456 matches
-
De data asta Îl văzu și pe Fraser - și el se uita prin Încăpere. Întîlni privirea lui Duncan și-și lăsă ușor colțurile gurii. Apoi Îi privi pe tatăl lui și pe Viv cu interes... Duncan se gîndi la paltonul tocit al tatălui său. Își coborî capul și Începu să culeagă bucățele de furnir de pe masă. Avea mîinile curate, pentru că se Îngrijise să le spele În dimineața aceea și să-și taie unghiile. Pantalonii, la ambele picioare, aveau o cută adîncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Helen nu răspunse. Kay Își retrase brațul. Apucă gulerul cămășii lui Helen și Îl trase ușor În jos. Își puse buzele la baza gîtului, plimbîndu-și gura pe pielea fierbinte și netedă. Dar În timp ce făcea asta, Își dădu seama de materialul tocit pe care-l ținea În mînă. Își săltă capul de pe pernă și zise surprinsă: — Dar nu te-ai Îmbrăcat În pijamaua nouă? — Îmm? spuse Helen, de parcă s-ar fi aflat de partea cealaltă a somnului. Pijamaua ta, zise Kay, Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sta tăcută ore Întregi, În timp ce unul din cei doi, de obicei masculul, dar uneori și femela, Își trece cu blândețe ciocul prin penele perechii sale. Timp de cinci sau șase luni, până atinge maturitatea completă, gângurelile masculului au o tonalitate tocită și melancolică, acestea Înlocuind sunetele slabe și relativ nazale ale adolescentului. Gângurelile devin În final mai nuanțate În momentul În care pasărea se Împerechează. Din Obiceiurile porumbeilor E liniște aici pe pervazul exterior. Se aud claxoanele și zumzetul traficului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ne-am îndreptat spre mama. Purta compleul bej de care pomenise și pălărie. (Mama nu rata nici o ocazie să poarte pălărie. Vă dați seama.) Era îmbrăcată oarecum prea elegant, ca și mine și Julie. Majoritatea oaspeților purtau pălării de paie tocite și rochii de ceai învechite, după moda elitei britanice la petrecerile date în aer liber. —Dumnezeule, oamenii ăștia n-au auzit că moda-i trecătoare? mă întrebă Julie în timp ce traversam peluza. —Julie, englezii cred că-i de prost gust să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
nemulțumit de viață, apoi, asistenta cea în vârstă, mișcându-se lent, cum o învățase îndelungata sa experiență pe linie profesională... Din cadrul ușilor, deschizându-se, rând pe rând, ies capete de bolnavi cu obrajii supți, în pijamale roase și în halate tocite... Doctorul Spătaru dădu neputincios din umeri: Septicemie, diagnostică el. Posibil și un tetanos. Aceasta o arată fălcile lui țepene... Cine mai știe?... Dacă primeam antibioticele mai din vreme, poate-poate... N-a mai scos nimeni nici un cuvânt. Unii se îndepărtară, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ramurile zburlite ale unui pin sfrijit, ce se întrezărea prin sticla murdară a unui geam, uitat întredeschis, din capătul culoarului, sublinie iminenta apropiere a zilelor sărbătorilor de iarnă. Timpul trece peste noi, peste toți, șușuind ușor, ca nisipul degradat și tocit de întrebuințare, ce țârcâie cu sincope, dintr-o clepsidră ponosită și ursuză. Peste ceva vreme, îmi amintii de previziunea decepționantă a defunctului miner Sturz cea privind inexistența zăcământul de sulf din adâncurile Masivului Pietrosul. Cu surprindere, îmi amintii, zdrăngănindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
negustori armeni meditativi, ce-și încălzeau, iarna, degetele, ieșind din mănuși fără burice, la cățui, cu jeraticul pe jumătate stins, ca și cum tot ar mai fi avut de dat rest, în monedă măruntă de argint, cu cap de rege în efigii tocite, unor clienți care cumpărau stafide, acadele și alte multe produse coloniale, escamotate de comerțul socialismului biruitor; cu țațe grăsune, care pipăiau perdelele de mătase de la ferestre, în serile geroase și vineții, căutând, cu o atroce duioșie, fisuri în morala nevestelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
chiar foaia ministerială, întrebăm: cu ce vor răspunde dd. Brătianu si Comp. de acele nenorocite complicări datorite numai deșucheatei d-sale politice? Am vrea să avem un răspuns la această întrebare, răspuns clar, fără tirade întortocheate, fără blagomanie și platitudini tocite, după cum le e obiceiul radicalilor oficioși. D. Brătianu, luând odinioară asupră-și platonicește răspunderea greutăților în care ne-a vârât, astăzi se-nchină cu plecăciunea, se spală pe mâni de toate celea și se retrage de la putere dacă nu vom
