443 matches
-
de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
răsare.” (Berezeni - Vaslui). Exteriorizare a capacităților eroului, suita regală definește statutul de inițiat al flăcăului. Oastea adunată din est are puterea lui Sol Invictus pentru că urmează traseul arhetipal al astrului. Calul strălucitor, cerut ca zestre fetei în colinda tip III, Tocmeala zestrei, are puteri hiperbolice asupra țărânii, specifice unei ipostaze a zeului solar fertilizator: „Și pe murgul cel din grajd,/ Înșălat și înfrânat/ Cu șalvarul mohorât,/ Numai aur și argint./ Și cu șeaua ’ndaurit,/ Face dâră pe pământ.” (Șerbănești - Dâmbovița). „Culoarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cunosc cu adevărat cel puțin partea istorică a Limei, să vizitez câteva muzee și să fac o deplasare în unul dintre cartierele cele mai periculoase ale orașului, unde delincvența era la ea acasă. Acolo se puteau cumpăra, pe bază de tocmeală, blugi de toate măsurile și calitățile, artizanat mai accesibil decât la magazinele stradale de pe șoseaua ce lega aeroportul de oraș și orice îți dorea inima să cumperi aici găseai în mod sigur și de variate calități. Pe drum, în mașină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
dintâi ministru al României în Rusia se va putea ocupa de această chestiune, când „se va înapoia, desigur, guvernului român tot ce se va mai găsi". La 11 octombrie, în cadrul aceleiași convorbiri, delegația sovietică a introdus în discuție termenul de „tocmeală", mai exact recunoașterea frontierei Nistrului de către partea sovietică și renunțarea la Tezaur de către partea română: „Basarabia - a spus Karahan - valorează mai mult decât tot Tezaurul nostru și toate pretențiunile noastre bănești laolaltă". Este evident că guvernul român nu a admis
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
un aranjament general cu România, având la punctul întâi „recunoașterea sub o formă oarecare de către Soviete a alipirii Basarabiei la România contra Tezaurului și bijuteriilor Coroanei, făcând o totală lichidare a datoriilor reciproce“ - fiind vorba deci de același principiu al „tocmelii". În fine, Conferința româno-sovietică ținută la Viena, între 27 martie și 2 aprilie 1924, a pus din nou, tranșant, problema restituirii Tezaurului. În instrucțiunile date de I. I. C. Brătianu delegației române figura la primul punct „despărțirea chestiunii Basarabiei de aceea
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
buchiniștilor de pe malurile Senei. Făcându-mi "rondul" prin zonă, unde deja eram cunoscut ca un cumpărător avizat, care avea avantajul în fața vânzătorilor de a vorbi spaniola, dar și dezavantajul de a se tocmi "la sânge" nu de dragul prețurilor ci de dragul tocmelii, am dat peste o carte plină de interes, parfum și culoare: "El hijo alegre de la cana de azucar biografia del Ron'' "Copilul vesel al trestiei de zahăr biografia romului", publicata de Fernando G. Campoamor la Havana în 1985. Video Napoli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
-i pună în libertate. lia la bucurești Lia a fost nevoită să se ducă la București ca să subscrie un act la tribunal pentru administrația moșiilor ei. Un ofițer a venit de a luat-o cu auto-ul și după multă tocmeală a permis și lui Vintilică ca să o însoțească. Copilul a fost lăsat mai multe ore la mama, încântată de a-l găsi crescut și dezvoltat. Se întrunise întreaga fa milie ca să-l vadă. Toți erau remontați de rezistența și bravura
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
un spectacol ridicol prin nedibăcia cusută cu ață albă, dar majoritatea se prefăcea convinsă și șeful fu ales în unanimitate. Titulescu însă, sosit în fine, nu primește ministerul decât cu condițiunea ca siguranța, comanda jandarmilor, Puiu Dumitrescu să dispară. Tratative, tocmeli, rugăciuni din partea primului-ministru; zadarnice însă, își menținea pretențiile, foarte justificate de altfel. În fine, obține: depărtarea lui Puiu; care să fie numit mi nistru la Madrid - frumoasă reprezentanță a țării și măgulitoare pentru Spania!; înlăturarea tatălui său de la jandarmi și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ce vă uitați așa ciudat la mine?... Nu s-a văzut copii născuți cu două capete, viței cu șase picioare?... și altele și altele. Asta-i din cale-afară gogonată, bădiță!... strigă Codreanu indignat. Ia mai lasă ceva la loc de tocmeală. Bine, n-o fi fost poate tocmai de cinci