458 matches
-
trimite copiii la școală. Pentru a dovedi netemeinicia unor astfel de zvonuri, prefectul județului Constanța a cerut "să se numească hogi, profesori de religiune mahometană, pentru copiii musulmanilor ce frecuentă școlele române"1279. Prin urmare, "ceea ce Patria comună doresce, înainte de tote, omeni luminați onești, cetățeni demni de un stat liber"1280. De altfel, legile fundamentale ale statului român, precum constituția, dar și legea de organizare a Dobrogei "garanteză libertatea consciinței" întrucât statul român are nevoie de "cetățeni buni, de veri ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și una în Constanța)"1340. Făcând referire la orașul Constanța. Remus Opreanu aprecia că "deja viitorul Constanței se desinează din ce în ce mai bine"1341. Ca urmare, "peste câțiva ani portul acesta va fi legat, prin repedea comunicațiune a drumului de fer, cu tote unghiurile țării. El este porta României spre Orient"1342. La 15 martie 1881 apărea în publicația România Transdanubiană un articol intitulat " Situația județului Constanța" în cuprinsul căruia se făceau referiri la textul dării de seamă prezentată, în ianuarie 1881, Consiliului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a putut să priceapă cari împrejurări pot îngădui înflorirea intereselor lui"1494. Pentru o mai bună argumentare a cererii de înlăturare a regimului excepțional din Dobrogea, N. S. Baboeanu afirma, referindu-se la concetățenii săi locuitori ai Dobrogei, că "purtăm tote sarcinile, avem tote obidele, tote greutățile, să ni se dee tote drepturile"1495. În încheierea articolului său, N. S. Baboeanu enunța cea mai importantă dintre doleanțele locuitorilor Dobrogei, și anume "să ni se dee representațiunea nostră în sânul poporului românesc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
priceapă cari împrejurări pot îngădui înflorirea intereselor lui"1494. Pentru o mai bună argumentare a cererii de înlăturare a regimului excepțional din Dobrogea, N. S. Baboeanu afirma, referindu-se la concetățenii săi locuitori ai Dobrogei, că "purtăm tote sarcinile, avem tote obidele, tote greutățile, să ni se dee tote drepturile"1495. În încheierea articolului său, N. S. Baboeanu enunța cea mai importantă dintre doleanțele locuitorilor Dobrogei, și anume "să ni se dee representațiunea nostră în sânul poporului românesc, căci popor românesc
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
punctul de vedere al drepturilor politice"1511. Pentru susținerea acestei afirmații, Vasile Kogălniceanu cita articolul 3 al legii de organizare a Dobrogei, al cărui conținut prevedea că "locuitorii din Dobrogea, deveniți cetățeni români, sunt egali înaintea legei, se bucură de tote drepturile cetățenesci și pot fi numiți în funcțiunile publice, fără osebire de origină și religiune"1512. De asemenea, Vasile Kogălniceanu menționa faptul că, după adoptarea sa de către parlament, "legea a fost tradusă în toate limbile vorbite în Dobrogea și răspândită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Peulla 18 februarie Temuco 21 februarie Lautaro 27 februarie Los Ángeles 1 martie Santiago de Chile 7 martie Valparaíso 8-10 martie La bordul vasului San Antonio 11 martie Antofagasta 12 martie Baquedano 13-15 martie Chuquicamata 20 martie Iquique (și companiile Toco, La Rica Aventura și Prosperidad Nitrate) 22 martie Arica PERU 24 martie Tacna 25 martie Tarata 26 martie Puno 27 martie cu barca pe lacul Titicaca 28 martie Juliaca 30 martie Sicuani 31 marie-3 aprilie Cuzco 4-5 aprilie Machu Picchu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
al textelor sacre; b) numind societatea drept sursă a religiei, E. Durkheim simplifică și denaturează originea revelată a religiei; c) a cercetat sociologic și a generalizat rezultatele pentru tipul de societate în care „gruparea socială (clanul) și gruparea religioasă (religia tote mică) sunt perfect suprapuse și confundate”. Dincolo de aceste limite, sociologia religiilor propusă de Durkheim continuă să fie actuală și stimulativă pentru actualele cercetări sociologice ale faptului religios. I.2.2.2. Sacrul în viziunea lui Émile Durkheim O succintă și
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
obiect pentru a marca meritele deosebite ale unei persoane este larg răspândit în lumea antică. Grecii foloseau frunzele de măslin, regii mesopotamieni purtau pe cap ornamente conice înalte așezate între o pereche de coarne, egiptenii confecționau pentru regii lor o tocă foarte înaltă, iar perșii o bonetă înaltă decorată cu pietre și metale prețioase. De reținut este faptul că toate aceste obiecte au ca scop conturarea proeminenței regelui, fiind un semn distinctiv al puterii lui sacre, a capacității lui de a
