1,015 matches
-
marile probleme care frământă massele, să fie citiți de masse. (Ă). Mai persistă Însă vechea mentalitate de castă Închisă a criticilor burghezi, a așazișilor „specialiști”, a căror „erudiție” stă În câteva citate și nume proprii. Jalnică poziție mic burgheză de tipic semidoct, de critic de saloane! Dacă analizăm cauzele rămânerii În urmă a criticii literare, față de creșterea generală a nivelului cultural și ideologic În țara noastră, vom recunoaște la baza tuturor acestor lipsuri o puternică influență a ideologiei burgheze care se
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Petru Dumitriu” Întocmite de Vera Călin, Dan Costa, În note19. CAZUL ANA ROȘCULEȚ Apărută În toamna anului 1949, nuvela lui Marin Preda, Ana Roșculeț, s-a bucurat, din partea criticii, de o primire promptă și majoritar-favorabilă; inerentele „slăbiciuni” depistate intrau În tipic: dovedeau vigilența și capacitatea ideologică a criticului respectiv, efortul său de a contribui, prin actul analitic, la creșterea forței mobilizatoare a noii literaturi. Până În martie 1950 cam acesta a fost traseul receptării critice al nuvelei Ana Roșculeț: de la lauda fără
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
asemănătoare ca ton, exemple și atitudine analitică. Vom reține doar câteva, pentru a ne lămuri despre conținutul campaniei În discuție; de asemenea reproducerea acestora mai puțin prescurtată ne va familiariza nu numai cu nivelul subliterar al liricii ci și cu tipicul ideologizant, canalizator, dirijist al cronicilor literare. Însușirea experienței Înaintașilor, condiție de bază a dezvoltării poeziei noastre 2: „Într-adevăr, ce poezie nouă ar fi aceea care și-ar Însuși În mod mecanic lozincile privitoare la realismul socialist? Cum ar putea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sintetic lumea ce populează universul dubios din Idle Valley, pictează proiectând culoarea direct din tub, obținând un tablou țipător. El comite, astfel, tocmai păcatul pe care-l condamnă: Ceea ce-mi place în acest local e că totul decurge după tipic, am zis. Paznicul de la poartă, fastul de la intrare, fetele de la garderobă, evreul gras, onctuos și libidinos, cu balerina înaltă ce-și poartă plictiseala cu demnitate... Epitetele de mai sus sunt partea finală a unei judecăți pregătite de un episod anterior
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
nu este foarte greu de imaginat. Conform consemnărilor oficiale, Nicolae Cobîlaș, de pildă, a stat în anchetă cincisprezece ore pentru un interogatoriu transcris în doar patru pagini. Ca urmare directă a faptului că anchetatorii scriau procesele-verbale, limbajul uzitat este unul tipic comunist: documentele abundă în referiri la „ajutor legionar”, „activitate legionară”, „comandament legionar”, „așa-zisa reeducare”. Toate declarațiile urmează același tipar și urmăresc să conducă anchetatul spre o anumită idee. În aceste condiții, declarațiile deținuților din anchetă trebuie privite cu maximă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a infernului genune / și înapoi luând-o iar cu sârg pășind / pe sârma cântecului care cum bine știți / un capăt nu și-l poate prinde nicăieri” (Elegii solare, I). Poetul caută forme grafice aparte de scriere a versurilor, după un tipic oarecum insolit, cu spațializări între cuvinte, cu așezarea în trepte a acestora, totul înscris într-un soi de caligrafie manieristă. Practică, de asemenea, poemul în proză, ca în Nocturnalia, o carte ce dobândește, în discursul poetic, accente care duc spre
BULAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285926_a_287255]
-
Fenomenul originar, Ferestre colorate, îl arată preocupat de morfologia culturii. Pe linia Frobenius, Dilthey, Spengler, B. caută înclinații care disting de-a lungul vremurilor ansamblul creațiilor spirituale (literare, artistice, arhitectonice, filosofice, religioase, științifice etc.) ale diverselor popoare, cum ar fi: tipicul, individualul, stihialul. Eseurile din tinerețe aduc o viziune inedită, la noi, asupra istoriei culturii și dovedesc o arie de cunoștințe foarte întinsă, precum și facultăți asociative legate de înzestrarea poetică. Se remarcă din capul locului și atracția exercitată asupra sa de
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
FRONTUL LITERAR 1952-1953 1952 PROIECTELE SCRIITORILOR Anul literar 1952 debutează în presă cu două aniversări; centenarul I.L. Caragiale și 150 de ani de la nașterea lui Victor Hugo: doi scriitori pe care realismul socialist și ia revendicat ad integrum. Deoarece cunoaștem tipicul unor asemenea companii, nu insistăm. Tot la început de an, Contemporanul reînvie un procedeu publicistic frecvent în perioada romantismului democrației, anume ancheta literară printre scriitori, des întâlnită în coloanele gazetelor din perioada 1944-1946. Tribuna poporului, Democrația, Tinerețea, Scânteia tineretului ș.a.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și carierismul (Prunoiu), poftele de exploatare (Ghioceoaia)”. *** Nuvela Desfășurarea va stârni multe comentarii în anul viitor, fiind considerată, alături de alte câteva opere, drept începutul maturizării literaturii realist-socialiste, atât la nivelul tipizării, cât și în direcția expresivității limbajului. De altfel, problema tipicului va fi îndelung dezbătută, mai ales după ce această condiție esențială a succesului artei realiste a fost abordată la congresul din septembrie al P.C (b) al U.R.S.S. - devenit cu acest prilej P.C.U.S. O primă punere în temă - cu insistență