stânjeni, că n-am măsurat-o, dar de doi stânjeni nici vorbă că a fost. Mă rog, mă rog, nu ne prosti. Mai ai loc de lăsat ca precupețul care cere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de a suferi cea mai mare rușine ce poate cădea pe capul unui tânăr; iar la cununie, drept recunoștință pentru omul providență care m-a scos dintr-o adevărată prăpastie morală, am angajat pe birjarul Ivanca, dându-i peste prețul tocmelei și un bacșiș gras... Fie, că făcea! Căci ia închipuiește-ți, iubite cetitor, ce ar fi fost dacă buna soartă nu-mi scotea înainte în noaptea aceea neuitată pe bravul moscal Ivanca? Cel mai puțin lucru ce mi s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zice că e mai comod de escaladat decât Ceahlăul nostru. Pe atunci eram tânăr, sprinten, sănătos, deprins cu munții la poalele cărora am copilărit; mă urcam deci fără să bag de samă că prietenul Negruzzi nu se prea ținea de tocmeală 209. În loc să-mi cedeze catârul la fiecare jumătate de oară, el mă lua cu vorba și, când mă deșteptam, vedeam c-am făcut trei sferturi de oară, altă dată și o oară întreagă pe jos, încât pot zice că pănă-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
piară, inutil și stupid, prietenul scrii tor Ion Trivale, rezistând pe poziție la malul Dunării, cu un pâlc de asemenea ostași bătrâni totdeauna gata de panică, În fața armatelor lui Mackensen. și am plecat cu toții În acest război după o prealabilă tocmeală diplomatică cu Rusia țaristă, guvernată - scrie M. Paléo logue, ambasadorul pe atunci al Franței la Petersburg - de un „mujic obscur“, de un „erotoman mistic, fiul diavolului“, de un „bandit“, popa Rasputin. Am intrat, așadar, În război, fără să vreau, pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
păcatelor sale și familiarizarea lui din vreme cu Învățătura resemnării creștine, fie că a crezut sau nu În ea. Însă cel de-al treilea, Încurajat parcă de ultima lui Întruchipare de moroi, m-a bântuit pe aproape, silindu-mă la tocmeli și târguieli cu umbra-i cotonoagă, târșită noaptea până la patul meu deasupra căruia singure veghează, surâzând goale din cadre, numai icoane grațioase ale deșertăciunii deșertăciunilor noastre. Răsfoind acuma Noua Revistă Română și Ideea Europeană, atât cât Îmi stau la Îndemână
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mai mânca nimeni); iar căpă țânele de miel se vindeau la căruță, prin mahalale, cu 5 parale căpățâna. Pepenii se vindeau cu căruță, aduși și puși la pivniță, 5 lei căruța cu 100-120 de pepeni, după mărime. Bună țară, ra tocmeală! Viața Românească de la Iași publicase prin 1920, În fruntea revistei, o minunată descriere a unei călătorii pe Valea Nilului, În maniera excesivă a literaturii cu subiect exotic care stăpâ nea gustul cititorului european, cu descrierile romanțate ale lui Pierre Louÿs
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
timp și nici vreo pricină oarecare să supere pe Dum nezeu și pe oameni, decât poate numai cu prea gingășia și cu feblețea feminității ei. Plutôt souffrir que mourir... - Încheie le bonhomme La Fontaine fabula lemnarului din pădure stând la tocmeală cu Moartea. Dar până la această simplă și Înțeleaptă regulă a fabulistului nu ajunsese Cora Irineu, care făcuse totuși filozofia, apă rând În redacția noastră nu atât ca scriitoare, ci ca o cunoștință și colegă a noastră de la sălile de cursuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
prin urmare, când constați depersonalizarea și automatismul acestor femei, să le condamni În numele unei mo rale de care se abuzează atâta și care și-a pierdut de mult orice autoritate și eficacitate. Nici morala, dar nici rațiunea, cu tumbele și tocmelile ei, n-au ce căuta aci, fiindcă nu dezleagă și nu vindecă nimic - ci mai degrabă miracolul Învățăturii creștine, al bunătății, al milei și al iertării creștine, va fi În stare, prin intervenția sa unică și salvatoare, să ne facă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Murano îi așteptau cu brațele deschise pe neînfricații consumatori ai sângelui Domnului. "Râuri dă lapte dulce pă vale Curg acolo și dă unt păraie Țărmuri-s dă mămăligă moale Dă pogăci, dă pite și mălaie! O, ce sântă și bună tocmeală! Mânci cât vrei și bei făr-osteneală." (Ion Budai-Deleanu) Ce mai! Raiul în toată splendoarea lui! Iar alături, în boschete cu iarbă grasă și suculentă, sub lumina unui soare lasciv, femei de o frumusețe răpitoare, cu nuri tulburători și magnetizanți, te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
