2,401 matches
-
La 18/31 octombrie 1918, la Budapesta, a fost constituit Consiliul Național Român Central (C.N.R.C.), numit apoi și Sfatul Național, având ca președinte pe Ștefan Cicio-Pop. Acesta a fost momentul declanșării revoluției naționale în ținuturile din Arcul Carpatic și până la Tisa. La începutul lunii noiembrie,C.N.R.C. și-a mutat sediul la Arad. Din 2 noiembrie s-a trecut la crearea de consilii naționale, orășenești , comunale, ca și a gărzilor naționale (civice). La 2 noiembrie , la Cluj, a fost ales Senatul Național
1 DECEMBRIE 1918-MAREA UNIRE.ZIUA NATIONALA A ROMANIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347658_a_348987]
-
precum și a inumanei colectivizări forțate. Mi-a rămas vie în memorie acea mirifica zona de la poalele dealului Siriei lui Ioan Slavici(citit cu dragoste de toți sătenii), pentru mine adevărată Arcadie, plină de nostalgii și de jucătoare miraje, pusta, Câmpia Tisei. Am urmat cursurile Liceului teoretic în Chișineul Crișului.În anii de liceu citeam Homer, Sapho, Ovidiu, Dante, Ronsard, Petrarca, Villon, Eminescu, Bacovia, Minulescu, Ștefan Petica, D. Anghel, Macedonski, Al.Th.Stamatiad, Arghezi, Goga, Poe, Goethe, Byron, Schiller, Pușkin, Lermontov, Lenau
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
complexului monahal. Un spectacolul inedit ni-l oferă apele bătrânului Olt, care se lovesc în permanență de zidurile acestei cetăți a creștinismului ortodox ce domină prin vechimea și importanța sa întreg spațiul românesc, din interiorul și exteriorul arcului carpatic, de la Tisa până la Dunăre și dincolo, până la Pontul Euxin. Cum treci Oltul pe cealaltă parte, într-un cadru mirific, la poalele Muntelui Cozia, este Mănăstirea Turnu, unică nu numai în România dar și în Europa, deoarece este cu etaj. Clădirea are de
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
unirii treaz Recheamă-ți oastea de la vatră De la letopiseț citire Dorința ta spre cer să tune! Românii vor reîntregire Uniți în crez și acțiune. Aprinde foc pe vârf de munte Nu contempla cum curge Istrul Clădește peste Țară punte Ca Tisa să unești cu Nistrul. Tulnicele în munți să sune, Adună-ți oștenii sub armă Ca steaua ta să nu apună Când vrea o putere infamă. DAC-AM CHEF Dac-am chef joc un tangou La bistrou, nu la birou, Căci
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
ofițeri patrioți în frunte cu Constantin Prezan, viitorul mareșal, la 1 Octombrie 1917, o tiparniță la Chișinău, întemeind gazeta <>, în paginile căreia a așezat Declarația-program a Unirii: „Țara de mâine a românilor-trebuie să cuprindă întreg pământul locuit de ei, de la Tisa și până la Nistru, și încă dincolo de acest râu... Nimeni nu ne poate tăgădui dreptul asupra pământurilor, în care noi suntem cei mai vechi și cei mai mulți locuitori.” (Onisifor Ghibu, op. cit. p. 65) În cadrul Mișcării de eliberare națională a românilor basarabeni, roluri
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
a pururi și totdeauna!” (Gheorghe Radu, Basarabia Pământ Românesc.Ed. „Cetatea Doamnei”, Piatra Neamț, 2012, p. 96) După prea lunga rugă și răbdare așteptată de sute de generații, Neamul s-a întregit în România Mare, axul eminescian-De la Nistru pân’ la Tisa. În ziarul înflăcăratului luptător ardelean Onisifor Ghibu s-a scris cu majuscule: „ BASARABIA S-A UNIT CU ȚARA-MAMĂ!” <> (O. Ghibu, op. cit. p. 65) Moțiunea Basarabia-Actul Unirii a fost semnată de Ion Inculeț-președintele Sfatului Țării, Pan Halippa-vicepreședinte și Ion Buzdugan-Secretar, având
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul lăcustelor pustiitoare, prăpădul păgân, care clocotește în inimile vrăjmașilor și se revarsă peste sângele Neamului creștin și sfânt. De la Nistru pân-la Tisa / Tot românul plâsu-mi-s-a/ Că nu mai poate străbate/ De-atâta străinătate./ Din Hotin și pân-la Mare/ Vin Muscalii de-a călare,/ De la Mare la Hotin/ Mereu calea ne-o ațin;/ Din Boian la Vatra-Dornii/ Au umplut omida cornii/ Și străinul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pădure Cerbii din Carpați prin veacuri. Pune-mă pe frunze moarte, Să privesc de jos tot cerul Iar sub cap îmi las-o carte Să-ți citesc din ea misterul. Toamnă du-mă-n țara întreagă "De la Nistru pân’la Tisa”, Lasă-mi cerul ce se încheagă În surâsul Monei Lisa! Referință Bibliografică: Pune toamnă... lasă toamnă... / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1016, Anul III, 12 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate
PUNE TOAMNĂ... LASĂ TOAMNĂ... de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352432_a_353761]
-