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
foarte mare importanță a creației artistice constă în alegerea elementului tipic (...). «Tipicul» a fost adesea, după unii critici, în unele opere, înfrângerea ușoară și definitivă a eroilor întunecați dintr-o poveste, piesă sau baladă. Uneori asemenea eroi nici nu existau. «Tipicul» a fost de asemenea să prezinți viața oamenilor înaintați, nu în ceea ce are ea intens, pătimaș, înalt, ci ca un fel de trai fericit, dulceag, presărat cu lupte ușoare, scurte și infailibil victorioase. Timoraților, celor cărora le este frică de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vieții, raportul lui G.M. Malenkov le spune limpede: «...tipic este... ceea ce exprimă modul cel mai plin și mai expresiv, esența forței sociale respective». Și continuă vorbind despre «exagerarea conștientă» și «reliefarea figurii» care sunt moduri de a sluji artistic prezentarea tipicului, metode de care s-au slujit Rembrandt și Shakespeare, Balzac și Gogol, Tolstoi și Gorki. M-am bucurat nespus citind raportul tov. Malenkov (...). Așa, în lumină, continuăm înaintarea, urcușul greu spre culmile realismului, ale artei vrednice de poporul nostru”. În loc de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vădește nu o «documentare» superficială și mai mult sau mai puțin turistică, ci o cunoaștere directă și profundă a vieții. Mare parte din valoarea nuvelei Desfășurarea de pildă ține de această cunoaștere (...). Pentru dezvoltarea literaturii noastre indicațiile profunde cu privire la problema tipicului în arta realistă cuprinse în raportul rostit de G.M. Malenkov la Congresul al XIX-lea al PCUS sunt un imens ajutor (...). Operele realiste trebuie - cum spune G.M. Malenkov: «cu focul satirei să extirpeze tot ceea ce este negativ» (...). În literatura noastră
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a pătruns mai adânc în analiza conținutului operei, a caracterelor personajelor, a artei tipizării în creația marelui scriitor sovietic. La un nivel teoretic scăzut s-a desfășurat discuția piesei Oameni de azi (Referent: Radu Boureanu). Tezele atât de importante cu privire la tipic în arta realistă, cuprinse în raportul tovarășului G.M. Malencov, n-au fost aproape deloc aplicate cu prilejul analizei operelor literare. În discuțiile organizate s-a manifestat o subestimare a problemelor de teorie, tendința către practicism și empirism în analiza critică
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dezbateri este prezentat un referat de către Eugen Frunză; sub formă de extrase și rezumat, poate fi citit în Contemporanul 8. În prima parte, în lumina raportului sovietic este redimensionată politic o mai veche metodă a realismului: procedeul tipizării: „De aceea tipicul - se spune în referat - așa cum ne învață tovarășul Malencov «reprezintă principala sferă de manifestare a spiritului de partid în arta realistă» și de aceea «problema tipicului este totdeauna o problemă politică». Astfel, cu ajutorul acestui nou detector al spiritului de partid
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
sovietic este redimensionată politic o mai veche metodă a realismului: procedeul tipizării: „De aceea tipicul - se spune în referat - așa cum ne învață tovarășul Malencov «reprezintă principala sferă de manifestare a spiritului de partid în arta realistă» și de aceea «problema tipicului este totdeauna o problemă politică». Astfel, cu ajutorul acestui nou detector al spiritului de partid, se face în continuare câte un scurt bilanț de succese și de insuccese literare. În primul talger al balanței sunt puse scrierile: Drum fără pulbere (Petre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
să citim din referat: „Tezele privitoare la literatură și artă din Raportul tovarășului Malencov la cel de al XIX-lea Congres al P.C.U.S. au, pentru scriitorii noștri, o deosebită însemnătate, prin faptul că ridică în fața lor problema fundamentală, anume problema tipicului, ca problemă politică, ca principala sferă de manifestare a spiritului de partid în arta realistă (...). Trecând în revistă succesele literaturii noastre noi, referatul subliniază pe larg faptul că cele mai bune dintre operele noastre confirmă că redarea adevărului vieții în
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
