674 matches
-
care și-ar fi oprit privirea. După cum avea obiceiul, nici măcar în ziua aceea regele nu îmbrăcase veșminte somptuoase: sub splendida armură din plăci, fabricată cu siguranță în Orient, Balamber ghici o tunică dalmatica, ă simplă, cu mâneci lungi, dar cu tiv și broderie cu specific hun. înconjurat fiind de mai multe persoane, își dădu seama de prezența lui doar într-un târziu. — Ah! exclamă, măsurându-l cu o privire scurtă, dar pătrunzătoare, acea privire care, după cum bine știau toți cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
anumită categorie de resurse utilizate în procesul investiți onal. Investițiile se materializează în mijloace fixe care pot fi active sau pasive. În conținutul indicatorului valoarea investiției se includ: investițiile directe, investițiile colaterale și investițiile conexe. Investiția directă reprezintă valoarea obiec¬tivului și a dotărilor în scopul în care se construiește obiectivul. Investițiile colaterale reprezintă valoarea lucrărilor legate de funcția de investiție directă (căi de acces, aducțiuni de apă, energie electrică etc.). Investițiile conexe apar ca rezultat programat în amonte sau în
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
prinsă cu un ac de aur. Picioarele, pe care le ținea întinse și depărtate mult unul de celălalt, erau vârâte în pantofi maro din piele de căprioară, un model italian, iar faptul că șosetele în carouri ieșeau la iveală de sub tivul pantalonilor era un detaliu care nu-i putea scăpa lui Madame H. Aceasta stătea ca o sculptură pe marginea scaunului și inerția ei îți anula orice speranță că va servi o cafea sau un fursec. Tata era cufundat între brațele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
la altul și pe care se nimeri să le vadă și Herr Hackler: curling-team-ul format din trei personalități cunoscute și W.: învingătorii concursului pe gheață cu fețele strălucind de mândrie. Toți cei patru jucători purtau jachete de lână împletite cu tiv din piele; Gaston D., proprietarul unei manufacturi de porțelan, Werner L., director al fabricilor de ciment reunite și Franz S., căruia îi aparținea întreprinderea de construcții subterane; numele lui apărea pe toate panourile care delimitau zonele de construcții stradale sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cîteva ori bancul de lucru cu coatele pînă se hotărăște să apuce una din fîșiile de stofă care așteaptă alături gata croite, să o vîre sub brațul mașinii de cusut și să coboare talpa. Zbîîîrrrr, apasă mecanic pedala, urmărind linia tivului, ferindu-și degetele, scoțînd materialul pe partea cealaltă, verificînd rezistența cusăturii. Și acum invers, schimbă poziția unui buton, zbîîîrrrr, cu atenție să nu se adune țesătura, ar fi ieșit mult mai bine cu un ac mai subțire, dar diferența n-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și Își dădu pe spate gâtul lung. Găsind bucurie tocmai În faptul că acțiunile mele erau deliberate, m-am apropiat de ea și am privit În tihnă pe chipul ei În jos, peste sâni și peste abdomen, peste coapse, până la tivul rochiei verzi din bumbac. M-am Întins În jos ca să-l apuc. Degetele noastre s-au atins fugar atunci când ea mi-a luat marginea rochiei din mâini și a ținut-o pe talie, până unde i-o ridicasem eu. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
o dată, cel puțin după ceasul ei. Dar pentru Karin, asta amenința întotdeauna să se transforme în eternitate. —Ce aștepți de la asta? întrebă ea, încercând să pară detașată. —Nimic! Vreau să mă ajute să nu aștept nimic. Își încleștă mâna pe tivul fustei. —La ce-ți folosește? — Mă transformă mai degrabă... într-un obiect pentru mine însumi. Fără identitate. Se frecă pe obraz și se uită în sus. Mă face mai transparent în interior. Reduce rezistența. Îmi eliberează convingerile, pentru ca orice idee
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
hârtie. —Maria, arăți splendid! Nu-mi vine să cred că te-ai gătit pentru petrecerea mea. Purta o bluză albă care se prindea în jurul taliei și o fustă superbă de satin roșu cu un imprimeu negru impresionant de-a lungul tivului. Era mai strânsă pe talie decât bluzele pe care le purta Maria de obicei, ceea ce-i dădea o siluetă în formă de clepsidră ca a Ritei Hayworth când era tânără. —Nu e mare lucru, părând jenată că remarcasem. Așa, uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
