1,724 matches
-
care m-a invitat și m-a primit...ca pe o regină...își abandonase, cu ani în urmă, soția și cei trei copii...pentru o angajată, mult mai tânără, cu care a dispărut într-o zi...cu tot cu banii firmei. Au tocat tot...până când, de Crăciun, au ajuns să cumpere, împreună, un langoș...de prânz...și să-l împartă. După acele Sărbători, ea a plecat în Italia, la muncă...și el...a renăscut (în afaceri locale). Ce mai fac fetele și băiatul
LECŢIILE VERII de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355316_a_356645]
-
le arăta spatele cu o demnitate rece, care impunea respect și aia mică a lui Cezar devenise “vipera aia mică a lui Cezar Dunăreanu, să nu te puie ăl de sus să te iei în vorbe cu ea, că te toacă mărunt și te dă la cîini, fără milă ... Chiar dacă Aurel era într-a treia, Fulga îi citise deja toate manualele și îl ajuta ea pe el la lecții, pentru că ce avea ea de învățat în clasa a doua era o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
la pândă Garvriil trimis de Dumnezeu Pe Maica Domnului cinstește: Cu ce atunci vă osebește Purtarea voastră de-un ateu?! Ar scoate-un demon printr-o slugă Din Cartea Sfântă ce nu-i place Dar fuge când a prins să toace La mănăstire pentru rugă! Căci mântuirea e-n biserici În care nu vă văd intrând E plină lumea de sechele, Că nu mai au loc în americi! Fugiți de cruce, de tămâie De ce-ați pierdut sfintele taine? De ce purtați
MAI MULTĂ ZARVĂ DECÂT ZESTRE de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356954_a_358283]
-
în: Ediția nr. 302 din 29 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ajun Colind cu gândul și colind cu pasul Când merg copiii colindând în joacă. Cu un alai de pomi de promoroacă, Înspre colinde îmi îndrept Pegasul. Reminiscențe de vecernii toacă, Se-ndreaptă către înserare ceasul. La unison, cu limpezime glasul, Cum fierbe apa vesel la răstoacă. În prag de sărbătoare - așteptatul Înviorează glasuri cristaline Ce împânzesc de-a lungul și de-a latul. Nu știm izvor din care timpul vine
AJUN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357011_a_358340]
-
ajută mă să fie mama acasă, Doamne!” Așezată la pândă în fața ferestrei a tastat cu degetele, al căror tremur nu-l putea stăpâni, până a dat de numărul de telefon de acasă... Silvia spăla câteva vase la bucătărie și Tudor toca mărunt două cepe din cele cumpărate de ea în piață. Tristețea lor se simțea până și în felul în care rezolvau treburile gospodărești. Mâinile se mișcau încet, după automatisme formate de mulți ani și privirile erau pustii, goale, ca și când formele
CHEMAREA DESTINULUI (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356966_a_358295]
-
Să merg în grădină, că mai e multă treabă de făcut...". Sprijinindu-se de masă, nea Gheorghe a trecut la ale lui frecându-și mâinile satisfăcut, ușor adus de spate atât de vârstă cât și de grijile ce l-au tocat încet, puțin câte puțin, an de an. În fiecare an, în timpul concediului de odihnă ori cu ocazia unei mari sărbători religioase, de Sfintele Paști ori de Crăciun, Fănel mergea acasă la părinți pentru două sau trei zile. După ce s-a
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mă uit la tine, iubito, că noi Rivali sau parteneri, suntem doar doi, Istoria nu-ncepe și nici nu se termină Cu cel care sfâșie voalul de verbină, Și nu mă mai toca, picior peste picior, Punându-ți întrebarea cât sunt de răbdător, Că nici o Mona Lisă dreptate n-o să-ți deie La câtă alergie mai face prin muzee, Privește cum lumina ne cade-n cap și nu e De vină că ne
RIVALI SAU PATRENERI de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356630_a_357959]
-
