885 matches
-
vor trezi unei literate argentiniene, Victoria Ocampo, întâlnită la Paris în casa filosofului Lev Șestov, efectuează două călătorii în Argentina, în scopul înfăptuirii unora din proiectele sale cinematografice. Rod al călătoriilor vor fi două volume de poeme, Ulysse (1933) și Titanic (1937), editate la Bruxelles. În 1930 este angajat ca scenarist la studiourile Paramount, însă abia postum, în 1984, scrierile despre cinematografie îi vor fi adunate în volum, sub titlul Écrits pour le cinéma. Preocupările dramatice se vor reflecta și în
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
al sfârșitului (XXXV). Călătorul nu mai este privilegiatul care-și consumă surplusul de energie prin cunoaștere (precum la Dante), ci martorul neputincios al dezastrului dezrădăcinării unui neam. Acest vast tablou simbolic se adumbrește în structura complexă a ciclului de poeme Titanic, în care combină original și straniu imaginea marelui vas scufundat în 1912, devenit aproape firesc semn al unei civilizații îndreptându-se inconștientă spre neantul disoluției valorilor sale, cu cea a lui Robinson, supraviețuitorul, nimerit însă nu în paradisul insular, ci
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
1930; ed. bilingvă (Paysages - Priveliști), tr. Odile Serre, Pitești, 1999; Martin Heidegger sur les routes de Dostoievski, Marsilia, 1932; Ulysse, Bruxellles, 1933; Rimbaud le voyou, Paris, 1933; La Conscience malheureuse, Paris, 1936; ed. (Conștiința nefericită), tr. Andreea Vlădescu, București, 1993; Titanic, Bruxelles, 1937; Faux traité d’esthétique, Paris, 1938; Baudelaire et l’expérience du gouffre, Paris, 1947; L’Exode. Super Flumina Babylonis, îngr. Claude Sernet și Gaston Puet, pref. Claude Sernet, Paris, 1965; Poezii, îngr. și tr. Virgil Teodorescu, pref. D.
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
se naște. Discursul lui Horea ne produce impresia de neant În care ceva se forțează să se nască fiindcă se află Într-o poziție, aceea a filosofării, care nu are acces la imagine. Și atunci ceea ce face Horea este efortul titanic de a muta Întreagă această poziție dinspre concept către imagine, de a conecta poziția teoretică a filosofului la un imaginar larvar, născând. Este efortul de a distruge pereții turnului de fildeș, de a-i săpa temeliile, pentru a găsi la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
micuților, trebuie să predomine pasiunea, care reprezintă flacăra unei vieți împlinite, o trăire și o energie totală, care angajează întreaga persoană umană. Munca educativă invită la meditație, pentru întreaga viață. Factorul psihologic își are locul său bine determinat în munca titanică de educare a copiilor, fiind un factor important al optimizării și raționalizării activităților și conduitelor umane, factor ce implică drumurile sinuoase ale capacităților cunoașterii. Școala reprezintă garanția creării condițiilor autoaprecierii adecvate a conduitelor, dezvoltând personalitatea și unitatea dintre fapte și
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
a-și intitula romanul următor, editat în 2000, U. reia propriul model: sintagma de pe copertă, Strigă acum..., aleasă din cartea biblică Iov, se continuă în interior: „Dacă este cineva să te audă”. Cu cel de-al patrulea roman, Conversație pe Titanic (2001), genul predilect de proză, o combinație de epică propriu-zisă, eseu și publicistică, se conturează mai mult. Acțiunea cărții durează o singură zi (5 noiembrie 1998), și substanța ei o constituie, pe de o parte, observațiile făcute de un personaj
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
entomolog, în acest bestiar intrând și securiștii renovați: ecologiști-securiști, liberali-securiști, puriști-securiști, socialiști-securiști, liber schimbiști-securiști, moldoveni-securiști. SCRIERI: A patra dimensiune, Iași, 1973; Universitatea care ucide, Iași, 1995; Astă vară n-a fost vară..., Iași, 1996; Strigă acum..., Iași, 2000; Conversație pe Titanic, Iași, 2001; Rău de România, Iași, 2003. Ediții, antologii: Magda Isanos, Poezii, postfața edit., București, 1974; Mircea Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, introd. Petru Ursache, Iași, 1992 (în colaborare cu Petru Ursache), Arta de a muri, pref.