farfurie. Era îmbrăcată într-un pulover murdar și o fustă lungă de in pe care erau aplicate mai multe bucăți colorate din același material, plisată și mototolită. Mă întrebam dacă a făcut-o ea. Tot ce se poate. în loc să aibă tiv, era tăiată prost cu o foarfecă de plastic. Am început să despachetez pachetul. Era lung și plat, ca și cum ar fi fost mai multe bucăți de carton învelite în hârtie maro. —Chiar are forma asta sau ne jucăm de-a pasează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
ci înmormântare. Sprintenă a jucat în horă, apoi cu tata a ocolit sala cea mare și pe rând toți invitații i-au strâns între palme mijlocul și au rotit-o într-o întrecere amețitoare cu sine însăși. Piruetele rapide ridicau tivul greu al rochiei, lăsând libere spre desfătarea ochilor rânduri, rânduri de dantele. Jupoanele bunicii și străbunicii și ale mamei se arătau privirilor străine pentru prima oară în vâltoarea dansului ei. Le purtaseră și ele la nunțile lor, le păstraseră în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bobul de jăratic și pe firul de fum aromat. Doar când ajunse la ușă o băgă de seamă pe Manda, închinându se, și pe Zamfira, rânjind. — Sărut mâna, măria ta, șopti Zamfira și se lăsă în genunchi. Luând în mâini tivul fustei doamnei, îl duse la buze și-l sărută, apoi își șterse cu pioșenie ochii cu același tiv și în sfârșit, după ce își atinse fruntea cu el, îl mai sărută o dată și-l lăsă jos. Să dea Dumnezeu să ți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe Manda, închinându se, și pe Zamfira, rânjind. — Sărut mâna, măria ta, șopti Zamfira și se lăsă în genunchi. Luând în mâini tivul fustei doamnei, îl duse la buze și-l sărută, apoi își șterse cu pioșenie ochii cu același tiv și în sfârșit, după ce își atinse fruntea cu el, îl mai sărută o dată și-l lăsă jos. Să dea Dumnezeu să ți se împlinească ce ți-ai pus în gând, să-ți piară frica ce o ai în suflet și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
degetele lungi și frumoase spre fața doamnei care, ca vrăjită, se lăsă atinsă, la început pe obraji, apoi pe frunte, pe sprâncene și pe pleoapele zbătându-se grăbit. O strigă pe Manda. Când se deschise ușa, Zamfira în genunchi săruta tivul poalei doamnei Marica. De pe culoar se auzeau dorobanții de pază dând onorul la voievod. — E ultima seară când te-a mai gătit Manda, măria ta, mai adăugă Zamfira, învăluind-o cald cu privirea. De acum încolo, de măria ta s-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de mult spre vest ca să sune vag „european“, la lecturi (Collier’s, Harper’s), preferințe culinare (homar thermidor, unt de arahide) și, În cele din urmă, la haine. Purta o rochie tinerească, scurtă, verde și cu franjuri de-a lungul tivului. Pantofii erau din satin verde asortat, cu paiete În vârf și barete delicate la glezne. Pe umeri avea Înfășurată un boa din pene negre, iar pe cap o pălărie În formă de clopot, cu pandantive de onix atârnându-i deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ar mai fi trebuit să mă angajez. Am fi făcut o grămadă de bani. Ți-am spus eu. Hainele pasagerilor, Încă elegante pe vremea aceea, Își arătau totuși uzura: pălării care nu fuseseră puse pe calapod de luni de zile, tivuri și manșete destrămate, cravate și revere pătate cu sos. Pe trotuar, un bărbat ținea În mâini o pancartă scrisă de mână: MUNCĂ - aSTA - VREAU - NU - MiLĂ - CINE - VrEA - SĂ - MĂ - AJUTE - SĂ - GĂSESC - O - SLUJBĂ. - 7 - ANI - ÎN - DETROIT. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și cu basma pe cap, cosând la pânze. Nici măcar nu-și ridicară privirile de la ce lucrau când Comandanta Supremă o aduse pe necunoscută. Cu capetele plecate, cu gurile ținând eventaie de ace cu gămălie, cu pantofii de piele acoperiți de tiv apăsând pedale nevăzute, acestea continuau producția. ― Asta ar fi Grupa noastră de Instruire și Cultură Generală pentru Fetele Musulmane. Vezi cât sunt de cuminți și de respectuoase? Nu scot o vorbă neîntrebate. „Islam“ Înseamnă supunere. Știai? Dar să Întors la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
A SPĂLAT ȘI ȚI-A DĂRUIT COPII ȘI NU S-A PLÎNS NICIODATĂ?! Acum Își smulse mâneca dreaptă. ― NU ȚI-AM SPUS EU SĂ NU MAI JOCI? NU ȚI-AM SPUS? Se apucă acum de-a binelea de rochie. Luă tivul În mâini și din gâtul ei Începură să iasă văicăreli arhaice din Orientul Apropiat: ― ULIULIULIULIULIULIU! ULIULIULIULIULIULIU! Bunicul meu privi Înmărmurit cum soția lui cea pudică Își făcea zdrențe Îmbrăcămintea sub ochii lui poalele rochiei, talia, pieptul, gulerul. Cu o ultimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
