2,360 matches
-
după o expropriere brutală din casa bunicilor materni, era o În fapt, o mare bibliotecă . Ani de zile, anticariatele și librăriile fuseseră scormonite de tată și apoi de tată și fiu, care-și uniseră pasiunea pentru lecturi și cumpărau Întruna tom după tom. Sălile de lectură erau pentru băiat un loc În plus, În care putea citi ore În șir cărți pe care nu se găseau În librării sau În anticariate. De la etajul cinci al blocului În care familia locuia, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
expropriere brutală din casa bunicilor materni, era o În fapt, o mare bibliotecă . Ani de zile, anticariatele și librăriile fuseseră scormonite de tată și apoi de tată și fiu, care-și uniseră pasiunea pentru lecturi și cumpărau Întruna tom după tom. Sălile de lectură erau pentru băiat un loc În plus, În care putea citi ore În șir cărți pe care nu se găseau În librării sau În anticariate. De la etajul cinci al blocului În care familia locuia, se vedeau casele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
un lătrat scurt. Antoniu se apleacă din nou asupra caietului... Anticarul din Piața Sfantul Gheorghe, era bătrân ca și cei care-i aduceau cărți, vestigii ale unor biblioteci cândva Înfloritoare, străjuind cu demnitate pereții caselor. În vitrina prăvăliei, se aflau tomuri deschise, cu file Îngălbenite de la soarele care bătea vara În ele și pline de musculițe moarte, pe care bătrânul anticar nu le culesese, de parcă ar fi conservat un spațiu arheologic. Pe bătrânul anticar, Îl găseai În orice zi ai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
cu dl Beuran: cărți în care n-ai pus vreodată pixul, „colective” de autori, comisii tip Chicoș Rostogan și hop!, „prof. univ.” La dl Beuran, lucrurile sunt mai grave: Elena Ceaușescu n-avea nici o meserie, era ignorantă în orice, toate tomurile ștampilate cu numele ei și scrise de alții nu puteau compromite corpul chimiștilor români, care rânjeau cu toții în barbă, în vreme ce dl Beuran e de meserie medic, e chirurg, și își face de rușine breasla tot zbierând să vină americanii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cinci camere vi s-ar potrivi. Ei, lasă, am să discut eu cu Carina, ea e mai cu capul pe umeri, știe ce vrea. Acum, spune și tu... e Carina femeie s-o ții în coșmelia aia? Mai lasă, frate, tomurile și implică-te în realitate! Pa, mă duc pe la sediu, pup-o pe Carina din partea mea și te-aștept la partid. Chiar eu o să-ți pregătesc adeziunea! Dinspre Fundație coboară trei mașini cu steaguri scoase pe geam, „Votați... Votați... Votați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
coada la spinare cât mai repede, până nu te molipsești de sictirul locului, și șterge-o! Dacă ar fi după mine, n-ai avea decât să-ți faci cuib în mijlocul casei, în televizor sau în calculator, să-l tapetezi cu tomuri mărunțite, pe-alese, clasici vrei, clasici îți dau, de-amor pe franțuzește... s-ar găsi destule... Serios, din partea mea, n-ai decât să stai să-ți așezi mustățile în fața oglinzii în fiecare dimineață, să te pomădezi. Mă adulmecă, se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cap, nu eram Însă sigură - ca să poți intra În Enciclopedia morților, deci ca să‑ți găsești numele trecut acolo, nu aveai voie să figurezi În nici o altă enciclopedie. Ceea ce Îmi sărise În ochi - și asta la prima vedere, de cum am răsfoit tomul „M“, unul din miile de volume ale acelei litere - era absența personalităților. (M‑am convins de asta când, cu degetele Înțepenite de frig, am căutat Înfrigurată În paginile cărții numele tatălui meu.) În Enciclopedie nu erau trecute ca persoane distincte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
el, de political scientist. "Is'oria nu mai co'tează ca argument în re'ațiile inter'ațio'ale. Noua po'itică n-are ne'oie de is'orie". Good boy! Ia bomboana, băiețaș. Nu "cu picătura" trebuie administrată istoria, ci tom după tom, intracerebral. Medicament împotriva variilor propagande, cîrpite, cîrpăcite cu minciuni. Împotriva lungului bici al regimurilor totalitare. Ca să rămîi liber trebuie să ai memorie. În toate cărțile Iordanei Marievici apare proletcultul.Care e cauza acestei... fascinații? Șichy a ezitat înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
political scientist. "Is'oria nu mai co'tează ca argument în re'ațiile inter'ațio'ale. Noua po'itică n-are ne'oie de is'orie". Good boy! Ia bomboana, băiețaș. Nu "cu picătura" trebuie administrată istoria, ci tom după tom, intracerebral. Medicament împotriva variilor propagande, cîrpite, cîrpăcite cu minciuni. Împotriva lungului bici al regimurilor totalitare. Ca să rămîi liber trebuie să ai memorie. În toate cărțile Iordanei Marievici apare proletcultul.Care e cauza acestei... fascinații? Șichy a ezitat înainte de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