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
dedicat „Doinei” eminesciene, „Cronica română”, 2001, 28 martie; Stelian Baboi, Presiunea prezentului, DL, 2001, 4; Constantin Coroiu, Dosarul „Luceafărul”, ALA, 2001, 588; Nichita Danilov, O conversație la mică adâncime, „Obiectiv”, 2001, 28 decembrie; Vasile, Proza, 322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 424-425; Al. Florin Țene, „Conversație pe Titanic”, CL, 2003, 6; Alexandra Hasan
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
322-323; Constantin Călin, „Conversație pe Titanic”, „Monitorul de Bacău”, 2002, 4 februarie; Gheorghe Lupu, Surâsul romancierei, „Crai nou”, 2002, 6 iulie; Gheorghe Lupu, Spaima de tăcere, „Bucovina literară”, 2002, 7-8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 424-425; Al. Florin Țene, „Conversație pe Titanic”, CL, 2003, 6; Alexandra Hasan, Memoria - preț al libertății, CL, 2003, 12; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2003, 202-204. I. D.
URSACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290385_a_291714]
-
unde a fost titularul rubricii „Cărți pentru eternitate” (1981-1985) și examinator în cadrul emisiunii-concurs „Cine știe câștigă”. A făcut regie de teatru (I. L. Caragiale, O noapte furtunoasă, Conul Leonida față cu reacțiunea, D-ale carnavalului ș.a., Mihail Sorbul, Ion, Tudor Mușatescu, Titanic Vals, cât și O soarea de poezie românească și spectacolul-coupé C.O.R.A., ambele pe texte proprii), regie de film TV, grafică de carte. În Hâncu~ba! (I-II, 2002) își adună publicistica anilor 1962-2001. Majoritatea articolelor, agresiv ori pitoresc
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
Manevrele de toamnă, București, 1996; Marea pururea marea, București, 1996; Zicale și reflecții actuale, Timișoara, 1996; Uitat printre lucruri uitate, pref. Cornel Ungureanu, București, 1997; Însemnările cultivatorului de mărar, București, 1998; Șambelan la curtea coniacului, Timișoara, 1999; La scufundarea vasului Titanic, I-II, București, 1999-2000; Insomniile bătrânului, București, 2000; Vizita maestrului de vânătoare, București, 2002; Veșnic absentă veșnic prezentă, Timișoara, 2002. Antologii: Efigiile naturii, București, 1971 (în colaborare cu Mircea Tomuș); Orașul furnicar, pref. Mircea Martin, București, 1982; Fluturi, păsări, cai
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
2, București, 1986; Zaharia Stancu, Ce mult te-am iubit, pref. edit., București, 1983; Nicolae Labiș, Poezii, pref. edit., București, 1985; Mihail Sorbul, Patima roșie, pref. edit., București, 1988; Mihail Sadoveanu, Nopțile de Sânziene, pref. edit., București, 1990; Tudor Mușatescu, Titanic vals, pref. edit., București, 1999. Repere bibliografice: Dan Cristea, Militantismul artei, LCF, 1974, 33; Gabriel Dimisianu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 41; Aurel Martin, „Misiunea scriitorului contemporan”, CNT, 1974, 44; Nicolae Manolescu, Idei și atitudini literare, RL, 1974, 48
TANASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290056_a_291385]
-
la creștinism a fost, de fapt, un fabulos travaliu paideutic care a conferit tuturor barbarilor Europei virtutea aristocratică pe care Democrit din Abdera o botezase physiopoiesis. Dar paideia elenistică nu putea rămâne „fără pată și fără prihană” în acest efort titanic. Nici chiar forma ei cea mai coerentă, enkyklios paideia, nu a rămas neafectată. Dimpotrivă. Tocmai această coerență definitorie care reunea trivium și quadrivium într-o heptadă armonioasă a fost grav zdruncinată. Acest lucru s-a întâmplat în Evul Mediu. Civilizația
