13,035 matches
-
Caragiale - Trei schițe necunoscute? (Venin, Zălog, Degustare), cu o introducere semnată de Dan Râpă Buicliu: O ,cestiune" și câteva lămuriri. Noutatea e senzațională: ,cîteva schițe inedite, aparținînd lui I.L. Caragiale, își dobîndesc, în sfîrșit, dreptul legitim de a cunoaște lumina tiparului". Prozele respective îi fuseseră predate, în 1953, lui Sică Alexandrescu de către memorialistul Vasile A. Urechia (fiul doctorului Alceu Urechia), transfer atestat ulterior printr-o scrisoare adresată regizorului la 26.IV.1958: ,Vă confirm prin prezenta că v-am cedat în
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
reeditarea ediției Ion Pillat în colecția de "Opere fundamentale". În ciuda recomandărilor medicului de se menaja cât mai mult, a regândit alcătuirea volumelor și a întocmit în doar câteva luni un tabel cronologic amănunțit. La sfârșitul lui 1999, când pregăteam pentru tipar monografia amintită, Cornelia Pillat a ținut cu tot dinadinsul să schimbăm titlul propus de mine cu cel care a stârnit la apariție numeroase nedumeriri, Dinu Pillat - un destin împlinit. Atunci n-am înțeles. Acum însă știu că atât Dinu Pillat
Un destin împlinit by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11765_a_13090]
-
Topîrceanu, Date noi privind activitatea de romancier a lui G. Baronzi.1 ) întîia dintre ele ar fi putut să rămînă o explorare onestă și, în principiu, legitimă vizînd prefigurările literare și publicistice ale unui mare seism social. Din păcate, presiunea tiparelor de gîndire ale timpului se resimte prea insistent: "Anului 1906 i se poate asocia imaginea unei cupe în care suferințele țăranilor continuă a se aduna, revărsarea dincolo de margini devenind iminentă. Dar acestei culminații a durerii i se contrapune o alta
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
inima se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cît e de greu; Răul se face fire, simțirea amorțește, Și trăiesc în durere ca-n elementul meu. (Gr. Alexandrescu, Anul 1840) Ultima frază a Alfabetului de tranziție, ieșit de sub tipar în decembrie 1986, sună astfel: "Un nou alfabet de tranziție, cu deschidere planetară, ia naștere sub ochii noștri". După care, în loc de sfîrșit, vine inscripția , pe care cititorii au luat-o drept promisiunea unui nou volum. "în realitate - va explica mai
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
am atins cât mai puțin de integritatea textului. Nu am procedat așa însă când, neintervenind, textul ar fi apărut obscur. O fidelitate care m-a costat în ochii cronicarului, cărțar - termenul îi aparține - necruțător în domeniu. Cât privește greșelile de tipar, aici intervine mândria corectorului profesionist care am fost un lung șir de ani - de voie, de nevoie, de nevoie mai mult, dar cu devotament. Pe acele vremuri, numele corectorului apărea în caseta cărții, publicațiile, redacțiile de edituri dispuneau de plutoane
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
apărea în caseta cărții, publicațiile, redacțiile de edituri dispuneau de plutoane de corectori, care citeau în cupluri și dispuneau de un "cap limpede". Astăzi, când noile metode de culegere ar trebui să elimine în cea mai mare măsură erorile de tipar, o profesie dispare, spre a se face economii, îngrijitorului de ediție îi revine să citească, precum mie, de câte trei ori vreo mie două sute de pagini tipărite cu literă măruntă. Dar și așa, greșelile de tipar sunt mai puține decât
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
mare măsură erorile de tipar, o profesie dispare, spre a se face economii, îngrijitorului de ediție îi revine să citească, precum mie, de câte trei ori vreo mie două sute de pagini tipărite cu literă măruntă. Dar și așa, greșelile de tipar sunt mai puține decât acele foi albe, care l-au iritat pe cronicar, nenumerotate și prea multe - și încă nu știe totul! Alte obiecții sunt, din păcate, de rea credință. Mă refer, bunăoară, la învinuirea că adnotări și completări ale
Polifem, cărțarul by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/11862_a_13187]
-
scrisă de tatăl meu, Între zi și noapte, de Ion Vinea, iar Lunatecii lui Vinea, de mine" (n.n.: în ultimul caz, datorită faptului că, în ultimele săptămîni de viață ale lui Vinea, H.Y. Stahl participase efectiv la pregătirea pentru tipar a romanului). În privința Veninului de mai, chiar Henriette Yvonne Stahl lansează, fără probe, însă, acuza că, în felul în care a apărut, romanul a devenit "masiv, meticulos și simplist coerent în multe părți ale lui, pasaje întregi par scrise nu