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
înfigea câte un băț în coceanul știuletelui și-i pârlea la flacără, ca la rotisor. Când se lăsă seara, am luat vitele la cireadă și toți am pornit-o cântând spre sat. Mama m-aștepta cu o cină pompoasă, cu toci la tavă, dar eu eram sătulă cobză. Numai beam apă. Într-un târziu m-a întrebat: Dar bine, fato, ce-ai mâncat așa bun la Șvarac, că nici nu te uiți la tochitură? Ehei, dac-ai ști matale? La întors
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
șî adeca a fi pilda fapteloru bune crescinesci, a merge șî a petrece în Biserica cu evlavie, cantându șî cetindu, - a inveția tinerimea scolara în frica lui Ddieu, în rugaciuni șî în cântări bisericesci; a o duce la Biserica in tote dîlele șî cu deosebire Sâmbăta sera șî în presera Serbatoriloru la rugaciunile de sera, șî Dumineca la slujba dumnidieiască, precum șî în dilele de Serbatori; a stărui, ca copiii în Biserica sa stea evlavioși; - a propune invetiaturile scolare amesuratu Instructiunei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la anul 1861 luna Septembre dioa 4 178 Traian Cânduleț • Ilie Costache în comuna Oprea Cârțișora(Oprea Kertzisora) tractul presbiterial al Avrigului, Comitatul Făgărașului s-a pregătit după trebuință din obiectele de invețiement obligate pentru institutele pedagogice preparandiali și din tote acelea cu observarea normelor referitore la cualificațiunea invețiatorilor pentru scolele poporali ( Stat org. § § 13 și 122. punct 7, 8, și 12, Art de lege XXXVIII/1868) a depus cu resultat preste totuindestulitoriu esamenul riguros teoretic și practic, prescris pentru aspiranții
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de iunie, o persoană binevoitoare dintre cunoștințele noastre, Tutu Georgescu, a sunat la ușă. Era una dintre femeile elegante ale lumii bucureștene pe cale de dispariție, care putea intra în culisele noii puteri datorită soțului ei, un mare artist. Purta o tocă de culoarea cerului și o voaletă primăvăratică. Venise să ne prevină că frații Popescu - călăuzele noastre - și filiera lor fuseseră prinși și că, după toate probabilitățile, aveam să fim arestați, noi și alte persoane prinse în această aventură. Am avut
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Assisi, la Vanves, la Pavillons-sous Bois, la Napoli, oriunde la periferia evenimentelor, numai în inima lor nu. Faptul în sine n-are numai părți rele. Cei care nu îndrăgesc peste măsură tizanele călduțe, cordialitățile fără consecințe, clătinatul capetelor acoperite cu tocă, pălărie cu pene, căciulă de blană, kippa sau turban, va găsi în Țara Sfântă un pământ de azil foarte sigur, garantat fără dulcegării de prisos. N-au decât să alerge într-acolo, bunele sentimente nu-i vor urma. La Ierusalim
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de prezentare a unui cuvânt „străin”: GANDIRE, -escu, v., cogitare, meditari, judicare, putare, opinari, sentire, etc., a cogitá, meditá, judicá, crede; derivate: ganditu, -a, part. sup. subst., ganditoriu. toria, adj. s. cogitans, intelligens, opinans, putans, etc., care cogita, crede, judica; − tote essite d’in gându, pl. -uri, cogitatio, cogitatum, intentio, propositum, opinio, judicium, sententia, mens, animus, attentio, cura, sollicitudo, etc., pre deplenu, in totu si in parte, ba inco cu prisosu, respunde gându-lui coventulu genuinu: cogitu, care se refere nu numai
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
d’in gându, pl. -uri, cogitatio, cogitatum, intentio, propositum, opinio, judicium, sententia, mens, animus, attentio, cura, sollicitudo, etc., pre deplenu, in totu si in parte, ba inco cu prisosu, respunde gându-lui coventulu genuinu: cogitu, care se refere nu numai la tote actionile si actele suffletului integru, la mente, ca si la ânima, pre candu, lucru curiosu, nu espreme nemica d’in ale animei cuventulu gându, care déro cu dereptu a cadutu mai de totu in lupt’a sea cu cogitu; se
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
și se uită’n lontru; dar de odată se aude un glas gros dintr’o bute, d[z]icend ca să deschidă ușa mai tare. Ioniță o deschide, dar pe cum o deschidea sărea câte un cerc de la bute, până săriră tote, și unde nu ese on smeu căt on munte și ață lâ Ileana Cosânziana, pe care va luat’o și va dus’o peste noue hotare” (Munții Apuseni). Premeditarea și provocarea hybris-ului de însuși maestrul inițiator a devenit evidentă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Asta ca să se posomorască și mai tare. Viața devenea insuportabilă. Ea, care altădată cheltuia fără nicio măsură, nu avea, cu siguranță, nicio rezervă. Tocmai se întreba cum să-i ofere bani fără s-o jignească, când năvăliră Panaiota, cu o tocă de blană îndesată până