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lume este aceeași, dar eul se încarcă de o apăsare nouă, căci și lumea a devenit alta. Cosmosul nu mai este, ca la Mihai Eminescu, spațiu al formelor pure și eterne, fântână din care izvorăște absolutul și care absoarbe elanul titanic de idealitate. Poetul percepe universul în forme degradate, cu elemente atinse iremediabil de îmbolnăvire, pustiire, năruire; cerul e obosit, valurile oceanului sunt moarte, copacii epuizați, cosmosul întreg pare bolnav. Sufletul însuși este atins de o maladie necunoscută și macerantă și
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
contrastelor un duh al revoltei: „Cum zidul crește parcă smuls din ei...”, zidarii „ard de setea de a sfârteca / Văzduhul rezemat pe fund de zări, [...] Și-a semăna, cu brațul lor gigantic, / Pe sânu-i alb, negritele orașe!”. Poetul cântă impulsurile titanice, într-un univers lipsit de orizont metafizic, în care omul se autoglorifică în „dezolare”. Cu toate influențele ortodoxiste, devenite poncifuri, și dincolo de ideologia subiacentă, aici subzistă câteva imagini viabile. SCRIERI: Sărmanul pescar, Arad, 1926; Fulgi, Arad, 1927; Parodii adevărate, Arad
POPESCU-NEGURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288951_a_290280]
-
cuvinte” al textului. În alt registru se înscrie Carte de rugăciunițe (2000; Premiul Filialei Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor), o culegere adresată tot copiilor, cuprinzând rugi (Tatălui, Maicii, Îngerului), dar și poeme precum Ruga părintească către ai săi, Cum mă închin, Titanic ș.a. Expresia sentimentelor candide în dialogul cu divinitatea se oglindește într-o scriere naivă, de aparentă sorginte folclorică. Romanul parodic Cărțile cu Alfonz. Dintre primele cărți (1988) este construit în jurul personajului principal, vânzătorul de ziare Alfonz Carbit, surprins într-un
RAŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289145_a_290474]
-
de Ofițeri de Rezervă de Artilerie din Craiova. La București i se reprezintă în 1928 piesa Panțarola care, deși premiată de Asociația Criticilor Dramatici, nu are succesul scontat de E. Lovinescu. În noiembrie 1932, la Teatrul Național din București, comedia Titanic Vals este primită foarte bine de public, deschizând astfel un drum pe care M. îl va parcurge ca autor de succes. Întemeiază, împreună cu Sică Alexandrescu, Teatrul Vesel și Teatrul Nostru, cu Aurel Maican - Grădina Boema, iar în 1943 - Teatrul Colorado
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
și până în 1951 traversează o perioadă grea. Piesele îi sunt scoase de pe afiș și, după mărturia jurnalului, familia supraviețuiește din salariul modest al soției dramaturgului, actrița Kitty Gheorghiu. Începând cu anii ’50 comediile lui M. sunt montate din nou, iar Titanic Vals și Visul unei nopți de iarnă vor fi și ecranizate. Versurile din volumul de debut, Vitrinele toamnei, apărut în 1926, pun în evidență un fond liric capabil să cuprindă în finețea notațiilor sinceritatea trăirii, din care nu lipsește o
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
titlul Chestiuni de familie), comedie ce își propune să amendeze mentalitatea provinciei și a personajelor impregnate de acest spirit, dar dornice să pară altfel de cum sunt. Unul dintre personaje, Adelaida - domnișoară bătrână, bătăioasă și autoritară -, o anunță pe Chiriachița din Titanic Vals și pe Miza Stamatescu din ...Escu. Comedia Titanic Vals va însemna unul din cele mai răsunătoare succese ale teatrului românesc. În stagiunea 1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