le interpretează ca pe timpul uniformizării comuniste, ai cărei adepți sunt. Invitat în casă, vezi emisiuni din urmă cu 50 de ani, alb-negru, deși aparatul e de ultimă generație și antena parabolică își deschide gura spre cer. În biblioteci zac cartonate tomuri marxist-leniniste. Steagul roșu sovietic înfipt în vaza cu flori, pozele de combatanți din războaiele mondiale și decorațiile generalului Averescu precum și crucea de fier hitleristă. Copiii uită să-și șteargă nasul, femeile stau cu mâinile în poale și se uită golite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
suferința ancestrală / Remodelată-n sonuri opulente. // Vibrația uman-fundamentală, / Armonicile cele mai frecvente / Se întrețes în glasul cu accente/ Purificate-n suflet de vestală. // Aș vrea să sorb minunea etalată / În cântecul ce arde și desfată, / S-o torn apoi în tomuri de sonete. // Atunci, de-a pururi n-ar fi poezie / Mai pură n rezonanțe și mai vie, / Ce cu magia artei să te-mbete.“ Autorul prefeței, Radu Cârneci, recurge și el la limba de lemn a poeziei pentru a proslăvi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a ratat vocația de principe. Vom examina cu prudență ipoteza proiecției sinelui în figura ideală, ajutați chiar de textele lui Machiavelli. Își recupera vocația la nivelul trăirii scriind Principele, îmbrăcat în haine de principe, în camera de lucru, înconjurat cu tomurile vechi care îi vorbeau tot despre principi. Citind cartea, fără conformism puritan, ascultîndu-i pulsațiile interne, acea sotto voce a textului, descoperim un testimoniu care numai că nu spune: "dacă aș fi eu principele, iată ce cod aș urma...". Umbra sinelui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de lungă durată. Toate acestea merită atenție, reflecție și analiză. Natura și măsurarea îmbătrânirii "E preferabil să ai o populație tânără în fața unor figuri îmbătrânite decât invers. Tinerețea oamenilor își poate schimba natura, dar reciproca este în afara discuției" (Sauvy, 1963, tomul 1, p. 49). Această remarcă a marelui demograf francez este deosebit de penetrantă. Într-adevăr, nu ne e indiferent să știm, din perspectiva numeroaselor probleme ale societății, dacă o populație este mai degrabă tânără sau mai degrabă în vârstă; la fel
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
S-ar putea să aibă dreptate, însă felul în care Stăniloae și-a condus proiectul până în 1992 mă face să cred că, dacă Dumnezeu i-ar mai fi dăruit zile, el și-ar fi îmbogățit antologia cu încă vreo câteva tomuri. Pentru că, în ciuda unui anumit respect datorat canonului și tradiției, Filocalia este, prin chiar spiritul ei, un parcurs fără sfârșit, o cercetare a Absolutului, care nu prevede sau impune limite, o opera aperta prin excelență. Atunci când vorbea despre propria teologie, lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Cei din comisie așteptau cu sobrietate rece prezentarea lucrării Întocmite În acest scop de Gruia, pentru a putea pune apoi Întrebări... Când Gruia a primit Încuviințarea să-și prezinte lucrarea, a simțit că renaște... Revedea toată țesătura frazelor tipărite din tomul Întocmit cu atâta trudă... A privit În ochii profesorului, unde a Întâlnit lumina Încurajatoare, și a pornit să vorbească... Când a sfârșit, razele soarelui strecurate pe după un colț de perdea arătau deja ora prânzului... Rectorul a propus o pauză de
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe Joyce, pentru ca noi, europenii, să ne putem lua, în fine, revanșa... Așa că vă propun să nu-l mai deranjăm pe bătrânul nostru Filimon; s-a făcut de râs atât cât trebuie și, în continuarea programului, merge să ațipească în tomurile mucegăite de istorie literară autohtonă, singurul loc cu verdeață la care poate aspira vreodată condeiul său nedospit de gând, cum ar fi râs Noica. Îl vor trezi, cu sastiseală, doar oropsiții mei studenți din anul I, în preziua examenului... De la
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
însă retrograzi prin excelență s-au opus nu numai luminii spirituale, dar și contra celei materiale ca: gazul metan, gazul albastru, electricitatea etc. Lupta se dă chiar acum de Facultatea de Teologie din București. Iată ce citim în Tezaurului Liturgic, tom II, pag 400, nota 1, 2 și 3 al răposatului profesor Badea Cireșeanu: "Canonul 3 apostolic învață a nu se aduce în altar decât untdelemn pentru candele și tămâie. Și "În vara anului 1907, am văzut cu mâhnire lumânări de
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
