11,843 matches
-
ciclul său de poeme, Les Regrets, socotit a fi un "jurnal intim în versuri", Constantin Abăluță își așterne jurnalul în proză, recomandîndu-l îndoit prozastic, prin titlul Mic manual de tăcere și prin subtitlul eseuri. În fapt, e vorba de produsul tipic al unui poet. Poetul se recunoaște precum un militar după mers, chiar dacă e înveșmîntat civil. Mai... poetic, Rilke afirma că nu poate fi conceput un singur gest al acestuia care să nu aibă un tîlc creator, că pînă și o
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
culturii românești de astăzi în prestatori nepreveniți de muncă voluntară. Prin angajamente mincinoase și prin promisiuni ipocrite, pînă la un punct și prin contracte semnate cu tot ceremonialul, acești colaboratori sunt ademeniți către studiouri pentru ca mai pe urmă, cu acel tipic dispreț al brigadierului de CAP, să fie abandonați și umiliți în așteptări vagi și în explicații tot mai încîlcite. Conducătorii Televiziunii noastre publice, indiferent ce forțe politice și, mai ales, ce forțe morale reprezintă ei acolo, ar trebui să știe
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
cu picătură, până ce au găsit un loc prielnic să iasă mai la vale curată și limpede ca lacrima?" Această imagine îi slujește lui Simion Mehedinți în Premise și concluzii la "Terra" pentru introducerea argumentației după care "arta poporului e mai tipică decât a individului". Mutatis mutandis, întoarcerea la cărțile mai vechi ale unei culturi redă întreagă importanța acelor rodnice ploi și dezghețuri care ne pot ajuta, eventual, dar nu exclusiv, să "izvorâm" individual în cultură. Cu mai multă vigoare și cu
Izvoare dezghețate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17228_a_18553]
-
lui primitoare de pe străduța Buchenweg. Pe fiecare din străduțele paralele locuiește un scriitor, un om de cultură de expresie romanșă: Carmenaweg, Arnold Spescha, Weinberg, Alfons Maissen etc., un cartier de intelectuali, aș spune. Deși noiembrie, Cuera era ninsă, iar căsuțele tipice, acoperite de zăpadă, sugerau atmosfera de Crăciun din povești. Am stat o dimineață întreagă la taifas în biroul cald al scriitorului, în timp ce doamna Deplazes, o violoncelistă pasionată și cunoscută, ne trimitea din bucătăria de la etaj aromele îmbietoare ale bunătăților ce
Gion Deplazes: Romanșa îmi venea din stomac by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17236_a_18561]
-
virtuozități stilistice nu pot anula artificialitatea despre care vorbeam. Orice peisaj are corespondent imedia tîn viața interioară a personajului care nu poate contempla o frunză, de pildă, în contextul ei ci dîndu-i interpretări de genul " Totul e atît de relativ...", tipice pentru adolescența egocentrică. Conversațiile întreținute de personaje sînt rupte de realitate, neverosimile și stereotipe. Generalitățile de tipul "Așa e și viața mea", banalitățile învățate din "filozofia" găsită în cărți proaste, frazele firoscoase nasc doar întîmplări moarte. Iată cum arată o
Despre cîteva note false by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17244_a_18569]
-
domeniul Internetului, a naviga, a vizita etc. O a doua fază, poate și mai interesantă, este cea în care terminologia de specialitate (re)intră, prin extensie semantică, adesea prin intermediul vorbirii familiare, în limbajul curent. Verbul a accesa, de exemplu, englezism tipic limbajului informatic - "Internetul este accesat de 40 milioane de oameni" ("România liberă" = RL 2147, 1997, 9) - apare folosit cu sensul de "a ajunge la..." într-un context total diferit: cel sentimental. E drept că citatul de mai jos provine din
Metaforele computerului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17264_a_18589]
-
sticlă o hală a topitoriei, pe care n-o văzusem încă, deodată observ într-un colț al halei întinse doi negri ce mătură hala fiecare cu cîte o mătură primitivă de nuiele, în mînă, exact ca la noi, plus lenea tipică acestei meserii înapoiate pretutindeni în lume. Rog să fiu iertat: dar o bucurie subită mă cuprinsese văzînd că cel puțin în acest sector și la ei se lucrează ca la noi, la Reșița. Primul meu imbold e să-mi împărtășesc
Jurnal pe sărite by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17287_a_18612]
-
trecut textul tipărit sînt folosite pentru sugestie, nu pentru exactitate. (E drept că fragmentele sînt reproduse în format mic, devenind aproape ilizibile, ca pentru a descuraja confruntarea versiunilor.) Operația de rescriere este în sine interesantă, pentru că ilustrează deopotrivă tendințele, greșelile tipice, dar și presiunea normei; de altfel, în cazul dat, rezultatele reviziei sînt din punct de vedere lingvistic foarte corecte. E vorba de fapt de mai multe situații destul de diferite: cele mai multe privesc corectarea unor erori indubitabile de ortografie, de punctuație sau
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
pronunțată "en", ca simbol matematic pentru un număr nedeterminat. Prin practica orelor de matematică și prin intermediul manualelor școlare, unde se întîlnește curent în formularea problemelor și a exercițiilor, acest uz al simbolului n a devenit cunoscut de toată lumea. De la contextele tipice, folosirea lui n, care are de altfel avantajul evident al scurtimii, a fost extinsă în limbajul cotidian. Cel mai adesea n apare ca substitut nedeterminat al unui numeral cardinal: "un comis-voiajor trebuie să viziteze n orașe". (Exemplul citat și cele
Matematic și colocvial by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17355_a_18680]
-
și difuzat pe canale didactice: glosare, comentarii, analize. A doua explicație e mai puțin certă; cred totuși că fonetismul special, combinația expresivă de sunete care poate ridica chiar dificultăți de pronunție și nu e lipsită de un anumit simbolism fonetic, tipic cuvintelor calificative, mai ales dacă au și valori peiorative, îi atribuie un oarece interes, ca unei "curiozități estetice". Oricum, următaoarele ediții ale dicționarelor vor înregistra probabil varianta fonetică preferată de uzul (jurnalistic) actual.
