1,118 matches
-
Toro Șo din Sanga; se vorbește și sigi șo, o limbă secretă folosită de mascați în timpul ceremoniilor religioase (populația dogon este celebră pentru măștile și statuetele sale de cult) familia nigero-congoleză (clasificare incertă), ramura atlantico-congoleză, grupul voltaico-congolez sau limba izolată; tonala; SOV latină 94. dolgan O Krasnoyarsk Krai (Federația Rusă) marea familie uralo-altaică, familia turcica siberiana, ramura dolgan; aglutinanta; armonie vocalica; nu are gen gramatical; SOV chirilica 95. dyirbal N Australia (Queensland); pe cale de dispariție; trăsături particulare care au făcut-o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Dadra și Nagar, Haveli, Daman, Diu) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental alfasilabară gujarati, apropiată de devanagari, dar fără linia continuă caracteristică 134. gun (gungbe) N Benin; vorbită de o populatie creștină familia nigero-congoleză, ramura kwa, limbi gbe; izolanta; tonala; SVO latină 135. gușii N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 136. haryanvi N India (Haryana), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indic central; considerată și dialect hindi devanagari, nagari 137. hadza (hatsa) N Tanzania; vorbită de o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latină, apoi de catalana limba izolată; considerată de unii lingviști limba autohtonă, ne-indo-europeană; cuvinte comune cu limba basca semi-silabarică iberica (signario ibérico) 150. ibo (igbo) OR Nigeria (Biafra și delta fluviului Niger) familia nigero-congoleză, grupul kwa sau gr. nigero-camerunian; limba tonala, armonie vocalica de tip încrucișat; topica SVO și subst. - adj. latină (alfabet "Africa") 151. idiș (iudeo-germană) N Israel, SUA, Belgia etc.; a servit că limba vernaculara comunităților evreiești din Europa Centrală și Orientala familia indo-europeană, ramura germanica, grupul de vest
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germanic al iudeo-spaniolei ebraica 152. ido limba artificială, descendentă din esperanto (ido = fiu/fiica, descendent); creată la începutul sec. XX SVO latină 153. igbo O Nigeria (regiunea Biafra); N Guinea Ecuatoriala familia nigero-congoleză, ramura atlantic congoleza, grupul benue-congolez, subgrupul igboid; tonala latină cu litere suplimentare 154. ilira LM, vestul Balcanilor și sudul Italiei familia indo-europeană, ramura traco-ilirică, grupul mesapiano-iliric; unii lingviști (mai ales albanezi) susțin descendentă directă a albanezei din ilirică; limba centum nu s-au păstrat decît unele cuvinte în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba berbera din Algeria familia nigero-congoleză, ramura atlantico-congoleză, grupul gur latină 170. kabyle N Algeria familia afro-asiatică, ramura berbera; VSO/SVO tifinagh (libico-berberă), arabă și latină 171. kalenjin N Kenya; Uganda, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura sudanică orientala, grupul nilotic meridional; tonala; VSO latină 172. kalaallisut O Groenlanda (aparținînd regatului Danemarcei); dialect groenlandez (alături de tunumiit și inuktun); în groenlandeza semnifică "limba poporului" familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă latină 173. kalanga (ikalanga) O Zimbabwe; Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
izolat lingvistic sau chiar o limbă hamitica cu influențe boșimane; folosește clicurile cu valoare fonologica în vorbire, de aici numele dat de olandezi: hottentut "bîlbîiala"; clicurile apar numai la inițială și sînt de patru tipuri: labial, dental, cerebral, lateral; limba tonala, silaba are structura vocală + consoana + vocală; cuvîntul nu poate începe cu o consoana lichidă; trei numere și trei genuri cu sufixe speciale: -b (masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase și complexe limba orală, transcriere
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