am reușit să văd În celălalt capăt al Încăperii, unde erau Rex și Obiectul. Stăteau deja Întinși. Cămașa albastră a lui Rex părea să fluture În lumina care clipea. Dedesubtul lui, unul dintre picioarele Obiectului se legăna În afara patului, cu tivul de la pantaloni plin de noroi. I-am auzit șoptind și râzând, apoi s-a lăsat din nou tăcerea. Mă uitam la dansul piciorului murdar de noroi al Obiectului. Mă concentram la acel picior, așa că nici n-am observat când Jerome
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și i le-am băgat În apa Înspumată. Desdemona murmură de plăcere. Închise ochii. În următoarele minute Desdemona tăcu, huzurind În baia fierbinte de picioare. Culoarea i se Întoarse În glezne și Îi urcă pe picioare. Roșeața Îi dispăru sub tivul cămășii de noapte, dar peste un minut apăru, iar, acum din guler. Fața i se Îmbujoră și, când deschise ochii, avea În ei o limpezime care le lipsise Înainte. Se uită lung la mine. Și apoi țipă: ― Calliope! Își duse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
noi (palma, da, nu tovarășa învățătoare Ulăreascu), cât să ajungem amândoi pe lista ei. Și m-a respins. La Academia Militară a fost o festivitate a-ntâia. Ce de cămăși albe pe esplanada din fața statuii! Ce de cravate purpurii cu tivul tricolor! Câte centuri cu cataramă de-aia mare, cu stema republicii! Noi, mulți, foarte mulți, cei care nu aveam privilegiul să fim făcuți pionieri în prima serie, veniți nu dintr-o singură clasă ori dintr-o singură școală, ci din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un furuncul și că acest furuncul se numește Lulu? Știi că am venit aici ca să-mi reamintesc pielea fetei care în mine a găsit mereu un colț umbrit unde și-a putut legăna păpușa și că jos, pe locul unde tivul rochiei ei atinge pulpa cu pieliță dulce și transparentă am găsit acum un furuncul mizerabil care se numește Lulu? Ninge acum pe marile și sclipitoarele ferestre ale vilei. N-am aprins Heloc lumina în hol. Privesc cum amurgul își interpune
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
care câștigă o grămadă de bani cu meditațiile și m-a ajutat și pe mine cât am făcut studii în cei opt-nouă ani. Ca să vă dați seama ce fel de profesoară era, la fete, daca nu aveau fileu, fustă cu tivul la 5 cm sub genunchi și toți nasturii încheiați, toata oră rezolvau cosinusuri, sinusuri, integrale, locuri geometrice și în final 2, ca genii să fi fost, tot nu rezolvau ce le dădea și caiet nu aveau cu toate problemele rezolvate
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
o mimare: Balena se lungise, șoldurile și sânii i se îngreunaseră, părul i se închisese la culoare. Era acum cu adevărat demnă de porecla ei: o femeie totemică, rotundă ca planeta Jupiter, la fel de masivă. Hainele i se modificau în timpul mersului, tivul fustei se ridica sau cobora, pantofii aveau când tocuri subțiri, când butucănoase. De pe la jumătatea spațiului al treilea, pe deget începu să-i lucească o verighetă groasă de aur și, depășind a patra linie, părul începu să-i încărunțească. Era mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
vrut să pună pe ea toate "bijuteriile" pe care le luaseră cu ele, dar Ester nu vroise să le poarte. Pe mâini nu păstră nici un inel. Din întîmplare, rochița pe care și-o pusese în acea zi era albă (cu tiv albăstrui), așa că, în simplitatea ei, părea o adevărată mireasă în miniatură, o mireasă roșcovană, buclată, cu un grațios și nobil nas acvilin. Ca buchet de nuntă, fetele i-au adunat un braț de flori de cîmp: păpădii, mușețel, albăstrele... Și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
foișorul cu fereastra sclipitoare din turnuri. Ajunsă acasă, am mâncat repede, răbdând sâcâielile lui Marcel cu stoicism și tăcând, rnai mult distrată decât încăpățînată, la întrebările și alintările mătușii mele. Dânsa, de altfel, săraca, până și la masă cosea un tiv la vreo fustă sau la altceva. Rupea ața cu dinții și mai mușca din pâine. M-am culcat, ghemuită în așternut, cu scoica minunat de dulce la pipăit sub pernă. Ardeam toată, în capul meu era un vârtej, simțurile mi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]