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin programa lui, la soluțiunea acestei majorități. Dacă ministerul și îndeosebi radicalii doresc unire și înfrățire, unească-se cu soluțiunea majorității; dacă nu, ducă-se și lase răspunderea în mâinile acestei majorități, care a dovedit îndeajuns că asupră-i refrenurile tocite nu mai pot face nici un efect. [24 august 1879] ["DE CÎND CU ÎNCEPEREA... De când cu începerea dezbaterilor asupra cestiunii izraelite, partidul roșu, prin organele sale, cu reaua lor credință proverbială, caută a insinua că partidul conservator ar fi având gânduri
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
atâta vreme, risipindu-și zadarnic toate puterile vii. Toate tiradele negustorilor de principii liberale, umanitare și cosmopolite prin cari dânșii caută să insinueze că noi am conspira în contra Constituțiunii nu le vor aduce nici un folos; ele sânt astăzi niște bani tociți, pe cari toată lumea îi vede în sfârșit ce calpi și ce fără valoare sânt Vorbind odată despre reorganizarea statului nostru, ziceam că dânsa, pentru a ne garanta existența politică și națională, nu poate fi în adevăratul înțeles al cuvântului decât
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
își fâlfâie vârfurile prea mici sau prea groase, neașteptat de boante sau spectaculos de lungi, etalate pe tarabele de plastic, lemn sau mușama. La capăt, acolo unde privirea caută instinctiv nervura fină a metatarsienelor, înflorește un buchet de unghii murdare, tocite sau pur și simplu lăsate să crească în plata Domnului, ca o grădină în paragină. Doar în metroul parizian mi-a fost dat să mai întâlnesc o asemenea junglă de plante cornoase: triunghiulare, octogonale, zimțate - într-un cuvânt, imposibil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se dovedește cel român. El s-a născut creștin. El n-are la bază o altă structură religioasă, care s-o tulbure pe cea ortodoxă". Superlativul intensității este completat de creștinătatea incipientă și puritatea ortodoxiei românești. La care se adaugă tocitele mituri ale cumințeniei românești ("neamul nostru n-a făcut și nici nu va face răsboaie de cuceriri, răsboaie din îngâmfare") pus în contrast cu vitejia defensivă demonstrată în apărarea pământului și a credinței, prilej cu care românii s-au ridicat veacuri de-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pildă, "la imponderabilele mișcării și gesticii omenești neluate în seamă în viață; și chiar dacă nu le poate dărui ochiului, el le face să apară privirii interioare prin mijlocirea ocolita a cuvântului"205, pe calea semnificațiilor măiestrit reinventate din înțelesul lor tocit de uz și de deprindere. Spre deosebire de știință, care se bazează pe abstracția ce sărăcește, în fond, realitatea, cănd reduce fenomenele și procesele la "formule" și "legi", experiența estetică, incomparabil mai bogată, se caracterizează prin infinitele posibilități de cunoaștere susținute de
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
că orice moțiune, fie oricum, o respinge, considerînd-o ca un vot de neîncredere; d-sa dar cere trecerea curat și simplu la ordinea zilii. D. C. A. Rosetti trage sforile d-sale, ele însă fiind, cum se știe, cam prea tocite, votul cerut este obținut numai cu două voturi peste majoritatea reglementară, adică minimă. [28 mai 1881] ["IERI ÎN CAMERĂ... Ieri în Cameră d. Chițu a readus în discuție cestiunea dunăreană suscitată de interpelările de alaltăieri și asupra căreia s-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Cotidianul" 2007). Clișeizarea, prin abuz, a acestei structuri aberante sintactico-pragmatic duce, pe de o parte, la "aplatizarea" semantică a concesivului forte pe care îl include, iar pe de altă parte la tentative de găsire a unei variante stilistice mai puțin tocite - ca în (38), (39), (40), unde chiar dacă este substituit prin deși sau chit că (la fel de inadecvate, din același motive, la care se adaugă subminarea caracterului factiv al lui deși prin introducerea sa într-o disjuncție): (38) Scriitorul se orientează spre
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
la Figuier cuprindea, pe lângă cochilii (impregnate cu ocru, ca de altfel întreg complexul funerar), cîteva așchii fragmentate, de dimensiuni reduse, provenind din secvențe operatorii diferite, două lamele à dos și o lamă retușată din silex, cu extremitatea distală rotunjită și tocită, în urma utilizării ca amnar. Ipotetic, piesele din silex ar putea reprezenta o codificare a unei simbolistici legate de producerea de lumină (amnarul), a sexului defunctului (armăturile de proiectil) și imaturității sale (așchii mici, nefolosite sau folosite foarte puțin) (Slimak & Plisson
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