grupul bantu luban latină modificată 195. kimbundu (mbundu) Națională Angola familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu meridional latină modificată 196. kinyarwanda O Rwanda / N R. D. Congo, Uganda, Tanzania; vorbită și de pigmei familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul rwanda-rundi; tonala; SVO transcriere latină 197. kiranti N Nepal; grup de limbi (cca 24: limbu, yakkha, yamphu, kulung, bantawa, thulung, wambule etc) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul mahakiranti proprie 198. kirundi (rundi) O Burundi / N Tanzania, R. D. Congo, Uganda familia nigero-congoleză
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Nepal; grup de limbi (cca 24: limbu, yakkha, yamphu, kulung, bantawa, thulung, wambule etc) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul mahakiranti proprie 198. kirundi (rundi) O Burundi / N Tanzania, R. D. Congo, Uganda familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu, subgrupul rwanda-rundi; tonala; SVO latină 199. kituba (monokutuba) N și O de facto în R. Congo și R.D. Congo creola cu baza (ki)kongo (familia nigero-congoleză, subgrupul bantoid) + alte limbi bantu + franceză, portugheză, engleza latină și mandombé (scriere tip silabar, inventată în 1978
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
211. lak O Daghestan (Rusia) familia caucaziana, ramura nakho-daghestaneză; ergativă, tipologie ritmica accentuala arabă (pînă în 1928), latină (pînă în 1938), chirilica 212. laoțiana (lao) O Laos / N Thailanda, Birmania, Cambodgia, Vietnam, China familia tai-kadai, ramura kam-tai, grupul tăi; SVO; tonala; subst. - adj.; SVO laoțiana de la stînga la dreapta 213. lapona (sami, saama) OR Norvegia, Finlanda, Suedia, Rusia (peninsula Kola); Laponia este un teritoriu vast care pleacă din centrul Suediei, trece prin nordul Norvegiei și Finlandei și se oprește în extremitatea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
semnelor limbaje gestuale (produse prin mișcarea mîinilor, fetei și corpului în ansamblul său) folosite de surdo-muți pentru a comunica alfabet dactilologic (manual, digital) 219. limburgheză OR Olanda; N Belgia, Germania; dialect germanic occidental familia indo-europeană, ramura germanica, grupul germano-neerlandez; accentuala; tonala latină 220. lingala (ngala) Națională în R. D. Congo și în Republică Congo / N Angola, R. Centrafricana familia negroafricană, ramura nigero-congoleză, grupul bantu meridional; armonie vocalica; SVO transcriere latină adaptată și scriere mandombé 221. lingua franca limba vehiculara compozita (un
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iunie 2013 familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; SVO; adj. - subst. latină; din 1940 limba nescrisa 224. luhya N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congo, grupul bantu latină 225. luo (dholuo) N Kenya, Tanzania familia nilo-sahariană, ramura nilotica occidentală, grupul luo; tonala (tonalitate literară + tonalitate gramaticala); SVO; flexionara latină 226. luvită LM; vorbită în Imperiul Hitit (Anatolia) în mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mileniul ÎI i.C. familia indo-europeană, ramura anatoliană cuneiforma, apoi hieroglifica proprie 227. luxemburgheza O Luxemburg / N Belgia, Franța, Germania familia indo-europeană, ramura germanica occidentală, grupul franconic; accentuala; SVO latină 228. maasai (maa) N Kenya; Tanzania familia nilo-sahariană; ramură nilotica; tonala; armonie vocalica; prepoziții; VSO latină 229. macedoneană O Macedonia / N Șerbia, Albania, Bulgaria, Grecia; lingviștii bulgari o considera dialect bulgar Limba de tranziție dintre bulgară și sîrbo-croată, măi asemănătoare cu prima. Primele texte din sec. al XVII-lea. Această limbă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia altaica, ramura tungusă, grupul meridional; SOV; adj. - subst.; nu are articol hotărît și nici genuri gramaticale manchu, de origine mongola 240. maninka OR R. Guineea, Mali / N Liberia, Senegal, Sierra Leone, Coasta de Fildeș familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala; SOV; subst. - adj. proprie n'ko, scrisă de la dreapta la stînga; latină 241. mansi (vogulă) N Rusia (N-V Siberiei, cursul inferior al fluviului Ob) familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ob-ugric; SOV; adj. - subst. latină, apoi chirilica 242. manx N