Grecia, dar răspândită acum și în alte țări europene, unde intreprinzători din Grecia, Cipru, Turcia și Orientul Mijlociu au deschis business-uri profitabile și renumite în care acest preparat este baza. „Keftedes” sunt chiftele tradiționale cipriote, o altă specialitate din carne tocată în amestec cu tot felul de arome, cu cartof ras, care se prăjesc în baie de ulei sau pe grătar. De „Koupepkia”, - sărmăluțele în frunză de viță de vie sau în cupe de floare de dovleac, umplute cu orez, roșii
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
suferință Sau fericire doar, descriu, Gândesc și-aștern versuri și glume. Nu sunt poet, n-aplaudați! Pe prima pagină nu vreau, Acolo sunt mulți dezbrăcați Sau cei care doar averi au Și-aleargă după un renume. Nu sunt poet, eu toc și ceapă, Gătesc chiar și un papricaș. În gura sobei sper să-ncăpă Tot egoismul de oraș Ce stă ascuns printre albume. Nu sunt poet, nu stau la sfadă Cu țațele de pe la piață. Mă strecor fără să mă vadă Caii cei
DOAR EMINESCU de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355558_a_356887]
-
câte-o bucată, Mă îndârjesc și eu în apărare : Puterea încleștărilor binare Din tinerețea mea îndepărtată. Ba într-un fel aș socoti-o joacă : Atacuri și retrageri, sistematic, Dar sunt atent să nu mă ia ostatic, Fără-ndială că atunci mă toacă. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Îndoiala, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 278, Anul I, 05 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
ÎNDOIALA, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355639_a_356968]
-
Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului La răscruce noaptea, ziua Nu-mi mai dă furtuna pace De cât bate soarta piua Sar busolele din ace; Și de goală ce-i cămara Fluieră a belerege Toamnele când toacă vara Paragrafele de lege - Că sunt bune pe hârtie Dar nu-s bani în buzunare Un schior pe pârtii e, Ca un zbor de felinare Am trecut din criză-n criză Și-am tocit pragul la uși Că ni s-
BATE VÂNT, SE FACE RECE de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355701_a_357030]
-
apoi de coada măturii și tot se plimbă și tot se plimbă, mai merge la o conferință, pe la examene și printr-alte părți, numai la biserică și la utrenie nu-i. Și paraclisierul n-are unde să se mai ducă, toacă săracul cu 25 de blagoslovenii de la... bec. Terminam de pomenit înainte ca să vină preoții, dar acum sunt câte 3-4 mape de pomelnice numai într-o zi. De asemenea, ca să revin, nu erau atâtea nevoi și atâtea boli. Acum s-au
PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346089_a_347418]
-
ceapa și să le călesc. Zacusca trebuie păzită, să amestec tot timpul cât este pe foc, să mă protejez cu mănuși de stropii fierbinți care sar pe piele, ce mai, îmi ia timp mult. Până coc vinetele și ardeii, pot toca legumele pentru zarzavatul de ciorbe. Așa îmi organizez fiecare treabă, să câștig timp. Pregătesc sacoșele, căruciorul, să pot căra toate, o dată, noroc că am piața aproape.. După două zile de muncă, îmi iese o zacuscă foarte bună iar eu sunt
INTERVIUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356236_a_357565]
-
Acasa > Cultural > Traditii > SĂPTĂMÂNA MARE Autor: Cornelia Neaga Publicat în: Ediția nr. 2293 din 11 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului SĂPTĂMÂNA MARE Îi Săptămâna Mare, Prier în calendar Iar merii-s încărcați cu flori dalbe, cituș* O toacă bate-n deal, pe văi ecou-i clar O mamă-și strânge doru”-n mâinile căuș. Și oile-s ciopor, păscând neliniștite Cu ochii umezi, știind ce-o să se-ntâmple. Se-apleacă peste mal cu crengile-nverzite O salcie ce
SĂPTĂMÂNA MARE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368874_a_370203]
-