acest respect, iar cultul morților va fi pentru ei tot așa de enigmatic, ca și însăși viața lor. "Cultul morților întemeiat pe o lege firească sădită în om spune savantul profesor decedat dr. Badea Cireșanu, în al său Tezaur Liturgic, tom VI, pag. 43 este foarte răspândit și printre sălbatici. Cei vii întotdeauna admiră trecutul și găsesc la cei încetați din viață calități mai frumoase decât la cei cari trăiesc. Imaginația creează cele mai frumoase icoane despre strămoși, cu privire la traiul, morala
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
București, 1934-1942. Grainger, Hilary, J., Death Redisgned. British Crematoria. History, Architecture and Landspape, London, Spire Books Ltd. In association with The Cremation Society of Great Britain, 2006. Iosa, M., "Poziția studenților față de răscoala din 1907", în Studii. Revista de Istorie, tom 20, 2, 1967. Jupp, Peter C., From Dust to Ashes. Cremation and the British Way of Death, Palgrave Macmillian, New York, 2006. Ilona Klímová-Alexander, "The development and institutionalization of romani representation and administration. part 2: Beginnings of the Modern Institualization (Nineteeenth
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
University of California Press, Berkeley, Los Angeles, London, 2001. Prothero, Sthephan, The Cremation versus Burial Debate, în Religions of the United States in Practice, edited by Collen MacDallen, vol. 1, Pricetown University Press, 2002. Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste), tom II Catalog alfabetic: 1907-1918 Supliment 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969. Răducă, Vasile, Ghidul creștinului ortodox de azi, Humanitas, București, 1998. Rotar, Marius, Eternitate prin cenușă: O istorie a crematoriilor și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
415. 12 De pildă, Dănuț Ioan Buzdugan, "Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în problemele sociale și naționale. Aspecte generale", în Studia Theologica Orthodoxa, 2, 2007, pp. 249-270. 13 M. Iosa, "Poziția studenților față de răscoala din 1907", în Studii. Revista de Istorie, tom 20, 2, 1967, p. 253. 14 Ibidem. 15 "Preoții rurali și răscoalele țărănești", în Biserica Ortodoxă Română, XXXI, 6, 1907, pp. 622-623. 16 Ibidem, p. 621. 17 "Din cartea de aur a Soc. "Cenușa", în Flacăra Sacră, III, 2, 1936
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
16 martie 1911, p. 5. 26 Veniamin Pocitan Ploeșteanu, Biserica Ortodoxă Română din Paris, Tipografia Cărților Bisericești, București, 1941, pp. 146-147. 27 Lucian Predescu, op. cit., p. 686. 28 Gheorghe Dragulin, op. cit., p. 8. 29 Publicațiile periodice românești (ziare, gazete, reviste), tom II Catalog alfabetic: 1907-1918 Supliment 1790-1906, descriere bibliografică de George Baiculescu, Georgeta Răduică și Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969, p. 154. 30 Calinic I. Popp Șerboianu, "Din trecutul Capelei Române din Paris", în Convorbiri literare, XLVI, 1912, pp. 1408-1418
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
despre femei în România, Editura Fundației Desire, Cluj-Napoca, 2002. Bălan, Elena; Anghel, Elena; Marcinschi-Călineci, Marcela; Ciohodaru, Elena, Fete și băieți. Parteneri în viața privată și publică. Perspective de gen, Editura Nemira, București, 2003. Bălcescu, Nicolae, Scrieri istorice, politice, economice. Opere, tomul I, Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol II”, București, 1940. Beauvoir, Simone de, Al doilea sex, vol. II, Editura Univers, București, 1998. Berlin, Isaiah, Patru eseuri despre libertate, Editura Humanitas, București, 1996. Bîrsan, Mihaela (coord.), Jumătatea anonimă. Antologie de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
logica ce inspiră diversele tipuri de abordări în termeni de reglare. Într-adevăr, după cum filiația marxistă este mai mult sau mai puțin puternică, diferă și rolul atribuit Statului. Preluînd o clasificare propusă de Bruno Théret (în "Revue d'Economie appliquée", tom XLIII, nr.2, 1990), putem repera trei ansambluri reglaționiste: Pe linia marxismului ortodox, care își fondează raționamentul pe valoarea muncă și pe mecanismul exploatării, sursă a plusvalorii, Statul se prezintă ca un baston de sprijin al capitalului. Scăderea tendențială a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
reparat. Cheia a fost găsită în buzunarul meșterului; a descuiat un funcționar de la Primărie, asistat de un jandarm. În stradă, în afara mușteriilor, se tot aduna lume. În scurtă vreme, peste o sută de oameni; cereau să le fie arătate cărțile. Tomurile acelea uriașe, scrise într-o limbă necunoscută. Povestea li se părea mai încurcată decât încercau unii să o înfățișeze. Ceasornicarul poate nu fusese un șarlatan. Prea ieșea fum de la focul lui. Dar cărțile nu erau acolo! Și doar fuseseră; unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]