1,142 matches
-
rurală și paleoindustrială s-a prăbușit, s-a distrus, a dispărut, iar în locul ei este un gol ce urmează probabil să fie umplut de o îmburghezire totală, de tipul pe care l-am amintit mai sus (iubitoare de mode, fals tolerantă, filoamericană etc.). Fără îndoială, acel „contra” a fost o victorie. Dar ceea ce demonstrează el în realitate este că s-a înregistrat o „transformare” a culturii italiene, care se îndepărtează atât de fascismul tradițional, cât și de progresismul socialist. Dacă astfel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cucerirea puterii, Biserica ar putea să fie conducătoarea măreață, dar nu autoritară a tuturor celor ce refuză (iar cel care vorbește este un marxist, tocmai în această calitate a sa) noua putere consumistă care este complet ireligioasă, totalitară, violentă, fals tolerantă, ba chiar mai represivă ca niciodată, corupătoare, degradantă (niciodată nu au avut mai mult sens ca astăzi cuvintele lui Marx conform cărora capitalul transformă demnitatea umană în marfă de schimb). Acesta este refuzul simbolic pe care l-ar putea pronunța
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
să spunem lucrurilor pe nume, noua putere își extinde falsa toleranță și asupra minorităților. Și nu este deloc exclus ca, mai devreme sau mai târziu, la televiziune, să se vorbească public despre acest lucru. De altfel, elitele sunt mult mai tolerante față de minoritățile sexuale acum decât înainte, și aceasta în mod autentic (dat fiind că, astfel, conștiințele lor se simt împăcate). În schimb, enorma majoritate (cincizeci de milioane de italieni) a devenit de o intoleranță atât de vulgară, violentă și infamă
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
catolică, chiar în vârfurile sale progresiste și avansate (a se citi cumplitul paragraf de la pagina 323 din Biserica și sexualitatea al progresistului S.H. Pfurtner). Numai că... numai că, în ultimul deceniu, a intervenit civilizația consumului, adică o nouă putere fals tolerantă care a relansat la scară uriașă cuplul, avantajându-l prin a-i oferi toate drepturile conformismului său. Această putere nu este interesată de un cuplu care să procreeze (proletar), ci de unul consumator (mic-burghez); prin urmare, ea are in pectore
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
în continuare despre cei „diferiți” cu aceeași brutalitate ca în vremurile clerico-fasciste, doar că, vai, această brutalitate a crescut proporțional cu permisivitatea privitoare la coitul normal. După cum am spus cu alte ocazii, pentru a compensa prezența unei elite de persoane tolerante (care își gratifică astfel propria conștiință democratică), în Italia se găsesc cincizeci de milioane de persoane intolerante, gata de linșaj, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria italiană. Azi adaug însă că acele elite de persoane tolerante
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tolerante (care își gratifică astfel propria conștiință democratică), în Italia se găsesc cincizeci de milioane de persoane intolerante, gata de linșaj, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria italiană. Azi adaug însă că acele elite de persoane tolerante au demonstrat clar că toleranța lor este doar verbală, că, în realitate, le satisface pe deplin ideea unui ghetou unde să-i izoleze mental pe cei „diferiți” (ca să facă dragoste cu cine?) și să se uite la ei ca la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Dacă într-adevăr vrem să-i facem pe homosexuali să intre în „normalitate”, n-aș ști să indic o modalitate mai bună decât cea a lui Lenin cu privire la evrei, care cu siguranță nu deschide calea către o perspectivă de conviețuire tolerantă. De altfel, Daniel și Baudry par să fi uitat tocmai răspunsul ideologic suprem al unui homosexual la pogromul servil și feroce al așa-numiților „normali”: este vorba despre sinuciderea protagonistului homosexual din Cartea albă a lui Cocteau, ce și-a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
intuitiv reprezintă „motorul tranziției”. „El știe să citească problemele, să le dramatizeze, să le aplaneze, știe să se transpună în trăirile emoționale ale altora pentru a-i înțelege în profunzime, știe să discearnă momentele în care trebuie să se arate tolerant și permisiv sau, dimpotrivă, să intervină cu autoritate. El alternează ascultarea, toleranța și autoritatea fără compromis. El conjugă participarea, consensul și deciziile autoritare asupra problemelor importante.” Autoarea propune deci o deplasare a accentului de pe rațiune pe intuiție, de pe managerul rațional