amendeze mentalitatea provinciei și a personajelor impregnate de acest spirit, dar dornice să pară altfel de cum sunt. Unul dintre personaje, Adelaida - domnișoară bătrână, bătăioasă și autoritară -, o anunță pe Chiriachița din Titanic Vals și pe Miza Stamatescu din ...Escu. Comedia Titanic Vals va însemna unul din cele mai răsunătoare succese ale teatrului românesc. În stagiunea 1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova, Iași și, în 1960, din nou la București
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
stagiunea 1932-1933 se joacă la Teatrul Național din București de o sută de ori, este reluată la Cluj, Craiova, Iași și, în 1960, din nou la București, în regia lui Sică Alexandrescu, fiind tradusă și montată în mai multe țări. Titanic Vals este în primul rând o comedie de moravuri, ce vizează din nou mediul provincial într-una din ipostazele lui caracteristice: familia funcționarului mărunt, marcată deopotrivă de lipsuri materiale și de absența oricărei perspective. Dar dacă Spirache Necșulescu, om cumsecade
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
câștigă lupta electorală, faptul subliniind absurditatea și caracterul absolut întâmplător al actului politic. Șarjarea arivismului politic, cât și anumite virtuți ale construcției dramatice și tipologice îl situează pe M. în descendența lui I.L. Caragiale, dar, spre deosebire de O scrisoare pierdută, în Titanic Vals lupta politică este înfățișată indirect. Faimosul discurs în care Spirache le spune sincer alegătorilor: „Să nu mă votați fiindcă eu nu merit să intru în Parlament, pentru că eu n-am făcut nimic pentru voi și nici n-am să
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
atmosferă de împăcare, în care crede sincer. Un personaj de referință în comedia românească, apreciat ca atare de E. Lovinescu, este Chiriachița, soacra dominatoare, în permanentă ofensivă, nesocotind cu strășnicie părerile și sentimentele celorlalți, apariție cu efect comic sigur. În Titanic Vals, M. privește cu înțelegere și compasiune indivizi cu orizonturi strâmte, dar cu vanități mari, tonalitate ce nu se mai regăsește în ...Escu, cea de-a doua piesă ce urmărește destinul familiei Necșulescu, pusă în scenă în 1933. Comedia reia
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
azi viu să-mi revendic partea mea, să intru în pâinea după care atâtea generații de «Ești» au făcut zâmbre. Nu mă interesează mijloacele prin care am ajuns și vreau să ajung! [...] «Escu» nu se dă îndărăt de la nimic.” Față de Titanic Vals, personajele se încadrează în tipologii caricaturale, iar din verva cu care este atacată farsa electorală a dispărut înțelegerea pentru slăbiciunile umane sau nota sentimentală. Reprezentată pentru prima dată în 1937, Visul unei nopți de iarnă se înscrie în seria
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
simbol (Spirache, Chiriachița, Doruleț) și stăpânirea desăvârșită a acțiunii dramatice, M. rămâne în dramaturgia românească ca un maestru al comicului de limbaj (sunt exploatate savuros stridența neologismelor, deformarea cuvintelor, retorismul delirant ș.a.) și al comicului de situație (antologice sunt în Titanic Vals scena pălăriei, surpriza apariției moștenirii sau schimbarea testamentului), pe care le mânuiește ca un virtuoz și nu rareori cu strălucire. SCRIERI: Vitrinele toamnei, Câmpulung, 1926; Nudul lui Gogu, București, 1928; Ale vieții valuri, București, 1932; Sosesc deseară, București, 1934
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]