Războiului Întregirii Naționale. Și-a găsit expresia concretă în ridicarea de opere comemorative de război, punerea lor sub protecție legislativă, precum și crearea de asociații și societăți care au avut ca scop promovarea acestui cult. În toate părțile, de la Nistru la Tisa, se ridică memoriabile, adică troițe și monumente, unele pompoase, altele modeste. Nu e duminică sau sărbătoare, să nu se dezvelească câte un monument, câte o cruce comemorativă, care să eternizeze numele celor din localitatea care are morți pentru țară. Și
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI. ZIUA EROILOR, CUNOAŞTERE ŞI RECUNOŞTINŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350606_a_351935]
-
Frontul de Est și a fost numai bun de luptă și pe Frontul de Vest; “Ca să mă pot rușina de mine când aud cuvântul curvă”, se autoflagelează fostul vânzător la cooperativa de consum din sat. “În Ungaria însă, în timp ce treceam Tisa cu o barcă, cea cu coasa mi s-a arătat și mie, dar nu față la față căci nu cu mine avea treabă, ci cu sergentul meu, care era așezat dinaintea mea. Eu eram la vâsle. Trăgeam de ele când
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
glonțul acela a trecut pe sub brațul meu în timpul vâslitului și s-a înfipt drept în inima nefericitului meu comandant de grupă”. Și povestitorul încheie cu un oftat adânc: “Așa a fost să fie. Nu la potopul de pe Don, ci la Tisa, aproape de casă”. Moș Nică Paiu ni s-a arătat ca un fulg de om, cu inima la vedere. Atâta energie avea acest bătrân de 40 de chile și numai de-un metru și jumătate, că a trebuit să-l zgâlțâim
EI AU SUPRAVIEŢUIT MĂCELULUI DE LA COTUL DONULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351342_a_352671]
-
reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 nov./1 dec. 1918, decretează unirea acelor români și a teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.” România-țară de dor și de legendă, cu oameni frumoși și harnici, cu peisaje de basm și tradiții sublime. România ... colț de rai și ... „țara ce pe pieptul ei ne ține ... hrănindu-ne pe tine și pe mine”. România
LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ, ROMÂNIA! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350922_a_352251]
-
un turneu care începe pe 26 noiembrie, prilej cu care își va lansa și un nou album de colinde - "La mijlocu' cerului". Într-un interviu acordat AGERPRES, artistul vorbește despre noul album, cu colinde adunate "din zona Maramureș, de dincolo de Tisa", din zona Sălajului, dar și din Albești-Mureș și Brașov, și despre turneul prin România. AGERPRES: "La mijlocu' cerului" e titlul noului album. Ce vom găsi pe acest CD? Ștefan Hrușcă: Sunt zece colinde proaspete, dar care sunt foarte vechi. Eu
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
album. Ce vom găsi pe acest CD? Ștefan Hrușcă: Sunt zece colinde proaspete, dar care sunt foarte vechi. Eu, dacă ați observat, aleg întotdeauna numai colindele care sunt străbune. De această dată, propun două colinde din zona Maramureș, de dincolo de Tisa, din Ucraina, unde sunt o grămadă de maramureșeni care și-au păstrat cu sfințenie graiul, obiceiul, portul și felul de a fi. I-am cunoscut prima dată în '90 și am fost din nou în această vară la ei. Am
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
ales "La mijlocu' cerului" ca titlu de disc pentru că este extraordinar colindul, iar la un moment dat o strofă m-a făcut să lăcrimez, să nu fiu foarte sentimental, dar efectiv când m-am gândit că cei de acolo, de peste Tisa, care nu puteau să treacă dincoace la neamurile lor ani și ani de zile, decât își strigau peste Tisa "băi Ioane ce faci măi!?"... E o strofă în acest colind care spune așa: "Lumini galbene de ceară, pe care le
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
m-a făcut să lăcrimez, să nu fiu foarte sentimental, dar efectiv când m-am gândit că cei de acolo, de peste Tisa, care nu puteau să treacă dincoace la neamurile lor ani și ani de zile, decât își strigau peste Tisa "băi Ioane ce faci măi!?"... E o strofă în acest colind care spune așa: "Lumini galbene de ceară, pe care le împletesc/ Să se vadă peste țară". Niște oameni care au fost necăjiți așa de mult de țara lor. Cealaltă
A DEVENIT O TRADIŢIE CA, DE ZIUA LUI, HRUŞCĂ SĂ COLINDE ROMÂNII (INTERVIU) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351110_a_352439]
-
pentru anexare și Bela Kun primește același acord pentru Transilvania. Fără să mai aștepte, fără declarație de război, în aprilie 1919 armata roșie a lui Bela Kun atacă România, dar în decurs de două săptămâni este aruncată înapoi, până peste Tisa. A doua oară, în iulie 1919, când Rakovski, comandantul armatei roșii ucrainene, dă un ultimatum României să evacueze imediat Basarabia, Bela Kun cu armata lui atacă din nou România. De data aceasta armata română nu se mai oprește la Tisa