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pămînt. Am fost foarte prost văzut, pentru că relatările mele despre Închisori, despre sărăcie, colectivizarea forțată, despre cozile la alimente i-au decepționat Într-atît Încît am fost considerat un personaj care n-avea ce căuta la Renault. Francezii au un spirit tolerant, dar am avut de nenumărate ori ocazia să aud din partea lor observația potrivit căreia ceea ce s-a Întîmplat În România este imposibil să se Întîmple și În Franța pentru că „noi n-o să ne lăsăm duși de nas”, așa ziceau francezii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să arate grăsimea respectivă și cît de frumoasă era energia pe care o emitea. Este un tampon menit să ne asigure confort și protecție. Societatea a dat o conotație negativă acestei căptușeli magnifice. După această experiență am devenit mult mai tolerantă față de pofta mea de Înghețată Dairy Queens. MÎinile chirurgului au dispărut În trupul Tanyei și au reapărut ținînd uterul ei, care acum era o sferă tare, strălucitoare, de culoare roșie-portocalie, puțin mai mare decît o minge de baschet. Era lucios
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
filosofia cuprinse în revistă nu se identifică, totuși, cu ideologia acesteia. În ciuda orientării principale foarte precise, G. a rămas deschisă creației literare viabile, indiferent de consonanța cu principiile doctrinare și chiar dacă se abătea vădit de la unele dintre ele. Prin spiritul tolerant a izbutit să mențină în jurul ei, până la sfârșitul deceniului al patrulea, pe mulți dintre scriitorii cei mai talentați ai timpului, pe unii (Pillat, Voiculescu, Papilian) chiar până la încetarea apariției, și, în consecință, să fie recunoscută în epocă și să figureze
GANDIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287146_a_288475]
-
conciliului din Toledo. În schimb, într-un mod mai tradițional se articulează polemica antiiudaică în cele două cărți Contra iudeilor (Contra Iudaeos): însă, dincolo de acest lucru, trebuie să observăm că atât Isidor cât și sinodul din Toledo adoptă o atitudine tolerantă față de iudei, afirmând că nu se poate impune credința cu forța (Maxime II, 2, 4). În fine, Isidor se ocupă și de practica ecleziastică și compune o operă Despre datoriile privitoare la Biserică (De ecclesiasticis officiis): titulul Despre datorii ne
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
determinant În receptarea mesajului. Dezvoltarea unui mod de gândire critic și independent era considerată un rezultat apreciabil. Anumiți profesori sunt adesea citați În acest context - printre care Walter Markow și Ernst Bloch. În paralel, În anumite cazuri se semnalează caracterul tolerant și deschis al conducătorilor de seminarii, În vreme ce alții erau considerați incompetenți sau plictisitori. Mai mulți intelectuali comuniști au formulat critici la adresa caracterului superficial și insuficient al acestui Învățământ. Recrutarea profesorilor, pregătirea lor prea rapidă era de asemenea unul dintre motivele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mult de la părinți, de afecțiunea discriminativă (reală sau doar percepută) a acestora. Prezența preadolescenților și a adolescenților în familie, cu tot evantaiul de dificultăți, afectează nu doar relațiile părinți-copii, ci și cele de soț-soție, în special privitor la cât de toleranți sau de severi trebuie să fie față de „ieșirile” adolescentine (vezi 6.3.1.). Mărirea considerabilă a duratei medii de viață, școlaritatea prelungită a tinerilor și familia nucleară neolocală au produs schimbări substanțiale în ciclul familial. A apărut practic o nouă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celei familiale, carieră ce le procură și un stil de viață mai independent (timp liber, călătorii, cheltuieli personale). Mass-media zilelor noastre promovează, spre deosebire de acum câteva decenii, când idealiza familia, și stilul de viață celibatar. Și opinia publică a devenit mai tolerantă față de un asemenea comportament. Totuși, societatea și statul (inclusiv prin taxele pe venituri) îndeamnă la căsătorie. Dar și din punctul de vedere al intereselor personale, dacă avem în vedere o perioadă mai mare de timp, situația de celibat are, pe lângă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru ei și partenerii lor. Alături de aceste motivații, nu e de neglijat nici observația pe care o fac unii specialiști, și anume că generațiile de copii proveniți din familii cu părinți de același sex vor fi ca adulți mult mai toleranți față de minoritățile de orice fel și mai sensibili la justețea socială (Clay, 1991). Pe de altă parte, așa cum remarcă și G. Bryjak și M. Soroka (2001), problema legiferării sau nu a mariajului între homosexuali angajează mai multe efecte neintenționate, sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rezultă că atitudinile pozitive ale preadolescenților și adolescenților față de coabitare s-au confirmat în acțiuni de acest fel, dar și reciproca este adevărată: indiferent de atitudinile prealabile, cei care au coabitat la vârsta de 18-23 de ani au declarat atitudini tolerante