1,191 matches
-
apare datorită deformării pronunției, necunoașterii sensului exact al unor termeni folosiți, pleonasmului, confuziei între cuvinte, automatismul manifestat prin ticuri verbale, utilizării excesive sau în contexte inadecvate a unor regionalisme, barbarisme, arhaisme sau neologisme, folosirii jargonului și argoului sau a unei topici care se pretează la echivoc. Eroii lui Caragiale sunt caracterizați în mare parte prin limbaj, măiestria scriitorului constând în adecvarea efectelor comice la condiția specifică fiecărui personaj. Incultura lor determină pronunția deformată a unor neologisme cum ar fi: "dicorație”, "bulivar
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
granițele obiectivității, el nu ar trebui să se rezume la a descrie ce crede, ci și de ce crede. Construcția și prezentarea unei opinii se sprijină, așadar, pe argumente. Taxonomii ale tipurilor de argumente se regăsesc încă de la Aristotel, care, în Topica și în Retorica, construiește criteriile pe baza cărora va împărți argumentele utilizate în raționamentele dialectice și demonstrative. Alte încercări au mai avut, în contemporaneitate, Perelman și Olbrechts-Tyteca54, Pierre Oléron55. Însă, ca mod de organizare și ca adecvare la specificul discursului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-un anumit timp, respectiv ale numărului de mesaje construite pe o topică anume, tot contra cronometru, ambele componente semnalând totuși și aspecte semnificativ calitative privitoare la bogăția repertoriului de semne, la capacitatea de asociere, de evocare, de dezvoltare ideatico-contextuală etc. a persoanei și depinzând, de asemenea, de vârstă, experiență, educație și temperament
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-ul sa.bros.us. Folosirea acestei aplicații în educație este în beneficiul atât al tutorelui, cât și al unui cursant. Tutorele poate realiza astfel o listă cu site-uri pe care s-o prezinte apoi cursanților, poate realiza liste în funcție de topica dorită și o poate oricând actualiza, fiind deosebit de utilă și în cadrul educației la distanță sau al cursurilor on-line. Cursanții pot folosi aceste liste fie pentru a beneficia de informații din partea tutorelui, fie pentru a crea propriile liste (individuale sau colaborative
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin intermediul limbajului interior. „Productivitatea lingvistică” și „abilitatea lingvistică” sunt parametrii mai degrabă cantitativi ai forței comunicante a persoanei, pretându-se la măsurători specifice ale numărului de cuvinte produse într-un anumit timp, respectiv ale numărului de mesaje construite pe o topică anume, tot contra cronometru, ambele componente semnalând totuși și aspecte semnificativ calitative privitoare la bogăția repertoriului de semne, la capacitatea de asociere, de evocare, de dezvoltare ideatico-contextuală etc. a persoanei și depinzând, de asemenea, de vârstă, experiență, educație și temperament
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-ul sa.bros.us. Folosirea acestei aplicații în educație este în beneficiul atât al tutorelui, cât și al unui cursant. Tutorele poate realiza astfel o listă cu site-uri pe care s-o prezinte apoi cursanților, poate realiza liste în funcție de topica dorită și o poate oricând actualiza, fiind deosebit de utilă și în cadrul educației la distanță sau al cursurilor on-line. Cursanții pot folosi aceste liste fie pentru a beneficia de informații din partea tutorelui, fie pentru a crea propriile liste (individuale sau colaborative
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este preponderent tactilă, ci vizuală. Atenția se concentrează asupra feței, Într-o erotică a privirii În care ochii condensează Întregul farmec feminin: Ochii negri-s, decât care Nu sunt mai frumoși sub soare. (Cu rezerva că rima În enjambement și topica primei propoziții trădează influența livrescă asupra acestor versuri populare, publicate la 1838). De obicei, gura nu e senzuală, ci e „mică” și desenată În linii delicate, cu „buzele subțirele”; epiderma e, bineînțeles, albă, dar obrajii trebuie să fie Întotdeauna Îmbujorați
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
face legătura între localitățile Godeanu și Balta, a fost blocat (EZ, 27.II.2006). Este evident că, în construcțiile în care este prezent un verb, GPrep având drept centru prepoziția între se include în GV, nu în GN. Posibilitatea schimbării topicii GPrep, mai precis, a apariției lui imediat după verb, și nu după numele "simetric", reprezintă o dovadă în acest sens: se poate face între KGB, STASI, Securitate etc. și CIA paralela, drumul care face între localitățile Godeanu și Balta legătura
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
categoria SS nu modifică rezultatul final, aceasta rămânând oricum a doua opțiune în procesarea joncțiunii relative. Rezultatele sunt cuprinse în Tabelul 4. Rezultatele noastre confirmă ipoteza ierarhiei organizate după principiul formei normale, ceea ce înseamnă că în română, o limbă cu topică relativ liberă, ordinea constituenților este totuși resimțită ca o coordonată importantă în organizarea enunțului. În concluzie, strategiile de procesare a relativei (preferința pentru o anumită categorie relativizată, relația dintre funcția antecedentului și a relativului) par să depindă într-o mică