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
Itinerariul deducțiilor este absolut imprevizibil: În tinerețe dansa (firesc cu atâtea surori)" sau "A sta culcat cu picioarele în pantofi pe canapeaua de mătase, cum făcea ades citindu-și versurile, este o fineță". Instrumentele cu care reconstituie viața poetului sunt tipic călinesciene - în plus, preia situații anecdotice din diferite surse (I.M.Rașcu, G. Călinescu, Agatha Grigorescu-Bacovia sau Cezar Petrescu) și le enumeră cu falsă sobrietate în fraze academice pline de ironie. Partea a doua este dedicată liricii bacoviene. Sunt analizate succint
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
de culpa morală, pentru cine nu vrea acest lucru. 6. Asumându-și acea vină care consideră că îi aparține, I. Funeriu crede, cu dreptate, că e în măsură acum să se pronunțe asupra neajunsurilor semenilor săi. A renunțat la avantajul tipic pentru anii '90 în care toată lumea este împroprietărită cu pietre, toată lumea împotriva tuturor; singura sa proprietate - cea mai curată - a rămas vina. Semnul înstăpânirii depline asupra ei îl reprezintă tocmai imboldul de a merge mai departe și de a-și
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
acea atenție deosebită ce o merită opera să și pe care azi critică eliberată de complexul contemporanilor, i-o dă din plin. Dar sigur e și că Macedonski n-ar fi fost Macedonski dacă nu ar fi săvîrșit impietatea. Act tipic artei sale de simbolist răzvrătit. Răzvrătit, dar imediat capabil de căința: "Iertare! Sînt că orice om:/ M-am îndoit de-a ta putere/ Am rîs de sfintele mistere/ Ce sînt în fiecare atom./ Sînt ticălosul peste care/ Dacă se lasă
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
scurge în acum/ mîine cade în gura deschisă a lui azi.// iar cuvîntul acela obscen strălucește în mijlocul frazei/ că un lingou de aur în pămîntul negru/ că o biserică tristă într-un șes înghețat" (Și cuvîntul acela). Sau următoarea mixtura tipică de dematerializare și materializare spectrala: "din pîntecul tău mare aflat în luna a noua/ nu se naște copilul așteptat/ ci doar un abur un fel de vis/ amintirea unui copil./ și tot așa din creierul meu/ nu se naște poemul
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
poemul ci doar amintirea lui./ nici unul nu cred că mai avem trup/ sîntem vîrîți pînă peste cap în irealitate/ morții se întorc la noi/zboară prin văzduh că libelulele/ că stelele căzătoare" (Așteptînd viitorul în regiunea ireala). Sau această, așijderea tipică, consemnare a schizoidiei eului, proiectată în dedublare cosmică, într-o teorie a dedublării, în care iluzia speculara induce iluzia realului însuși: "regiunea aceasta este luminată de doi sori. nu sînt sori luminosi-orbitori. nu sînt nici macar sori inverși sori negri. sînt
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
stupefacția lui M. Novicov, martor gîngav la dezbatere. Acesta din urmă, director adjunct și, practic, politrucul instititiei, pus în coasta lui Călinescu să-i tempereze impulsurile de a ieși din front, izbutea să-l convingă asupra necesității unui colocviu despre "tipic", dar reuniunea s-a transformat într-o execuție sarcastica a referentului doctrinar, nu altul decît obedientul forurilor "de sus", G. Macovescu. Vor fi mai existînd careva dintre cei ce au asistat la nimicirea iluziilor poetice afișate de Cicerone Teodorescu, într-
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
alt adevăr al epocii; simplă prezenta a lui Călinescu înviora atmosferă, i-a impulsionat pe ațiți tineri ai timpului să-și dea drumul vocației, să-și afle identitatea. Din mantaua să au ieșit mai toți liderii de opinie critică. Exemplul tipic îl constituie carieră fulgerătoare a lui Nicolae Manolescu. Fără mentorul nerecunoscut oficial, dar cu atît mai decisivă forță magnetică, alunecam toți, sucombam, probabil, în trogloditism. Cine ar putea uita îndelungată bătălie purtată pentru a se retipări Istoria literaturii, busola unanimă
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
că Muzeul Literaturii... a ieșit, astfel, din starea clasică de administrator al patrimoniului istoric și a intrat decis în cîmpul mănos de pe care-și poate recolta exponatele prezumtive. Sau altfel spus, el a părăsit condiția modernă (instituțiile muzeele sînt produse tipice ale modernității) și s-a transferat în seducătoarea efervescenta a postmodernității. Istoria și cotidianul, morții și viii, strada și amfiteatrul, arhiva și cafeneaua, șoaptă și strigatul, zgomotul și muzica, spațiul luminos și penumbrele subsolului, literatura și arta plătica se întîlnesc