deasupra sprâncenelor, și învățătorul, cu un fular mare în jurul gâtului, care compensa fleandura ce-i servea drept palton. Totul e bine, Panaiota a fost foarte curajoasă, anunță de la început învățătorul, știind că Grigore ar fi putut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de la guvernarea clasică la cea electronică aplicarea strategiei stabilite, în etape și faze. Etapele sunt: informativă, interactivă, tranzacțională și integratoare. Obiectivul intern este de a facilita un proces eficient, efectiv, transparent și rapid, cu economii de costuri, puțin confuz pentru tote părțile: guvern, cetățeni și afaceri. Beneficiile pentru cetățeni: gama largă de mijloace de comunicare, costuri reduse pentru tranzacții, extinderea serviciilor, deschiderea către o participare democratică, pentru afaceri: rapiditate, reducerea costurilor tranzacțiilor și facilitatea realizării lor, iar pentru sectorul public: reducerea
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de pe urma atmosferei în care trăiește; se amestecă în intrigile de familie și devine lingușitorul stăpânului care îl hrănește. Într-un cuvânt, bietul popă de la sat, cu fața pârlită, cu mâini bătătorite merită să i se dea preferință. Popii poartă o tocă și o haină lungă neagră, asemănătoare togii folosite în tribunalele și universitățile noastre. Episcopii și arhimandriții (stareții mănăstirilor) au același costum; doar că la toca lor se pune un văl lung ce cade pe spate. Nu e primit nimeni în
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu fața pârlită, cu mâini bătătorite merită să i se dea preferință. Popii poartă o tocă și o haină lungă neagră, asemănătoare togii folosite în tribunalele și universitățile noastre. Episcopii și arhimandriții (stareții mănăstirilor) au același costum; doar că la toca lor se pune un văl lung ce cade pe spate. Nu e primit nimeni în clerul român dacă nu are talie și figură frumoase; regula spune că preotul trebuie să impună respect și simpatie prin atitudinea sa. Toți au părul
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu autobuzul traseul până la Poiana Pietrei Sure (1 000 m), unde se va realiza cazarea în corturi proprii. Vor fi vizitate cabanele Fântânele (1 220 m) și Dochia (1 750 m), schitul Schimbarea la Față, Vf. Ocolașul Mare (1 907 m) Vf. Toca (1 900 m), casca Duruitoarea (dublu salt de 25 m), Piatra Sură, Cheile Stănilelor, Turnul lui Budu, Piatra Lăcrămată etc. Revenirea în Arad este programată duminică, 20 iulie, cu trenul de la ora 6,19 (sosirea la Timișoara - la ora 7
Agenda2003-27-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281215_a_282544]
-
dar zăbovește puțn în înaltul cerului. E mai bine în halatul ros, în groapa din patul lui, în suferința lui, decît în relața cu Olga Sergheevna Ilinskaia. E mai bine să fii iubit. E mai bine cu Agafia Matveevna - și Toca a fost extrem de inspirat alegînd-o pe Virginia Mirea pentru acest rol, actriță la Teatrul de Comedie - care îi ia locul, încet, servitorului Zahar - lovitură dată de Sebastian Papaiani aici, o aparițe greu de uitat. Agafia îi pune masa lui Ilia
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
replicile, se ceartă - scenă antologică - cu Zaharul lui Sebastian Papaiani. Un efort actoricesc imens. De acolo este smuls de prietenul Andrei Stolz și dus în grădina de iriși ca să o cunoască pe Olga Sergheevna. Îl farmecă ea sau cîntecul ei? Toca lasă să fie cîntată toată aria lui Bellini, Casta Diva. Și mă rog în fiecare minut să nu o oprească, să nu-i fie teamă că nu țne, că ar trebui doar sugerat. Și vocea Mariei Callas... Îmi amintesc că
Dulce-amar ca Zahar by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13801_a_15126]
-
la o piscină din București. Bianca Drăgușanu a afișat o siluetă de invidiat și a părut foarte fercită. VEZI ȘI: Bianca Drăgușanu a vrut să se sinucidă după ce a fost bătută Bianca a mers la o piscină din București, iar tote privirile bărbaților au fost ațintite asupra ei, conform cancan.ro.
Imagini provocatoare cu Bianca Drăgușanu la piscină by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71255_a_72580]
-
al desființării, ci înregistrată “direct”, - un univers de “tarabe”, pestriț amestec de bâlci, în care imaginea despre sine capătă și ea contururi grotesc-expresioniste, cu acel aer, sugestiv exprimat tot de criticul amintit, de “cochetărie anxioasă”: “o doamnă bătrână cu o tocă neagră / fără sex-appeal și fără resurse / într-o piață cât burta căscată / în mijlocul orașului”, “mai ridicolă / decât un papagal pe rotile”, “balerină ridicolă și fără dinți” - replică trist-parodică a Leonorei romantice, și a acelei “donna angelicata / a profesorului călinescu”. Dacă
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]