față de acest fenomen câțiva ani mai târziu (Axinn, Thornton, 1993). Oricum, dincolo de complexa problemă a dinamicii sociale a valorilor și atitudinilor, a condiționărilor multiple dintre ele și mediul socioistoric, este rezonabil să admitem că, odată existente în mentalitatea indivizilor, acestea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mult mai obișnuiți cu gândirea postmodernisă. Ei tind În mai mică măsură să vadă lumea În termenii unor valori absolute și ai unor adevăruri riguroase și mai mult În termenii unor valori relative și preferințe schimbătoare, fiind În general mai toleranți față de alte puncte de vedere și perspective multiculturale. Analiștii politici Împart America În două tabere culturale, roșie și albastră și argumentează că primul grup reflectă valorile conservatoare și religioase bine Încetățenite, În timp ce al doilea grup are o orientare mult mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
europenii se simt inundați și copleșiți de valul de imigranți. Resentimentul a crescut Încet, Încet În ultima jumătate de secol, iar acum amenință Însuși procesul de europenizare. Numai 21% dintre europenii chestionați În anul 2000 se considerau a fi „efectiv toleranți” față de imigranți. Mai mult de jumătate din populația europeană investigată a spus că procesul de educație suferă dacă procentul imigranților În populația școlară este „prea ridicat”4. În plus, jumătate din populația Uniunii Europene a fost de acord că „minoritarii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
persoană care se află în conflict cu o alta îi poate atribui acesteia antipatia și ostilitatea proprie, și astfel propriile sentimente de antipatie și ostilitate devin mai ușor de suportat (celălalt esteintolerant și nu vrea să rezolve conflictul, noi suntem toleranți și deschiși - doar că și cealaltă persoană despre care noi inferăm astfel de sentimente va gândi același lucru ca și noi); 7) raționalizarea: privește furnizarea inconștientă a unei explicații false, dar acceptabile, pentru un comportament care are alte origini, mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-un mod cît se poate de tradițional se articulează în schimb polemica antiiudaică în cele două cărți Contra iudeilor (Contra Iudaeos); însă, dincolo de acest fapt, trebuie să observăm că atît Isidor, cît și sinodul de la Toledo adoptă o atitudine tolerantă față de iudei, afirmînd că nu se poate impune credința cu forța (Maxime II, 2, 4). în fine, Isidor se ocupă și de practica ecleziastică și compune o operă Despre datoriile privitoare la Biserică (De ecclesiasticis officiis); titlul Despre datorii ne
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
română și la matematică); dezvoltarea comunicării: consiliere individuală și de grup; terapie logopedică. Acțiuni asupra colectivului clasei: discuții cu elevii și sensibilizarea asupra problemelor colegului lor; cultivarea relațiilor de colaborare; includerea noului coleg În activitățile lor; rezolvarea conflictelor pe cale pașnică, tolerantă; colaborarea și Întrajutorarea la activități diverse (educație plastică, abilitare manuală); Învățarea În perechi; antrenarea lui in jocuri de rol; meditații și consultații pe grupe de câte 2-3 elevi, mai eficiente dect cele individuale; asigurarea unui climat afectiv de siguranță, calm
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
mai ușor să o Învețe acum prin exerciții repetate cu toată clasa, decât individual În clasa a IV-a și a reușit; cooperează cu oricare dintre colegi, ba chiar are prieteni de joacă printre ei, manifestând o atitudine mult mai tolerantă și depășind cu mai multă ușurință stările conflictuale; are voința de a da răspunsuri la ore, mai ales pentru a fi lăudat; participă cu plăcere și chiar cu entuziasm la activitățile extracurriculare. Concluzii: toți copiii pot Învăța și face un
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
emoția, bucuria reînceputului, o nouă generație. Nu Își va putea ascunde, dar nici de cele mai multe ori da un răspuns la Întrebarea: Ce se va Întâmpla mai departe cu elevul „X”? Trebuie să Învățăm să fim mai drepți, mai buni, mai toleranți, mai sensibili la nevoile altora, mai OAMENI.
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
acceptați cu toate problemele lor și chiar să se simtă că sunt cei mai importanți din scoală. Percepția ”școala mea este sigură” se dezvoltă la elevi atunci când școala funcționează ca un refugiu În fața pericolelor din mediul social Înconjurător. Atmosfera caldă, tolerantă, bazată pe acceptarea necondiționată a elevilor cu CES, structurează un mediu de Învățare propice, În care copii ajung să se cunoască mai bine și să-și dezvolte abilități specifice maturității sociale. Acceptarea și toleranța nu Înseamnă că elevii vor Încălca
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]