Petru Dumitriu și "negrul" său (II) by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11795_a_13120]
-
înțeles de ce văd o singură față a Lunii pot apela la romancier. Mulți cititori ai romanelor franțuzești trebuie că au făcut, în familie sau cu prietenii, experiența propusă de Jules Verne la pagina 32 a cărții scoase de curând de sub tiparul Domnului Hetzel: "Du-te în sufrageria dumitale și învârtește-te în jurul mesei în așa fel ca să privești tot timpul centrul; când plimbarea dumitale circulară se va termina, te vei fi rotit în juru-ți, deoarece ochiul dumitale va fi străbătut succesiv
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
lui Dumitriu, pe care nu l-am uitat întrucît mă intrigase, căci apărea într-un moment cînd prozatorul își schimbase maniera de a scrie și era preocupat numai de Colecția de Biografii, Autobiografii și Memorii contemporane, din care dădea la tipar, în reviste, parte după parte. Or, Învățătură de minte te trimitea înapoi înspre perioada bruioanelor și a genezei Cronicii de familie. În fine: am început să recitesc Învățătură de minte și, din prima clipă, am avut confirmarea: textul lui Dumitriu
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
încheie fiindcă, între timp, a decis că Davida trebuie să fie, pe bună dreptate, debutul emblematic al Cronicii de familie. Întrebarea e de ce a publicat, totuși, Învățătură de minte la începutul lui 1959, cînd, în anii '58-'59, dă la tipar numai "biografii contemporane"? Sînt posibile măcar trei răspunsuri. Primul: descriind în aceste "biografii" Bucureștiul periferic, poate că și-a adus aminte de această nuvelă, ce abundă în asemenea descripții. Al doilea: în anii '58-'59 el își proiecta, foarte meticulos
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
anunța că Anatomia unei negații va apărea curînd la Editura Minerva - ceea ce s-a și întîmplat în 1991. Povestesc toate acestea pentru a explica faptul că eu, de la München, nu am făcut nici o corectură cărții ce pornea, în sfîrșit, spre tipar - ceea ce poate explica și omisiunea, dar mai ales numărul enorm de greșeli de tipar, atît de mare încît m-a descurajat să fac o erată. La urma urmei, cartea a plecat în lume cu destinul ei atît de chinuit și
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
și întîmplat în 1991. Povestesc toate acestea pentru a explica faptul că eu, de la München, nu am făcut nici o corectură cărții ce pornea, în sfîrșit, spre tipar - ceea ce poate explica și omisiunea, dar mai ales numărul enorm de greșeli de tipar, atît de mare încît m-a descurajat să fac o erată. La urma urmei, cartea a plecat în lume cu destinul ei atît de chinuit și de chinuitor pentru mine, încît nu mai contează - cel puțin pentru mine - greșelile de
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
atît de mare încît m-a descurajat să fac o erată. La urma urmei, cartea a plecat în lume cu destinul ei atît de chinuit și de chinuitor pentru mine, încît nu mai contează - cel puțin pentru mine - greșelile de tipar pe care, binevoitorul cititor va reuși sau a reușit să le îndrepte... Întrebat, nu o dată, de ce nu republic, fără greșeli, cartea, repet răspunsul pe care l-am dat întotdeauna: pentru că, scrisă sub imperiul unei autocenzuri ce poate ar fi făcut
Precizare by Gelu Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/11948_a_13273]
-
sfârșit, anunță bibliografia, mă trezesc pomenit cu o carte pe care de fapt n-am scris-o : Hermeneutica poeziei lui Al. Macedonski, Timișoara, 1992. Cartea se numește Hermeneutica editării, nu a poeziei, ceea ce e cu totul altceva. Greșeală omenească, de tipar, veți zice, dar fără dreptate, pentru că editorul se preface a nu cunoaște multe lucruri pe care, de altfel, le știe foarte bine. În 1992, am publicat, e adevărat, la Universitatea din Timișoara, un volum în 80 de exemplare, dactilografiat și
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
căuta într-o erată). La poezia Castelul (p. 1753) remarcă observația mea că acest cuvânt ar trebui scris cu majusculă, întrucât are valoare de simbol, dar adaugă imediat că am pierdut din vedere să menționez contragerea poeziei și greșeala de tipar păiajen pentru păianjen! Dragă dle Coloșenco, nici despre tsunami n-am suflat un cuvințel, cum de n-ați observat? De la început am fost surprins de dimensiunile ediției (peste 4000 de pagini) și de performanța editorului de a le da gata
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
