furnizor al unor sfaturi pline de înțelepciune, „pedepsit
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
voievodul a socotit că cele patruzeci și trei de capitole isprăvite pot fi date la lumină) este extrem de convingătoare. Encomionul consacrat lui Brâncoveanu propune cititorilor (și viitorimii) un model voievodal, un construct atent elaborat, atins de aripa perfecțiunii. Faptele selectate - tipăriturile, școala, lăcașul de cult - aparțin ctitoriei spirituale și se supun prestației spre „folosul de obște”. Calitățile incluse în obligatoriul portret („Căci Măriia-ta ești cu daruri vrednice împodobit și ai îngrijit de această țară cu o așa adâncă pricepere și înaltă
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
Crișu Dascălu (Iorgovici și Condillac); despre literatura cu caracter didactic, semnate de Ileana Vîrtosu (Primele manuscrise românești ale „Întâmplărilor lui Telemac”. Descriere și Un manuscris românesc al „Întâmplărilor lui Telemac” de Fénelon: filieră, localizare, datare, paternitate) și de Florentina Zgraon (Tipăriturile vieneze din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și unificarea limbii române literare), un articol despre traducerile din Voltaire, semnat de Violeta Barbu (Cele mai vechi traduceri din Voltaire în limba română) ș.a. Scriitori români din perioada modernă
LIMBA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
scriitori întreținând cu talent și patriotism spiritul creator românesc. Sunt trecute în revistă publicațiile exilului, cărți și reviste, expozițiile de pictură și sculptură (inclusiv cele venite din țară), spectacole teatrale, aparițiile la televiziune, filmul, congresele Societății Academice Române la Paris, tipăriturile fundațiilor culturale, activitățile cenaclurilor literare. Rubrica „Primite la redacție” înregistrează volume ale autorilor români din emigrație. Cu numărul 42-43/1979 debutează rubrica „Antologia rușinii”, ce adună fragmente de texte conjuncturale, scrise sau rostite de scriitori și oameni de cultură din
LIMITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287817_a_289146]
-
în două ediții, una pentru Țara Românească, alta pentru Moldova). Cel mai de seamă discipol al tipografului a fost diaconul Coresi, semnatar, alături de Oprea logofătul, al ultimei cărți ieșite din atelierul târgoviștean - un Triod-Penticostar (1558). Deși inferioare sub aspect grafic tipăriturilor lui Macarie, lucrările realizate aici au meritul de a continua pe teritoriul românesc, după o întrerupere de peste treizeci de ani, o activitate fundamentală pentru dezvoltarea culturii. Mai mult, fiind una dintre puținele tipografii slavonești ale vremii, aceasta furniza cărți pentru
LIUBAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287840_a_289169]
-
G.I. Ionnescu-Gion, Th.D. Speranția (1888), Ion Ghica, V. Cosmovici, D.A. Sturdza (1891), Victor Crăsescu (1893). R.n., al cărei program insistă în primul rând asupra tendințelor ce vor fi evitate, se află printre publicațiile de prestigiu ale epocii, fiind și o tipăritură elegantă, pe hârtie de lux, bogată în ilustrații și stampe. Apar aici numeroase studii de istorie (Hasdeu, Ionnescu-Gion, Radu Rosetti, D.A. Sturdza, I. Bianu) și de filologie (Hasdeu, Lazăr Șăineanu, Ioan Bogdan, Ioan Paul). Caracterul enciclopedic al revistei este susținut
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]
-
slave ale Florii darurilor traduse în limba română); scrieri culturale din afara sferei religioase (Șerban Papacostea, Emil Vrabie și Iacov S. Luria despre geneză și răspândirea povestirilor scrise referitoare la Vlad Țepeș); carte și societate (Ion C. Chițimia despre importanța primei tipărituri de la Târgoviște din anul 1508 în context european); manuscrise slave în bibliotecile din România (I. Iufu - manuscrisele slave în bibliotecile din Transilvania și Banat; Zlatca Iuffu - manuscrisele slave din bibliotecă și muzeul mănăstirii Dragomirna; Elenă Lința, Paul Mihail și Zamfira
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
I. Iufu - manuscrisele slave în bibliotecile din Transilvania și Banat; Zlatca Iuffu - manuscrisele slave din bibliotecă și muzeul mănăstirii Dragomirna; Elenă Lința, Paul Mihail și Zamfira Mihail despre cele mei vechi manuscrise slave în colecții din țara noastră); manuscrise și tipărituri românești în biblioteci din străinătate (Maria Rădulescu - manuscrise românești și tipărituri românești în limba slavona în Biblioteca Națională din Sofia; Ion Radu-Mircea - manuscrise slavo-române în biblioteci străine; G. Mihăilă - manuscrise slavo-române din colecția M.P. Pogodin); texte medicale (Lucia Djamo-Diaconiță despre
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
Iuffu - manuscrisele slave din bibliotecă și muzeul mănăstirii Dragomirna; Elenă Lința, Paul Mihail și Zamfira Mihail despre cele mei vechi manuscrise slave în colecții din țara noastră); manuscrise și tipărituri românești în biblioteci din străinătate (Maria Rădulescu - manuscrise românești și tipărituri românești în limba slavona în Biblioteca Națională din Sofia; Ion Radu-Mircea - manuscrise slavo-române în biblioteci străine; G. Mihăilă - manuscrise slavo-române din colecția M.P. Pogodin); texte medicale (Lucia Djamo-Diaconiță despre un text slavon de farmacoterapie populară din secolul al XVI-lea
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
prin Însăși natura lor, mai intime și comunale. Culturile care folosesc tiparul sunt foarte diferite. Autorul unui articol sau al unei cărți ajunge foarte rar În contact fizic apropiat cu cititorul. Scrisul și cititul se fac Într-o relativă izolare. Tipăritura rupe legătura comunală și Întărește ideea nouă și radicălă a comunicării Între oameni separați de mari distanțe. Cărțile tipărite de asemenea au adus lumea În fiecare casă. Era acum posibil să Învățăm despre oameni din ținuturi Îndepărtate. Imaginația umană și-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
despre St. O. Iosif, Magda Isanos, G. Bacovia, Ecaterina Pitiș), Constantin Cuza (despre Theochar Alexi), C. Constantinescu (despre Ioan Lupaș), Ion Lupu (despre Nicolae Labiș), Costel Ionescu (despre probleme ale literaturii contemporane), C. A. Stoide (din istoria tiparului și a tipăriturilor românești de la Brașov) ș.a. Cronicile literare și recenziile sunt susținute de D. Gherghinescu-Vania, C. Constantinescu, Petru Homoceanul, Costel Ionescu, Vasile Diaconescu ș.a. În L. de z. se dau traduceri din scrierile unor poeți ai naționalităților conlocuitoare, ca Szemlér Ferenc, Adolf
LUCEAFARUL DE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]