Un spectacol cu Infante by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17936_a_19261]
-
de viață" realiste a că în Tutor, Going to School with Dad on My Back, Spicy Love Soup, Be There or Be Square, sau A Beautiful New World, film care combină comedia socială à l^italienne cu "inserturile pe muzica" tipice unei tradiții a povestirii orale. Taiwanul, pe de altă parte, - prezent printr-un singur titlu (boicot chinez?) a trage cu ochiul spre fostul Hong-Kong, cel de dinaintea retrocedării, si, evident, spre SUA, în deliciosul Love Go Go: love story în trei
Ploaie asiatică la Udine by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17937_a_19262]
-
precum Dudu Ionescu, a cărui unică obsesie e să-i facă scăpați pe milițienii infractori și pe ofițerii de armată criminali? Sacrificarea lui Viorel Oancea - explicată pueril, prin ăincompatibilitatea" funcției sale cu postura de om de afaceri - e un exemplu tipic prin care resentimentarismul țărănist înțelege să sfârșească o guvernare deplorabilă. Apărut din neantul slugărniciei, sigur că d-lui Ionescu un personaj care a dovedit, în momente tragice pentru țară, eroism, îi este suspect. Mă întreb de ce ministrul de Interne n-
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
este acoperită de conceptul de popor. Națiunea este înainte de toate un fapt juridic pe cînd poporul (ca subiect internațional) este un fapt etnic. Națiunea de cele mai multe ori înglobează elemente etnice diferite, elemente care acceptă conviețuirea în cadrul contractului de stat. Exemplul tipic este, în acest caz, națiunea franceză. Putem percepe națiunea wilsoniană că pe o reluare mai adecvată a conceptului imperial, concept care a dominat secolul 18 și 19 în Europa, în care contractul de stat cuprindea popoare care "acceptau" conviețuirea și
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]
-
arunca fulgerător,/ Se cufunda în mare". Excelent e capitolul dedicat Jocurilor Daniei de Anton Holban. Acesta ar putea fi un veritabil prolog la o carte despre feminitatea românească. Femeia este privită prin ochii bărbatului bolnav de gelozie. Toate problemele eului, tipic masculine, șunt convertite într-un portret extraordinar al Daniei, un fel de imagologie rezultată din călătoria (prin intermediul binoclului) unui bărbat în lumea femeii. În partea a doua a cărții oglindă își pierde complet atributele feminității discuția alunecînd în probleme de
Oglindă, oglinjoară by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17949_a_19274]
-
epocii: impunerea modelului sovietic (lingvistică "cea mai avansată din lume", p. 67) și renunțarea la contactul științific cu lumea occidentală - în primul rînd la publicarea articolelor în limbi străine, sau la citarea unor autori precum "Carnap, părintele idealismului semantic, expresie tipică a ăculturiiă inumane și putrede a oligarhiei financiare din America" (p. 67). Fără a constitui o surpriză, e întotdeauna frapanta în asemenea selecții de documente de epocă bruscă modificare semantica a termenului științific, care își pierduse atributele constituite de tradiție
Politică si lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17969_a_19294]
-
desi latină, - sorelă - disputa se înviorează și apucăm să vorbim mai bine decît în convorbirile anterioare. Nu știu ce apuc să articulez cu mult aplomb, ca-n românește, ca profesoară scoate pe loc o interjecție admirativa, un fel de aoahhh! o exclamație tipic americană pe care aveam să o folosesc și eu ceva mai tîrziu prefăcîndu-mă cînd erau mai mulți americani de față, si se făcea impresie, milionari mai mult, dornici să afle tot așa, "cum arata niște scriitori comuniști". Fumam trabuce, havane
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]
-
soarta că avea de a face cu un contrabandist "comunist" ca mine și care mai pretindea că ar fi fost bun amic cu "banditul" de Fidel Castro, mă întreba cît cîștig "acolo, la comuniști". Nu răspunsesem îndată. Era o intrebare tipică de milionar care credea că putea să se afle înaintea unui alt soi de milionar și ar fi vrut să audă cît și cum? Știam că un lucru era foarte important în lumea anglo-saxonă, la început în Anglia pe urma
IOWA-CITY OCT. 1978 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18013_a_19338]