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Sursa, Experimentator, Pacient, Beneficiar, Locativ) familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană, grupul naga-kuki-chin semisilabară meitei mayek, înlocuită de un alfasilabar bengali 252. mende N Sierra Leone, Liberia, Republica Guineea; principala limba indigena și lingua franca în Sierra Leone familia nigero-congoleză, ramura mande, grupul mandingo; tonala cu fenomen intonațional suprapus; SOV; subst. - adj. proprie (silabar kikakui citit de la dreapta la stînga); transcriere latină (alfabetul "Africa") 253. meru N Kenya familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; reduplicare morfologica latină 254. minangkabau Indonezia (Sumatra Occidentală) familia austroneziana, ramura
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
motu familia austronezină, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic occidental 260. mozarabă (romandalusi) LM; Peninsula Iberica (sec. VIII-XV); vorbită de creștinii mozarabi familia indo-europeană, ramura romanica, grupul iberic aljamia cu caractere arabe 261. nandi N Kenya familia nilo-sarariană, ramura nilotica, grupul kalenjin; tonala, VSO; subst. - adj. transcriere latină 262. nauruana O Nauru familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian transcriere latină 263. navajo N SUA (Arizona, Colorado, New Mexico, Utah), Mexic (Chihuahua, Sonoră), vorbită de cel mai mare trib indian nord american familia
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian transcriere latină 263. navajo N SUA (Arizona, Colorado, New Mexico, Utah), Mexic (Chihuahua, Sonoră), vorbită de cel mai mare trib indian nord american familia amerindiana, ramura na-dené, grupul athapascan meridional; aglutinanta și polisintetica; tonala; SOV transcriere latină 264. ndebele O Africa de Sud (Transvaal) și Zimbabwe; unii consideră ndebele de Transvaal și ndebele de Zimbabwe două limbi distincte, iar alți lingviști le consideră două dialecte zulu familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; SVO transcriere latină 265
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
germanica, grupul scandinav; flexionara; SVO; adj. -subst. runica nouă (din sec. VIII); latină (din sec. XI) 273. nubiană N Egipt, Sudan; în vechea nubiană (pînă în sec. XV) s-au păstrat manuscrise creștine familia nilo-sahariană, ramura sudaneza orientala, grupul nubian; tonala; SOV copta modificată (vechea nubiană); proprie, cu caractere arabe și semitice 274. occidentală (interlingue) limba artificială construită de Edgar de Wahl în 1922; nu trebuie confundată cu interlingua (v.); gramatică foarte simplă; limba artificială cea mai apropiată de limbile naturale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și devanagari (India) și shahmukhi / persano-arabă (Pakistan) 288. papiamento O Aruba, Curaçao, Bonaire, Caraibe / Antilele Olandeze creola cu baza lexicala controversată (spaniolă sau portugheză; lexic: 60% din portugheză, 25% din spaniolă, restul din olandeză, franceza, engleză, limbi africane, limba indigenilor arawaks); tonala limba orală 289. papua N Papua Nouă Guinee, Indonezia, Insulele Solomon; familie care cuprinde peste 700 de limbi vorbite în vestul Oceanului Pacific, care nu sînt nici austroneziene, nici australiene; dintre limbile cu cel mai mare număr de vorbitori: western dani, ekari
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
