735 matches
-
recipiente, care fac parte din inventarul mormântului. Este vorba de o frumoasă cană de lux-136/2, 202/4,lucrată la roată, fină, cenușie, cu fundul inelar. Corpul bombat-scund și gâtul cilindric-lung, terminat printr-o gură ușor evazată - trompetiformă. Are o toartă în bandă, cu șa, care pornește din zona marcată de o nervură în relief și se termină pe umăr. O a doua nervură în relief este realizată în zona în care începe gâtul vasului. Al doilea recipient este reprezentat de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
zona în care începe gâtul vasului. Al doilea recipient este reprezentat de o amforă cărămizie-203/3, cu gâtul nu prea lung, terminat cu o gură trompetiformă, corpul bombat, fundul sub formă de buton, nu prea ascuțit. Este prevăzut cu două torți, ovale în secțiune, care pornesc de sub buză și se termină pe umăr. Ca inventar s-au mai descoperit următoarele piese: un pieptene mare-202/7, din os, cu mânerul oval, format din trei plăci prinse între ele cu nituri de bronz
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
și rotunjită. Pe umăr are câteva striații orizontale, realizate la roata olarului; cană cenușiu-cărămizie-139/1, 206/3, lucrată la roată, fundul inelar, nu prea pronunțat, corpul bombat, gâtul lung-cilindric, buza dreaptă-rotunjită. La baza gâtului o nervură în relief. Nu are toartă; vas borcan-139/2, 206/6, cărămiziu, lucrat la mână, fundul plat, corpul ușor bombat, aproape drept, gura largă, buza ușor evazată și tăiată oblic. Mormântul se afla la adâncimea de 1,70 m. (Pl. 138/5-7; 139/1,2; 206
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Orientat cu capul V 48 și picioarele E 16. Ca inventar avea lângă craniu, în partea de sus o căniță cenușie-151/5, 227/5, lucrată la roată, cu fundul inelar, corpul bombat, gâtul relativ lung-cilindric și buza rotunjită și evazată. Toarta, în bandă, cu șa longitudinală, pornea din buza vasului și se oprea pe umăr. După felul cum pornește toarta, se apropie mai mult de cele din perioada clasică a culturii dacice, exceptând gâtul, care este în cazul de față mai
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
căniță cenușie-151/5, 227/5, lucrată la roată, cu fundul inelar, corpul bombat, gâtul relativ lung-cilindric și buza rotunjită și evazată. Toarta, în bandă, cu șa longitudinală, pornea din buza vasului și se oprea pe umăr. După felul cum pornește toarta, se apropie mai mult de cele din perioada clasică a culturii dacice, exceptând gâtul, care este în cazul de față mai lung. Pe lângă această cană, ca inventar am mai descoperit, în zona pieptului, două fibule de bronz-151/3,4-227/3
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte, doar 34 au avut ceramică, 14 dintre ele fiind de incinerație în urnă și 2o de înhumație. Între aceste recipiente, întregi sau fragmentare, am putut deosebi următoarele forme: 1 pahar lucrat la roată, 12 căni, 4 castroane cu trei torți, 19 străchini, 2 amfore romane de import, 2 fructiere din sec. II-III d. Chr. 3 boluri, 1 vas cu două torți, 2 urcioare, 4 borcane din sec. II-III d. Chr. și 31 oale sau vase borcan, lucrate la roată, din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
întregi sau fragmentare, am putut deosebi următoarele forme: 1 pahar lucrat la roată, 12 căni, 4 castroane cu trei torți, 19 străchini, 2 amfore romane de import, 2 fructiere din sec. II-III d. Chr. 3 boluri, 1 vas cu două torți, 2 urcioare, 4 borcane din sec. II-III d. Chr. și 31 oale sau vase borcan, lucrate la roată, din pastă ciment. Oale (vase borcan) Cele mai numeroase sunt oalele sau vasele borcan, lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă. Din punct
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
foarte veche. Cele mai apropiate, însă, aparțin epocii geto-dacice din perioada clasică și mai apoi secolelor II-III d. Chr. ale dacilor liberi. Rămânem la concepția că recipientele de acest tip cuprind în denumirea de strachină toate formele care nu au torți, iar în cea de castroane doar cele care au două, trei sau patru torți, fără a mai folosi diminutivele - castronaș, castronel, străchinuță etc.. Toate exemplarele descoperite la Săbăoani au forma semiovală, tronconică, cu buza dreaptă sau evazată, îngroșată sau rotunjită
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
apoi secolelor II-III d. Chr. ale dacilor liberi. Rămânem la concepția că recipientele de acest tip cuprind în denumirea de strachină toate formele care nu au torți, iar în cea de castroane doar cele care au două, trei sau patru torți, fără a mai folosi diminutivele - castronaș, castronel, străchinuță etc.. Toate exemplarele descoperite la Săbăoani au forma semiovală, tronconică, cu buza dreaptă sau evazată, îngroșată sau rotunjită, cu fundul inelar, lucrate dintr-o pastă fină, de obicei cenușie și mai rar
