438 matches
-
au ridicat sub mătasea capotului. Ucenicul privi odăile scunde de pământ. Pereții erau acoperiți cu preșuri, toate furate de mâna Stăpânului. Pe patul lat, ibovnica așternuse velințe scumpe și moi. În fiecare colț ardea câte o lampă albastră de porțelan, tivită cu nichel pe margini. Lăutarii își scoseseră pălăriile soioase și se așezaseră într-un colț. Bozoncea a destupat sticlele aduse și s-au așezat la masă. Țiganca gătise doi curcani la tavă. Oacă îi împărțise cu mâna lui dibace. Ucenicul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ai cui bani? Preotul se ridica, mîhnit: - Văd eu că în casa asta stă Diavolul! Totuși, după câteva săptămâni primise niște sfeșnice de alamă. Stere cumpărase o cădelniță de argint, o cruce și o masă pentru altar. Asta în afară de odăjdiile tivite cu cruci, sfințite, să nu pui mâna pe ele, și două icoane, poleite, cu rame scumpe... Cu cei săraci a fost mai ușor. Ei, din ce aveau, din ce n-aveau, tot au adus sfântului lăcaș. Muierile ascundeau banii, înșelau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
coborau din trăsuri, plini de parale, guralivi, puși pe petrecere și pe risipit. Veneau cu niște muieri grase, nădușite, călcând prost în pantofii noi, de lac, cu tocuri scunde, după moda timpului, în rochii de batir sau de mătase neagră tivite cu stric, ce se mototoleau la căldură, cu mărgele colorate, de sticlă, pe gâturile groase, cu ochii pe bărbații lor, care soseau aghesmuiți, cu limba ascuțită, gata să le sară țandăra și să se supere. Aici se desfăceau case, se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de tutun prost. Dușumelele erau murdare și se vedea că în camera asta nu se măturase de mult. După o masă, pe un scaun ce scârțâia, ședea comisarul, o namilă de om, gras și burdușit. Pe cap ținea chipiul lui tivit cu fire de aur, cu cozorocul ridicat, dat pe ceafă. De sub masă ieșeau două cizme strânse pe pulpele groase, pline de praf, cu ținte de fier pe tălpi, descusute la carâmbi. Pungașii, cu sergentul lângă ei, rămăseseră încremeniți lângă ușă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mai degrabă trist. Barbey se vede silit să-și drapeze sărăcia Într-o excentricitate la limita ridicolului. El poartă o mantie căptușită cu catifea, sub care se ascunde costumul cam jerpelit din tinerețe, mănuși roșii sau albe, dantele, pantaloni albi, tiviți În culori violente și niște plete rebele sub o uriașă pălărie de catifea roșie. Și modestul său apartament, În care a rămas o singură piesă prețioasă, un fotoliu Louis XIII, cu armele cavalerului d’Aurevilly, trădează aceeași „nobilă sărăcie” trăită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
acestei femei. Își scoase ochelarii, lăsându-i să atârne, stingheri, pe lanț, sprijinindu-se, pe jumătate, pe sânii ei și cu cealaltă jumătate în aer. Purta un pulover închis în față, care are pretenții de jachetă, de un verde cenușiu, tivit cu panglică din material cu model bob de fasole, înfrumusețat cu nasturi aurii chiar și pe buzunare, care nu aveau nevoie de așa ceva. Elegant, dar confortabil. Arăta de parcă Woman’s Journal ar fi folosit-o ca model pentru schimbarea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
caritabile poate că n-o să bage nimeni de seamă că ai venit îmbrăcată în desuuri, zise Hugo. —Hugo! Dar e o Dolce & Gabbana! zise Violet, chicotind. Rochia era compusă dintr-o palmă de material negru, cu cupe asortate și bretele tivite cu dantelă, nu foarte diferită de cea a Tabithei. Numai că Violet purta originalul, iar Tabitha o copie ieftină. Nu era greu de observat diferența. — Am făcut pe modelul pentru ziarul Mail săptămâna trecută și cei de la Dolce au spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care le răspândeau, decât iluminarea orașului În timpul serbărilor imperiale, când, În liniștea vătuită a unei nopți geroase, uriașe monograme, coroane și alte semne heraldice alcătuite din becuri colorate - safire, smaralde, rubine - licăreau cu un fel de obligativitate fermecată deasupra cornișelor tivite cu zăpadă de pe fațadele caselor din străzile rezidențiale. 2 Numeroasele mele boli din copilărie ne-au apropiat și mai mult pe mama și pe mine. Când eram mic, manifestam o Înclinație deosebită pentru matematică, pe care mi-am pierdut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