flexionare două sisteme de scriere inventate: sărați și tengwar 304. quiché N Guatemala amerindiana din familia maya, grupul quiché-man; ergativă hieroglifica ideofonografică (în trecut), latină 305. rajasthani O India (Rajasthan și Madhya Pradesh); Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indo-arian; tonala (doar unele dialecte); postpoziții; SOV devanagari 306. rapanui vorbită în Insula Paștelui (denumire locală Rapa Nui, Chile); limba extrem de interesantă, aflată însă în pericol de extincție ca urmare a expansiunii limbii spaniole familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul est-polinezian; cinci vocale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Fiji, Noua Zeelandă familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul polinezian; SVO + liberă latină 314. sandawe N Tanzania; vorbită de o populatie înrudită genetic cu hadza; populațiile sandawe și șan sînt, genetic, cele mai vechi din lume familia khoisan, grup unilingv sau izolată; tonala (trei tonuri) cu trei clicuri (dental-alveolar, apical postalveolar și lateral alveolar); posibilă filiație genetică cu hadza; SOV transcriere latină 315. sango O și N Republică Centrafricana / N R.D. Congo, Ciad; creola cu baza ngbandi + franceză + alte limbi africane ngbandi face
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
apical postalveolar și lateral alveolar); posibilă filiație genetică cu hadza; SOV transcriere latină 315. sango O și N Republică Centrafricana / N R.D. Congo, Ciad; creola cu baza ngbandi + franceză + alte limbi africane ngbandi face parte din familia nigero-congoleză, ramura adamawa-ubangi; tonala; SVO transcriere latină 8. ANEXE 8.1. ȚĂRILE LUMII ȘI LIMBILE LOR OFICIALE, REGIONALE ȘI NAȚIONALE ȚĂRI ȘI REGIUNI (SEMI)INDEPENDENTE CONTINENT CAPITALA LIMBI OFICIALE, OFICIALE REGIONALE ȘI NAȚIONALE Adîgheia (FR342) Europa Maikop adîghei, rusă Afghanistan Asia Kabul dări (persana
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
63, 68, 69, 85, 88, 90, 101, 102, 114, 143, 164, 241, 245, 257, 258, 283, 295, ~ standard 34, 105, 106, 111, 114, 174, 178, 188, 189, 239, 246, 249, 251, 260, 307, 308, 327, 346, 347, ~ străină 104, 109, ~ tonala 87, 88, 141, 167, 187, 190, 192, 201, 209-212, 237-239, 243, 245, 246, 249, 250, 251, 254, 255, 259, 263, 267, 269, 273, 275, 277, 279-282, 284, 285, 287, 288, 291, 295, 299, 300, 304, 307-309, 313-315, ~ transfrontalieră 110, ~ vehiculara
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
192, 224, ~ de opoziții funcționale 25, 64, ~ derivațional 165, 178, 203, 212, 264, ~ de scriere 19, 21, 202, 237-315 passim, ~ fonetic/fonologic 116, 181, 195, 204, 291, 311, 314, ~ funcțional 25, 29, 35, 64, 79, ~ pancronic 57, ~ pronominal 205, 293, ~ tonal 88, 177, 243, ~ verbal 126, 137, 157, 205, 212, 299, ~ vocalic 168, 178, 192, model ~ic 13 sistemfrater 232 sîrbă (sîrbo-croată) 104, 165, 303, 327, 333, ~ lusaciană 165, 304 sîrbo-croată 88, 104, 117, 146, 165, 246, 253, 254, 282, 298
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
proto-~ 144 tokelau 309, 336 toki pona 231, 232 tok pîșin 200, 227, 268, 309, 330 ton 86, 87-88, 130, 141, 172, 174, 177, 189, 190, 195, 200, 204, 209, 210, 212, 215, 243, 246, 247, ~ ascendent 202, ~ descendent 202 tonal 87-88, 130, 141, 167, 177, 187, 190, 192, 201, 209, 210, 211, 212, 243, a~ 187, unitate ~a 87 tongana (tonga) 196, 198, 309, 336, 338 topica 71, 78, 89, 91, 92, 93, 98, 141, 142, 174, 187, 188, 189
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
În urma rezultatelor obținute s-au putut trage următoarele concluzii: Perioada sensorio-motorie păstrează stabilitatea dezvoltării normale/ comună copiilor de toate culturile între 6-11 luni/, dar activitatea prelingvistică în care țipătul, plânsul, gânguritul, lalalizarea, jocul de sunete variate și bogate în inflexiuni tonale întâlnite în mod obișnuit la copilul normal, sunt numai ușor schițate la copilul rhinolalic deoarece „capacitatea vitală a pulmonului este cu ⅓ mai redusă decât la copii sănătoși, ventilația și schimbul de gaze fiind modificate” (163; p. 219; 184; p. 61-66
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]