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
frecvent ca ofrande la mormintele de înhumație. Este suficient să amintim aici doar câteva din necropolele din sec. IV d. Chr. care au avut în inventarul mormintelor asemenea vase: Lunca, jud. Galați, Barcea, Târgșor, Izvoare, Miorcani, Dămienești. Castroane cu trei torți În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite patru castroane cu trei torți, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie sau neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 11, este lucrat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
necropolele din sec. IV d. Chr. care au avut în inventarul mormintelor asemenea vase: Lunca, jud. Galați, Barcea, Târgșor, Izvoare, Miorcani, Dămienești. Castroane cu trei torți În necropola din sec. IV de la Săbăoani au fost descoperite patru castroane cu trei torți, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenușie sau neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 11, este lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu ingrediente, în special pietricele, are buza arcuită, răsfrântă în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
neagră. Primul dintre ele a fost descoperit în mormântul de înhumație nr. 11, este lucrat la roată, din pastă negricioasă, cu ingrediente, în special pietricele, are buza arcuită, răsfrântă în ambele părți, atât în interior, cât și în exterior, cu torțile ce pornesc din buză și se termină pe umăr, gâtul scurt, cilindric, corpul ușor bombat, umărul puțin înclinat și decorat cu rotița dințată, formând un decor de linii oblice, în zig zag, punctul de sus mai pronunțat, iar în triunghiurile
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu aceeași rotiță dințată, mijlocul carenat, fundul inelar. Marginea din interior este puțin ridicată, formând un inel, care permite așezarea fixă a unui capac (Pl. 114/10; 164/3,5). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de castron cu trei torți a fost inclus în tipurile 2,3a și 3b, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1 de castroane cu trei torți. Al doilea castron cu trei torți a fost descoperit în mormântul nr. 25, de incinerație, constituind chiar urna în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
a unui capac (Pl. 114/10; 164/3,5). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de castron cu trei torți a fost inclus în tipurile 2,3a și 3b, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1 de castroane cu trei torți. Al doilea castron cu trei torți a fost descoperit în mormântul nr. 25, de incinerație, constituind chiar urna în care au fost depuse rămășițele de la cinerare (Pl. 120/4; 177/3,4). Este lucrat din pastă fină, negricioasă, buza răsfrântă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
164/3,5). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de castron cu trei torți a fost inclus în tipurile 2,3a și 3b, iar la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 1 de castroane cu trei torți. Al doilea castron cu trei torți a fost descoperit în mormântul nr. 25, de incinerație, constituind chiar urna în care au fost depuse rămășițele de la cinerare (Pl. 120/4; 177/3,4). Este lucrat din pastă fină, negricioasă, buza răsfrântă în ambele părți - orizontal, cu mijlocul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cinerare (Pl. 120/4; 177/3,4). Este lucrat din pastă fină, negricioasă, buza răsfrântă în ambele părți - orizontal, cu mijlocul bine marcat de o linie adâncită de la roata olarului, corpul ușor rotunjit, gâtul cilindric și fundul inelar. Are trei torți în bandă, cu duble caneluri verticale, care pornesc de la buza vasului până pe umăr. Analogii în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, unde este încadrat în tipul 2 de castron cu trei torți, iar la Mihălășeni, acest tip de castron este încadrat în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
corpul ușor rotunjit, gâtul cilindric și fundul inelar. Are trei torți în bandă, cu duble caneluri verticale, care pornesc de la buza vasului până pe umăr. Analogii în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, unde este încadrat în tipul 2 de castron cu trei torți, iar la Mihălășeni, acest tip de castron este încadrat în tipul 1. Castronul cu trei torți descoperit în mormântul de incinerație nr. 37 reprezintă un nou tip de vas, are forma ovală, cenușiu-deschis, lucrat la roată din pastă fină, fundul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