luna - căci precis trebuie să fi fost lună, lună plină, acel disc incredibil de clar care se potrivește atât de bine cu aprigele geruri rusești. Deci iat-o făcându-și loc prin grămada de mici nori rotunzi, pe care o tivește cu o irizare discretă; și, pe măsură ce se Înalță, dă luciu cărărilor bătute de sănii pe drum, unde fiecare morman sclipitor de zăpadă este scos În evidență de o umbră bombată. Foarte frumos, foarte singuratic. Dar ce caut eu În acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
seamănă cu cele ale arhanghelului Gavril pictat de Fra Angelico, exceptând purgatoriul florentin) mi-a arătat un vizitator de elită, o vietate splendidă, galben-pal cu pete negre, cu franjuri albastre și câte o bulină de cinabru deasupra fiecărei cozi negre tivite cu roșu de crom. În timp ce examina floarea plecată pe care stătea agățat cu corpul său acoperit de puf, ușor Încovoiat, continua să zvâcnească fără astâmpăr din marile aripi, și eu l-am dorit cu atâta ardoare cum nu mai dorisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mohorât, purtând numele unei zeițe scandinave, a trecut În zbor, foarte jos, abia atingând ce era În jur. Frumosul Cordigera, un fluture ca un giuvaer, zumzăia pe deasupra Întregii suprafețe a uzinei mlăștinoase care-i furnizează hrana. Am urmărit fluturi Sulphur tiviți cu trandafiriu și fluturi Satyr ca marmura cenușie. Ignorând țânțarii care mișunau pe antebrațele mele, m-am aplecat mormăind de plăcere, pentru a adulmeca un lepidopteron presărat cu argint pulsând În cutele plasei mele. Printre mirosurile mlaștinii am reperat parfumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
n-o cunoșteam, dar pe care urma s-o cunosc În curând. Îmi amintesc un anumit apus de soare. Clopoțelul bicicletei mele era parcă de chihlimbar. Sus, deasupra muzicii negre a stâlpilor de telegraf, un evantai de nori alungiți, violet-Închis, tiviți cu roz de flamingo, stătea neclintit; totul era o miraculoasă sărbătoare a formei și culorii! Totuși apusul era pe moarte și totul În jur se Întuneca; dar chiar deasupra orizontului, Într-un spațiu limpede, turcoaz, sub un strat negru, ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
nu prea se interesa de familia lui, era administratorul unei mari moșii, undeva În sud. Toamna a venit devreme În anul acela. Straturile de frunze căzute ajungeau până la glezne la sfârșitul lui august. Fluturi negri catifelați din specia Camberwell Beauties, tiviți cu crem, roiau prin luminișuri. Preceptorul distrat, În grija căruia fusesem Încredințați fratele meu și cu mine În acel sezon, avea obiceiul să se ascundă În tufișuri ca să ne spioneze pe Tamara și pe mine cu ajutorul unui vechi telescop pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
o oprimare dureroasă; și când, În sfârșit, grosolana bulă de aer se ridica și exploda din gura lui sobră, eu trăiam un minunat sentiment de ușurare, În timp ce tu, murmurând un fel de felicitare, te aplecai să-l depui În crepusculul tivit cu alb al pătuțului lui. Știi? Mai simt și acum În Încheieturile mâinilor ecourile dibăciei cu care manevram căruciorul, de pildă apăsarea rapidă În jos a barei pentru a ridica botul căruciorului ca să-l urc pe trotuar. Mai Întâi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lui Oberlus”, În amintirea unui om care a locuit acolo la sfîrșitul anilor o mie șapte sute și a fost cunoscut sub strania poreclă de Iguana. Acest roman se bazează pe povestea lui. AUTORUL Imensul albatros cu aripi fragile, ce păreau tivite cu alb, a dat ocol maiestuos, la două sute de metri Înălțime, planînd lent, fără demonstrații exagerate, ca și cum ar fi fost susținut În spațiu de o forță nevăzută. Se afla la cea dea treia călătorie dus-Întors, cu punctul de plecare chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
care marca Începutul povîrnișului. Își dădu seama atunci că depășise punctul de unde s-ar mai fi putut Întoarce și că se afla Înaintea morții sau a pierderii a ceea ce natura Îi dăruise mai frumos: niște aripi lungi, fragile și neprețuite, tivite cu alb... A fost ca și cum s-ar fi adîncit Într-un vîrtej indescriptibil, fără timp de gîndire, căci acționă numai sub impulsul instinctului și al reflexelor, zburînd În zigzag printr-un labirint de ramuri și pietre, pînă cînd simți, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de bine cum îl cunoștea, ceva mai puțin sângeros decât dracula, dar mult mai teatral decât rambo, acesta ar fi modul de acțiune care ar ordona să fie adoptat. Nu se înșela. Ascunși într-un mic masiv împădurit care aproape tivește perimetrul încercuirii, trei bărbați așteaptă ceasurile nopții să se apropie de cele ale dimineții. Cu toate acestea, nu tot ceea ce fusese imaginat în mod liber de prim-ministrul, la fereastra cabinetului său, corespunde realității care se oferă ochilor noștri. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