soare în timp ce Enigel e legată de „roata soarelui”. Aspirația apolinică a lui Cripto spre soare va fi fatală regelui plăpând, înnebunind și rătăcind pe drumuri „ Cu altă față mai crăiasă/ cu Laurul- Balaurul,/Să toarne-n lume aurul/Să-l toace, gol la drum să iasă/Cu măsălarița-mireasă,/Să-i ție de împărăteasă. Cu „Ritmuri pentru nunțile necesare” intrăm în ciclul ermetic, spiritul uman trecând prin trei cercuri de cunoaștere în sens platonician: mai întâi roata Venerei, a inimii, apoi roata
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
la mareDintr-un sat de pe la munteUnde-s baci și doruri multe,Se sculau răzeșii toț’Cum să facă ei negoțș-au pornit ca la îndemn,Să facă comerț cu lemn.Un prinț de neam avidTot cumpără lemn de molidCa să-l toace în fierăstraieși să facă din el... parale!...Îl plătește pe răzășPe lemn, c-un bun peșcheșToată lumea-i mulțumităCând se mișcă multă mită!...Și uite așa, într-un an sau doiNe-au rămas versanții goiNe trezim cu-nfrigurareCu ochii privind
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată pentru a se consuma cu turtă. Trandafirii - cârnați în altă parte - sunt pregătiți din carnea trandafirilor ( mușchii burții ) și slănină tocate la bardă și condimentate cu usturoi. Cu acest amestec se umplu mațele subțiri ale porcului. Aceștia se pun la uscat și apoi la fum. Din aceștia se consumă la masa de Crăciun, fripți, alături de mațe și murături. Între Crăciun și
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
a Maestrului”. Cronica apare sub un titlu, nu numai imprevizibil, ci chiar șocant, nemaiîntâlnit, care stârnește curiozitatea cititorului, deoarece anunță O înscenare «ultras» - Caragiale, Toca & Co sau Apocalipsa vine (și) prin râs. Abia după lectura cronicii, ca cititor, înțelegi că Toca&Co sunt regizorul Alexandru Tocilescu & actorii cei mai mari la vremea respectivă, ale căror concepție și joc au fost un adevărat „triumf artistic, o spectaculoasă restituire, în haine moderne, a unui text genial, nevulgarizat, ci redat, integral, sensibilității de sfârșit
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește pe răzăș Pe lemn, c-un bun peșcheș Toată lumea-i mulțumită Când se mișcă multă mită!... Și uite așa, într-un an sau doi Ne-au rămas versanții goi Ne
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
A schimbat țoalele ude, a fiert niște țuică, i-a pus zahăr, cuișoare și piper,așa cum îi plăcea lui și s-a aruncat în pat, cu ibricul și paharul pe noptieră... --Să le spun...să nu le spun?..O să mă toace...și Dora...și fata. Mai bine, nu le spun! O să le anunț când voi avea un cont în bancă burdușit. La ce bancă? Sunt atâtea în cartier!..Le-a luat locul fostelor magazine de stat, falimentate de chioșcurile de lângă ele
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
în speranța că vor scăpa de pliciul gândurilor-fiare. În starea asta l-a găsit Dora când s-a întors de la serviciu și l-a certat cumplit: --În ce hal ai ajuns, omule!..Chiulangiu și bețiv. Degradare totală...Și l-a tocat aproape o oră, în timp ce el nu scotea o vorbuliță. A doua zi a depus cererea. Șefu’și ceilalți din echipă l-au felicitat și au dat o masă-n cinstea lui, cu multă băutură. Toți au fost de acord că
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
pare că tu ești de pe la țară,de undeva de pe Bărăgan. Dacă ai ceva pământ , curte mare, fă o crescătorie de struți, sau de prepelițe! Astea se caută acum. Hai, că te ajut eu cum să faci! Și începu să-l toace cu ouăle și carnea de struț, foarte solicitate în occident, cu ouăle și carnea de prepeliță, foarte căutate de bolnavi, cum să facă rost de ele, cum să le crească, să le vândă și alte probleme de „management” al acestor
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]