o valorizare, ci de o opțiune estetică. Poetul nu e cel care a publicat cărți de poezie, ci vizionarul, artistul, cel care poate să-ți spună pe lângă povestea propriu-zisă și ce mirosuri sunt în încăpere, cum cade lumina pe covorul tocit, să creeze o atmosferă care să-ți rămână în minte și după ce ai terminat cartea. Altfel, un text poate fi impresionant, bine scris, dar nu va reuși niciodată să te emoționeze. Asta îmi imaginez că face ingredientul „poetic“ într-un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
strălucitori și scânteietori, gene și sprâncene fine, lucioase, lungi și mătăsoase, buze subțiri. Oase malare proeminente, buze subțiri. În câteva cazuri, pielea feței este aspră, voce aspră, profundă, deseori spartă; pleoape roșii, inflamate, cu scuame și cruste ale genelor, rupte, tocite, curbate neregulat și imperfecte. In aceste cazuri, elementul luetic sau tuberculinic predomină în formă latentă. Fața și capul este deseori văzută ca având formă piramidală cu apexul la bărbie. Nasul va fi bine conturat, trăsăturile sunt ascuțite, ochii de obicei
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
mod văzut! despicătură de gol înălțimea în sfîșiere de nori, dealurile negre, peronul cinstit de ploaie stația Mareșal Constantin Prezan antroponimic, numele uzual care? șesul locul potopit de oameni, zvîrlit în anexe gospodărești, garduri, bătături, ulițe crîncene, izlaz cu iarba tocită, se termină, intră ogoarele, plugul plagă, rana pămîntului, bine se păcălea etimologic cineva dintre latiniști! apucăm pe locuri vălurite, ierburi, dumbravă și cîți copaci bătrîni, dendrolatrule! și ei cu plugăria dau în fiecare an triste priveliști de grîu și porumb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se dovedește cel român. El s-a născut creștin. El n-are la bază o altă structură religioasă, care s-o tulbure pe cea ortodoxă". Superlativul intensității este completat de creștinătatea incipientă și puritatea ortodoxiei românești. La care se adaugă tocitele mituri ale cumințeniei românești ("neamul nostru n-a făcut și nici nu va face răsboaie de cuceriri, răsboaie din îngâmfare") pus în contrast cu vitejia defensivă demonstrată în apărarea pământului și a credinței, prilej cu care românii s-au ridicat veacuri de-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și Esenin, dispare încet-încet până când omul matur consideră că acesta nici n-ar mai exista; pur și simplu, îl uită și se topește în lumea obișnuită făcându-și punte spre o tot mai gravă acomodare existențială comună în aparență și tocită continuu în esență. Or, dacă el nu există, nici copilăria nu mai există. Dar semnele prezenței și actele existenței sale sunt simple și umile 32, ca și acelea ale copilăriei. Copilul este cel căruia îi este teamă de întuneric, cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
suntem într-unul singur doi,/ Împreunați pe viață din două firi străine/ Prin șubreda urzeală de aer dintre noi.// Sunt umbra ta, de-a pururi de om nedespărțită,/ Cu linia schițată aceeași de contur,/ Pe pulberea fierbinte și-n cremenea tocită,/ Ca un păianjen negru ce-ți umblă împrejur./ Sunt peticul de noapte dat ție din născare,/ Și ies și intru-n tine în zori și în amurg./ Din mine vii și-n mine te-ntorci în bezna mare,/ Firimițată-n oameni
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
straturi de riduri, pleoapele îi erau cafenii, ruginite, de parcă ar fi fost pătate, obrajii fleșcăiți și moi își pierduseră rotunjimea și aveau o culoare vag rozalie, poate din cauza pudrei aplicate în grabă. Părul scurt, cărunt, ondulat, era uscat și părea tocit, desigur în urma atâtor ani și ani de folosire a unor coafeze nepricepute. Depășise faza în care se mai sinchisea de felul cum îi arăta părul, și un bigudiu uitat atârna la capătul unei șuvițe răsucite. Fața îi era uscată, uscată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cârpa aia uscată bine, făcea un fel de jar, și lua foc. Ș-atuncea aprindeai țigara... (simulează cum trage din țigare - n.n.) Și neagra se punea la loc. Aia era chestia de taină. Și bineînțeles câteva ace, făcute din sârme tocite bine, găurite cu sticlă pentru urechi, și mai cosea omul câte ceva cu ele. Dar bineînțeles că dacă te prindea cu astea te băga la izolare. Dumneavoastră ați fost la izolare? Am căpătat și eu câteva zile de izolare. Am avut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
voievod din Lăpușna căsăpea pe boierii trădători, tot așa se adună aici epigramiștii și cauterizează cu surle și tobe (sau cu turle și sobe) tarele societății noastre. Și, slavă Domnului, au ce împunge cu floretele lor mai ascuțite sau mai tocite... Mă angajez pe dată față de Tataia să scriu un articol pe această temă. Pentru mine Păstorel nu este un autor d e raftul al doilea, cum pare că s-a convenit în istoria literară, și nici de strada a doua
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]