normativ dreptul elevilor de a contesta notele acordate de profesori. Consider că nici o persoană cu minte lucidă nu ar concepe ca actul de evaluare a muncii elevilor, de o mare responsabilitate și cu încărcătură educativă, să fie transformat într-o tocmeală ca la tarabă. Guvernanții și toți cei ce sunt responsabili de bunul mers al învățământului ar trebui să ia în seamă cuvintele lui Jan Amos Comenius, spuse acum aproape o jumătate de mileniu în cartea sa de căpătâi Didactica magna
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
său Adrian, cam de aceeași vârstă cu el, cu care organiza jocuri, pescuit și scăldat, hoinăreli prin sat și împrejurimi și, bineînțeles, năzbâtii pentru care bunicul, mai iute din fire și mai darnic cu corecțiile, îi trata fără prea multă tocmeală și fără discriminare. Bunica, deși îi certa adesea, era mai îngăduitoare. Într-o zi cu soare torid, ei, băieții, se jucau prin șură, prin ocolul și adăpostul oilor, pe după casă, alergau, se hârjoneau și făceau o hărmălaie cât o întreagă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
au o povarnă și mitropolia ia chirie” (mss. BAR nr. 2106). Practica a ajuns să fie consemnată chiar În Regulamentul Organic al Moldovei (1831), În capitolul privitor la „Comunitatea israelită” : „Evreii au dreptul de a lucra la distilerii [...], făcând o tocmeală cu proprietarii moșiilor” <endnote id="(322, p. 210)"/>. Încercând să dezmintă legenda referitoare la „năvălirea evreilor În Principatele Române și În particular În Moldova” și vrând să explice modul În care aceștia au fost colonizați de boieri și de mănăstiri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe apă, după cum și legea Îngăduie !” <endnote id="(411, p. 266)"/> ; iar În romanul Baltagul (1930), negustorul evreu David Își permite să călătorească sâmbăta doar când s-a topit puțin zăpada și astfel „a ajuns apa sub sanie”. Altfel, „din pricina tocmelilor noastre, a jidovilor cu Dumnezeu”, „n-avem voie să umblăm pe drum” de sabat, „numai dacă ne aflăm pe apă” <endnote id=" (437, p. 66)"/>. De regulă Însă, cărăușii evrei angajau În timpul sabatului un neevreu (șabăs-goi), care conducea În locul lor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
arendași și proprietari a Îndeplini Învoelile de lucru ce au cu bărbații lor”. Ministrul Ion C. Brătianu, prin portavocea sa, prefectul de Fălciu, recomanda prudență În luarea măsurilor ce se impuneau În aceste cazuri: „Fără a prejudicia Întru nimic Legea tocmelilor agricole, punânduvă În videre acestea, vă invit, conform zisei Telegrame a D-lui Ministru, de a pune În videre tuturor autorităților Administrative că fimeile În principiu de dreptu nu potu fi Îndatorate a Îndeplini datoriile bărbaților lor singuru bărbatul rămânând
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cairo dac) nu ar fi fost rugat, atât de Egipt, cât și de Israel, s)-și continue Încerc)rile. Și „ar fi refuzat s) urce În avionul prezidențial, În martie anul trecut, dac) nu ar fi fost convins c), dup) tocmeala de rigoare, guvernul israelian va accepta, În cele din urm), cererile minime ale președintelui Sadat pentru un acord provizoriu”. Prim-ministrul Rabin, spune Alsop, ar)tase c) „era convins c) guvernul va fi de partea sa”. El „Îl indusese În
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
tâlhărită, chinuită, ticăloșită... Cu ce crezi c-am făcut rânduială? Cu duhul blândeții? Cu busuiocul milosteniei? Nu! Cu nemila! Cu biciul! Cu biciul nemiloasei pravile! Și de nu s-a putut altfel... și cu săcurea! "Unde-i lege, nu-i tocmeală"! Și Iisus a pus mâna pe bici... Buruienile cresc repede și înăbușe florile... Crezi că n-aș vrea să fiu "Pâinea lui Dumnezeu?" Dar pot? Iaca, năravuri noi ce nu ne fac cinste au prins cheag în Moldova: peșcheșul, șpaga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cutează Tăutu. Ștefan tace, apoi, încetișor: Am și pierdut-o, Ioane, oftează el. Crezi că poruncesc cu inimă ușoară: "Taie-l! Spânzură-l! Înțeapă-l!"? Pravila nu-i spovedanie, e bici! Poate ștreang... poate secure...Unde-i lege, nu-i tocmeală! Să fie pildă și învățătură celor ce-or pohti să ticăloșască asemenea. Vreau o țară curată! Un domn n-are dreptul să facă ce vrea sau ce pohtește, el trebuie să facă ce e de folos țării sale. N-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]