realității patriei noastre, deși, de fapt, ea ar trebui să fie cu un pas înaintea vieții. Această rămânere în urmă este vizibilă în primul rând în îngustimea tematicii lucrărilor noastre literare (...). Trebuie spus că monotonia, cenușiul, schematismul, sunt incompatibile cu tipicul în literatură. Arta realistă îi cere scriitorului oameni vii, complecși, multilaterali, cu caractere puternic individualizate. Să luăm de pildă exemplul personajului Muntean din piesa Cetatea de foc. Se poate recunoaște oare vreun secretar de partid dintr-o mare întreprindere socialistă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de Uniunea Scriitorilor nu este suficient de autocritic, după cum a lipsit și preocuparea organizatorică, căci comisia de critică literară (al cărei responsabil a fost numit de multă vreme Ion Vitner) - este inexistentă (...). M. GAFIȚA a combătut părerea acelora care identifică tipicul cu noul în viață. Arătând că pentru realitatea noastră este tipică și descompunerea și prăbușirea claselor exploatatoare, M. Gafița a spus că scriitorii au datoria să prezinte în creația lor fenomene tipice ale vechiului care piere în luptă cu ceea ce
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
subliniat că referatul Uniunii Scriitorilor a limpezit o serie de probleme a căror rezolvare prezenta dificultăți pentru scriitori. El a arătat necesitatea continuării acestor discuții creatoare (...). Scriitorul Cezar PETRESCU a cerut participanților la dezbateri să-și concentreze atenția asupra problemei tipicului ca problemă fundamentală care trebuie să stea în centrul discuțiilor (...). A.E. BACONSKY a înfățișat unele aspecte ale criticii noastre literare, referindu-se la o serie de cronici și recenzii apărute în revistele literare. Vorbitorul a criticat monotonia și ariditatea
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
acestor articole. A.E. Baconsky a susținut că timp de un an de zile n-a apărut nici un articol interesant de critică literară. S. FĂRCĂȘAN, subliniind însemnătatea discuției, a arătat că unii antevorbitori dovedesc a nu fi înțeles îndeajuns că tipicul e întotdeauna o problemă politică, principala sferă de manifestare a spiritului de partid (...). Astfel, I. Vitner considerând că tipizarea este o lege obiectivă a creației artistice, nu a subliniat că tocmai spiritul de partid face cu putință ca scriitorul să
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
principala sferă de manifestare a spiritului de partid (...). Astfel, I. Vitner considerând că tipizarea este o lege obiectivă a creației artistice, nu a subliniat că tocmai spiritul de partid face cu putință ca scriitorul să cunoască just realitatea, să sesizeze tipicul. I. Vitner a încercat să inoculeze criticilor un spirit de înfumurare și autoliniștire cu privire la rămânerea în urmă a criticii literare. Vorbitorul a subliniat faptul că în majoritate, criticii resping tendința lui I. Vitner de a prezenta în culori roze, demobilizatoare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și fără desăvârșită sinceritate și lealitate în ceea ce facem și în ceea ce scriem nu se poate face o carte bună (...)». Mihail NOVICOV a subliniat că problema principală a creației literare este aceea a poziției ideologice a scriitorului. Astfel, discutând problema tipicului în literatura noastră, nu trebuie pierdut din vedere nici o clipă faptul că pe frontul literar se duce o bătălie între ideologia clasei muncitoare și ideologia burgheză (...). Vorbitorul a arătat că nu poate fi de acord cu poziția de autoliniștire pe
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
despre puternicele influențe ale ideologiei burgheze în creația sa și a manifestat tendințe liberaliste, indiferență față de conținutul ideologic al operelor literare, subapreciind rolul îndrumării principiale. În cuvântul său, Traian ȘELMARU subliniază însemnătatea definiției pe care tovarășul Malencov a dat-o tipicului (...). În poeziile Ninei Cassian se manifestă poziții individualiste, care vin în contradicție cu ideile înaintate din versurile valoroase ale poetei, se manifestă ruptura ei de viața poporului. Vorbitorul a combătut în mod just încercarea nereușită a lui Cicerone Theodorescu, făcută
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scriitorilor, dar ele sunt ilustrative pentru că desemnează poziția oficială, atât de importantă în condițiile date, când esteticul era permanent direcțional, apostrofat și legitimat, de factorul politic. Articolul din Scânteia 14 are mai multe capitole; după ce, în primul sunt expuse problemele tipicului pe filiera Marx-Engels-Lenin-Stalin-Malencov, se trece la radiografierea creației literare în lumina acesteia în capitolul: Să dezvăluim în toată măreția lui chipul omului nou, din care, ca și din celelalte, reproducem, pe scurt: „În proză, în poezie, în dramaturgie, au apărut
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
dă informații în acest sens. Faptul, de altfel, n-are importanță. De aceea trecem la derularea fenomenului literar din 1953, marcat fără îndoială de aceste dezbateri teoretice și organizatorice, pe care nici noi nu trebuie să le trecem cu vederea. TIPICUL ÎN LITERATURA REALISTSOCIALISTĂ Una din intențiile plenarei de la Uniunea Scriitorilor a fost și stimularea dezbaterilor pe marginea unor aspecte de concepție și metodă a realismului socialist, în speță asupra tipicului. Aceste discuții teoretice s-au înfiripat, într-adevăr, dar ele
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]