verticale, care pornesc de la buza vasului până pe umăr. Analogii în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, unde este încadrat în tipul 2 de castron cu trei torți, iar la Mihălășeni, acest tip de castron este încadrat în tipul 1. Castronul cu trei torți descoperit în mormântul de incinerație nr. 37 reprezintă un nou tip de vas, are forma ovală, cenușiu-deschis, lucrat la roată din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți și lățită, cu trei torți în bandă ce pornesc de pe
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
tipul 1. Castronul cu trei torți descoperit în mormântul de incinerație nr. 37 reprezintă un nou tip de vas, are forma ovală, cenușiu-deschis, lucrat la roată din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți și lățită, cu trei torți în bandă ce pornesc de pe buză până pe umăr, așezate echidistant și cu câte patru caneluri verticale. Ca decor prezintă pe partea superioară a corpului șase cercuri formate din câte opt puncte, care înconjoară un cerc dublu de două cerculețe concentrice
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gurii vasului. Forma ovală a fost realizată, probabil, din greșeală, în momentul uscării (Pl. 126/2). Ca tip îl putem încadra în schema de la Mihălășeni la 3b, iar în cea de la Bârlad-Valea Seacă, în tipul 2. Ultimul castron cu trei torți descoperit la Săbăoani este cel din mormântul nr. 44, de înhumație, de culoare cenușiu-închis, lucrat la roată, din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți, cu nervură pentru fixat capacul. Pe umăr este prevăzut cu trei nervuri orizontale
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Săbăoani este cel din mormântul nr. 44, de înhumație, de culoare cenușiu-închis, lucrat la roată, din pastă fină, fundul inelar, buza evazată în ambele părți, cu nervură pentru fixat capacul. Pe umăr este prevăzut cu trei nervuri orizontale, în relief. Torțile, în bandă, pornesc de pe buză până pe umăr, echidistant și au câte patru caneluri verticale (Pl. 131/1). Face parte din categoria castroanelor cu trei torți înseriate la Bârlad-Valea Seacă în tipul 2 de castron, iar la Mihălășeni în tipul 2
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu nervură pentru fixat capacul. Pe umăr este prevăzut cu trei nervuri orizontale, în relief. Torțile, în bandă, pornesc de pe buză până pe umăr, echidistant și au câte patru caneluri verticale (Pl. 131/1). Face parte din categoria castroanelor cu trei torți înseriate la Bârlad-Valea Seacă în tipul 2 de castron, iar la Mihălășeni în tipul 2 sau 3b. Castroane cu trei torți au fost descoperite în mai multe necropole din sec. IV d. Chr. de pe teritoriul țării noastre. Amintim doar pe
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
până pe umăr, echidistant și au câte patru caneluri verticale (Pl. 131/1). Face parte din categoria castroanelor cu trei torți înseriate la Bârlad-Valea Seacă în tipul 2 de castron, iar la Mihălășeni în tipul 2 sau 3b. Castroane cu trei torți au fost descoperite în mai multe necropole din sec. IV d. Chr. de pe teritoriul țării noastre. Amintim doar pe cele de la Miorcani, Izvoare, Barcea, Negrești. Căni Cele 12 căni descoperite în necropola din sec. IV d. Chr. au constituit piese
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
14, 43, 44, 53, 58 și 90). Din punct de vedere al formei, am deosebit șapte tipuri de căni, pe care le prezentăm în continuare: Tipul 1. Căni cu corpul bombat, gât cilindric scurt, buza rotunjită și ușor evazată trompetiformă, toarta în bandă, pornește de sub buză până pe umăr, fundul inelar. Au fost descoperite patru asemenea căni în mormintele 7, 11 și 58 (Pl. 112/1; 114/1,5; 139/ 1). Piese asemănătoare au fost descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă și
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Tipul 2. Căni cu buza trilobată sau cu cioc. Sunt lucrate din pastă fină-cenușie. Unele exemplare sunt adevărate lucrări de artă, putându-le numi „căni de lux”. Este și cazul cănii descoperită în mormântul nr.1, care are buza trilobată, toarta în bandă, care pornește de sub buză și se termină pe umăr, forma cănii este piriformă, ușor bitronconică, cu mijlocul rotunjit, partea superioară puțin mai lungă decât cea inferioară. Pe gât este decorată cu două adâncituri paralele orizontale, iar la partea
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]