lăsat întocmai ca în ediția princeps? 2. În prefața aceluiași volum, Macedonski scrie la p. XIX : "Aveam negreșit înlesnirea de a merge..." (formulă condițională, logică în context), dar Coloșenco transcrie "Avem negreșit..." (formulă absurdă în context) reluând întocmai eroarea de tipar din ediția Marino. Curată conștiință filologică și curat profesionalism! 3. La p. 1085 e reprodusă epigrama : "Contemplându-și lung buricul cu privirea lui de bronz/Bustul meu înfățișează epoca turnată-n bronz". La Note... editorul scrie negru pe alb : "A
Replici - Unde ni sunt (cr)editorii? by I. Funeriu () [Corola-journal/Imaginative/11911_a_13236]
-
în reviste și site-uri ale unor români iubitori de cultură din diasporă. Este o poezie ce câștigă teren și pătrunde în sufletul iubitor de poezie. Dorina Stoica este o creatoare atipică. Poezia scrisă de ea pare să iasă din tiparele clasicismului, dar nu se încadrează nici în modernismul obositor, încărcat uneori de neologismele ce diluează trăirea lirică și care este destul de greoi și inaccesibil unui cititor grăbit, ori mai puțin instruit. Putem totuși vorbi de un modernism original, ponderat, deloc
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș, și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata ... ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții... Pământul, hărnicia, voinicia, istețimea erau la mare preț, ele te impuneau în fața sătenilor, și tata le avea pe toate moștenite de la tatăl său, om de vază, Ion Buică, un nume sonor din
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
acelei clipe rare Să-i simt mireasma caldă, de binecuvântare, Iubirii care astăzi în taină mă subjugă. Luminii ce-o să-mi cadă în suflet ca o rugă, Supusă efemeră ca fulgul de ninsoare, Cu-emoție în suflet, croi-voi noi tipare Spre-a nu lăsa-ndoiala, cumva, să o distrugă. Și cât mă va străpunge cu sabia-i de foc Voi credita cu vise firescul început. Vom fi, din nou, doi fluturi prinși în același joc Iar clipei ce-o vom
CLIPA EFEMERĂ (SONET) de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380666_a_381995]
-
nu aveau voie să-l vadă pe cer... Cartea aceasta e construită cu măiestrie pe o situație reală, povestirea îi revine ca privilegiu bine definit autorului, trebuie doar să tragem învățămontele dincolo de imagistica și efectiv ideatica acelea care sar din tipare direct în privire, în gând! Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Constantin Țurcanu / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2224, Anul VII, 01 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
totdeauna s a chemat poezie haaarică. Este și o continuă goană a ... X. OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. Volumul "Ochiul curat" a văzut lumina tiparului în anul 2015, la Editura Pim, numără 140 de pagini în care se îmbină poezia Dorinei Stoica și grafica lui Mihai Cătrună; de asemenea, cartea are patru capitole ( Sentimente, Ce iubire e asta?, Existus, respectiv Ochiul curat) ce transportă lectorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
în sine presupune, în cazul artistei, o continuă chemare a iubirii, fie că e vorba despre eros sau despre agape: ,,cine să înțeleagă o femeie îndrăgostită/ de un bărbat pe care ... Citește mai mult Volumul "Ochiul curat" a văzut lumina tiparului în anul 2015, la Editura Pim, numără 140 de pagini în care se îmbină poezia Dorinei Stoica și grafica lui Mihai Cătrună; de asemenea, cartea are patru capitole ( Sentimente, Ce iubire e asta?, Existus, respectiv Ochiul curat) ce transportă lectorul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cartea mai sus amintită! Atâta candoare, curăție și har ce se adaugă cu fiecare poem m-au făcut să mă întreb dacă poeta este un om foarte religios. Oarecum uimită am aflat că nu este decât o persoană aflată în tiparele omului obișnuit, din acest punct de vedere. Citește mai mult Un fel de „Cântare a Cântărilor” ori chiar un epitalem mi s-a părut cartea “În preatârziul clipei”,Editura Rovimed Publisher Bacău, 2014 a Corinei Dimitriu, citita într-o noapte
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
cartea mai sus amintită!Atâta candoare, curăție și har ce se adaugă cu fiecare poem m-au făcut să mă întreb dacă poeta este un om foarte religios. Oarecum uimită am aflat că nu este decât o persoană aflată în tiparele omului obișnuit, din acest punct de vedere.... XXIII. „ÎN AȘTEPTAREA CELEI CE MĂ ÎNARIPEAZĂ” ION ȚOANȚĂ - “ECHINOCȚIU FRAGIL- EDITURA „SINGUR” 2015, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1704 din 31 august 2015. Am certitudinea că la naștere, fiecare primim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]