de rău augur pentru o căsătorie. Sunt al naibii de furioasă și foarte supărată pe Hunter. Știu că trebuie să facă bani, să muncească, dar... of, Doamne... Ține, spuse Lauren, cotrobăind În sacul ei. Mi-a dat o batistă albă din mătase, tivită cu dantelă, care avea brodate inițialele ei. —Mersi, am acceptat-o eu. Era o adevărată crimă să te ștergi la nas cu ceva atât de frumos și de fin, dar am făcut-o. Este foarte frumoasă batista asta. — Se pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
spre direcția din care venea lumina strălucitoare. — Ia uite! Uite-o pe Valerie cu Baba. Cred că e prescurtarea de la Balthazar, spuse Phoebe, năpustindu-se În direcția unei alte tipe trăsnet al cărei copil era Îndesat fotogenic Într-un portbebe tivit cu blană, pe care-l ținea agățat În fața ei. Adevărul e că singurele persoane de acolo care erau băgate În seamă erau Îngerașii de bebeluși din mulțime, care continuau să vină. Aceasta este, totuși, era Bebelușului Monden. În puține cazuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Sunt marca Olatz, i-am zis, Îndepărtându-mă de el. Verișoara ta le-a trimis ca dar de nuntă. Este uimitor cum uneori nici măcar o lenjerie de 600 $ din olandă țesută În Portugalia, cu fețele de pernă cusute de mână, tivite cu dantelă nu poate face nimic ca să te Înveselească. Mă simțeam mult prea neliniștită ca să mai am chef de ceva romantic În noaptea aia, cu sau fără așternuturi Olatz. Iubito, ce s-a Întâmplat? Întrebă Hunter drăgăstos. —Nimic, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
putea spune când se va Întâmpla asta. Nu există În Paris un loc care să te facă mai fericit la un ceai decât Ladurée. Chiar la intersecția dintre Rue Jacob și Rue Bonaparte, patiseria cu fețe de masă din catifea tivită cu auriu este cel mai romantic butic de prăjituri din lume. Toată lumea ar trebui să meargă acolo măcar o dată cu un proaspăt soț. Cu chelnerii În jachete albe servind ceai de verveine În vase de argint și biscuiței moi cu zmeură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Învăluitor al claxonului, plin de chemări ascunse! Cum vibra acoperământul de pânză În bătaia vântului, Își amintea Fauvé, prins de rama parbrizului În doar două bride subțiri! Cât de feciorelnic, dar și cât de impudic Își dezvelea Alfina faldurile carosate, tivite cu o bandă subțire de inox, pentru a-și arăta trei sferturi din roțile cărnoase, pe care se distingea filigranul delicat al striațiilor! Cum sclipea discul de frână În interiorul jantelor de aliaj, ca un sens giratoriu din care nu mai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Tania Topciov, clasa a VIII-a Școala Gimnazială Nr.24 Timișoara, județul Timiș profesor coordonator Sîrbu Simona În fiecare dimineață, soarele îmi sărută visele și mă trezesc cu genele tivite de somn pentru a merge la școală. De fiecare dată, în prima oră, aud sunetul trenului fugarnic, care mă cheamă parcă să călătoresc cu el, pe tărâmuri necunoscute, în zile geroase de iarnă sau în zile toride de vară. Sunt
ANTOLOGIE:poezie by Tania Topciov () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_694]
-
fugi, în loc să-l denunțe autorităților satului. Voia să plece cât mai repede - era nerăbdător să-și continue călătoria și să ajungă în satele lui Julius Civilis. Velunda avea să-l întâmpine râzând, cu vântul fâlfâindu-i părul și veșmântul alb tivit cu purpură. Dorul de ea îi strânse stomacul. — Voi rămâne aici cel târziu până mâine seară, să am grijă de el. Calculă rapid că, pentru a ajunge în sat, romanii aveau nevoie de cel puțin trei zile. Nu puteau veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
intră în emisie... ȚACHE Să începem cu...prezentările. GRASSU Lasă tălică prezentările, că publicul ne vede în imagine și-i de ajuns de suficient. S.LABOU Nu ne vede, c-aici e Radio! GRASSU Radio natur ca cartofii natur fără...tivi? ȚACHE Fără. Vă deranjează? S.LABOU Pe mine mă deranjează papionu’. Îl scot dacă nu se supără don’șoara. Scoate și matale corsetu, dom’le, că la radio nu se vede burta. GRASSU Nu se vede da’ s-aude. S-
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]