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
Tisa. A doua oară, în iulie 1919, când Rakovski, comandantul armatei roșii ucrainene, dă un ultimatum României să evacueze imediat Basarabia, Bela Kun cu armata lui atacă din nou România. De data aceasta armata română nu se mai oprește la Tisa, respinge și înfrânge definitiv armata lui Bela Kun în pustă ungară, intrând victorioasă în Budapesta. Bela Kun fuge în Austria, de unde se plânge lui Lenin că înfrângerea lui, a ungurilor, a comunismului în Ungaria se datorează lipsei de o susținută
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
cruce al sabiei Arhanghelului Mihail ca în Maramureșul nostru voievodal. Și dacă ne referim concret la Mănăstirea Săpânța Peri, pe care am vizitat-o, ultima dată, într-o zi de iarnă luminată de un strat de omăt albit în vâltoarea Tisei, putem spune, fără a greși, că însuși Arhanghelul Mihail - Ocrotitorul și patronul spiritual al așezământului, s-a așezat cu sabia sa de foc drept pavăză la hotarul de nord al Ortodoxiei românești, unind cerul cu pământul într-o binecuvântare a
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
cerul cu pământul într-o binecuvântare a Creatorului. Vertical și alb. Adică rugăciune și curăție sufletească izvorăsc imediat în gând, în clipa în care pășești din șosea spre Mănăstirea Săpânța Peri, din Episcopia Maramureșului și Sătmarului, pe malul stâng al Tisei, care îngână în piatră o doină, ca o străveche litanie. De cealaltă parte a drumului, o altă verticală, cea a cetinii de brad, îți curățește respirația, pregătindu-te într-un fel să preguști din viață altfel: cu sentimentul nemuririi. Căci
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
alta a convenționalului. Nu se putea însă să se rupă iremediabil trăirea creștină strămoșească, zidită în conștiința moroșenilor prin prima ctitorie a dinastiei voievodale a Drăgoșeștilor, la Peri, în anul 1389, loc care astăzi se află de cealaltă parte a Tisei, râu devenit, convențional, graniță între două state. Nu se putea rupe, cu atât mai mult cu cât din începuturi au luminat aici rugăciunile părinților isihaști, iar Dragoș Vodă, la sfârșitul secolului al XIII-lea, înființa o mică sihăstrie cu hramul
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
vrut din tot sufletul să continuu ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură între cele două ctitorii, aș spune că rădăcinile celui mai falnic stejar din acest parc dendrologic sunt înfipte în pământul românesc de dincolo de Tisa, de unde își trag seva din vatra vechii ctitorii a Maramureșului. A fost o perioadă grea. Maicile de aici au venit de la alte mănăstiri. Suntem doar patru. Am fost cinci, dar una a fost chemată la Domnul. Sunt surori râvnitoare, harnice
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352069_a_353398]
-
După anul 2.000 de fiecare dată mă opresc la noua Mănăstire Peri Săpânța, cu cea mai înaltă biserica de lemn din Maramureș și a fost ridicată în memoria primei episcopii ortodoxe maramureșene de la Peri, aflată pe malul celălalt al Tisei, pe care au dărâmat-o habsburgii, iar ucrainenii au șters vestigiu. Când nu-s plecat, stau și citesc pe terasa de la etaj a Casei cu Flori, ce dă spre livadă și pădurea de pe culme, măreață natură plină de viață. Dintre
ROMÂNIA TANDREŢEA MEA de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354853_a_356182]
-
ei soluții fanteziste pentru probleme la care nici Einstein, nici Kierkegaard nu se pricep, cum ar fi a opta dilematic între castrarea dulăilor și implementarea avortului la maidaneze. Nu vom mai avea niciodată o Românie Mare de la Nistru pân' la Tisa, nici monarhie, nici măcar zone libere de comunism! Și nici unitate culturală sufletească de la Toronto pân' la Sydney, întru Marea Recuperare exploatând infrastructura intelectuală a altora. Nu ne vom exprima românește până în 2112 sau 2222 artistic și filozofic în universal, ca
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
tot aicea, de strajă cu ranga, șpaga și viclenia la toate zările, pentru ca odată ieșiți la slobozenie maximă, să nu ne punem pe Kitsch consumism până la greață și perversiune, ci pe zidirea columnară a Infrastructurii Intelectuale de la Nistru pân' la Tisa, după Eradicarea Corupției și Combaterea Incompetenței, întru exprimarea în universal de la Toronto pân' la Sydney, printr-o Mare Recuperare item cu item față de ce-au dat frații noștri de gintă latină - italieni, francezi și spanioli, din Antichitate până la Expresionism, așa
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]