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
publicistic); esențial este însă caracterul oral al comunicării. Mediul predominant oral produce fenomene sintactice caracteristice (discontinuități, ezitări, acord prin atracție etc.), fiind, în același timp, mai permisiv decât codul scris față de trăsăturile popular-familiare și chiar regionale (construcții analitice, modificări de topică etc.). Situația de comunicare publică favorizează totuși și apariția unor fenomene de hipercorectitudine. Rapoartele de monitorizare, orientate practic și normativ, au pus accentul pe greșelile flagrante, pe abaterile sancționabile cultural și care funcționează ca stigmate sociale. Monitorizările au condus însă
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
a numeralelor compuse cu unu/una, doi/două etc.) și impunerea masivă în mass-media națională a unor inovații (uzul lui ca și în locul lui ca - prepoziție a calității, al locuțiunii din punct de vedere, al formelor adverbiale maxim și minim, topica semiadverbului mai, folosirea lui decât în construcții afirmative etc.). Interesante sunt, prin frecvență, și fenomenele de reacție (hipercorectă sau doar analogică) la tendințele cunoscute: extinderea genitiv-dativului feminin în -ei sau a formelor de feminin ale numeralelor. Materialul cercetat a confirmat
[Corola-publishinghouse/Science/85029_a_85815]
-
aparițiile, precum și modificările care sau produs de la o ediție la alta. Vor fi folosite o serie de criterii pentru a realiza o tipologie a adjectivelor invariabile, între care: vechimea în limba, distribuția și preferință pentru anumite stiluri funcționale și domenii, topica și, legat de aceasta, posibilitatea de a prelua articolul hotărât de la numele regent, posibilitatea gradării (stabilindu-se subclasele care sunt compatibile sau incompatibile cu gradarea, precum și situațiile din interiorul subclaselor). Cercetarea se va încheia cu o ierarhizare a diferitelor subclase
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
sunt formate pe teren românesc: anevoie (a + nevoie), anume (a + nume), aparte (a + parte), cumsecade (cum + se + cade), ditamai (ditai + mai), leoarca (liur + că), nepereche (ne + pereche). Din punctul de vedere al poziției ocupate în raport cu regentul, unele dintre ele au topica liberă, precum: acătării, anevoie, anume, atâtica, cumsecade. În antepoziție, nu primesc, de regulă, articol. Altele au topica fixă, fie postpusa (aparte, doldora, gata, get-beget, gigea, nepereche, otova, peșin, sadea, vâlvoi), fie antepusa (asemenea 5, așa, coșcogea(mite), ditai/ditamai). Cand
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
cade), ditamai (ditai + mai), leoarca (liur + că), nepereche (ne + pereche). Din punctul de vedere al poziției ocupate în raport cu regentul, unele dintre ele au topica liberă, precum: acătării, anevoie, anume, atâtica, cumsecade. În antepoziție, nu primesc, de regulă, articol. Altele au topica fixă, fie postpusa (aparte, doldora, gata, get-beget, gigea, nepereche, otova, peșin, sadea, vâlvoi), fie antepusa (asemenea 5, așa, coșcogea(mite), ditai/ditamai). Cand adjectivul invariabil se află în antepoziție, de obicei, substantivul apare nearticulat sau, rareori, acceptă formă articulata în
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
adjectivele terminate în -ce sunt împrumutate din franceză, multe dintre ele având origine îndepărtată latineasca (atrox,-cis, praecox,-cis etc.): atroce, eficace, factice, ferice 7, feroce, ineficace, locvace, motrice, perspicace, precoce, propice, veloce, vivace. Majoritatea acestor adjective sunt apreciative, cu topica variabilă. Atunci când apar în antepoziție, ele accepta articolul hotărât (atrocele război bacteriologic, eficacele receptor al baletului rusesc, facticele idealism beletrist, tânărul și fericele idol, ferocele răpitor, ineficacele mijlocaș, locvacele volumașe de versuri, perspicacele autor, precocele om de afaceri, velocele atacant
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
poate observa că toate aceste adjective sunt utilizate cu un număr restrâns de regenți, aparținând unor domenii diverse: industria textilă (bucle, ecosez, uni), muzica (aperto, forțe, solo), alimentație (al dente, espresso, farin, natur, pane). Sunt adjective categorizante/restrictive, cu o topica fixă (sunt postpuse), inapte să preia articolul. Din franceză a fost preluat și un numar restrâns de expresii utilizate și adjectival în română adjectival. Topica acestora este obligatoriu postpunerea, iar inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
forțe, solo), alimentație (al dente, espresso, farin, natur, pane). Sunt adjective categorizante/restrictive, cu o topica fixă (sunt postpuse), inapte să preia articolul. Din franceză a fost preluat și un numar restrâns de expresii utilizate și adjectival în română adjectival. Topica acestora este obligatoriu postpunerea, iar inventarul de regenți este extrem de limitat, uneori restrâns la un singur lexem: à la greque (ciorbă ~), à la légère (tratare ~), à la russe (salată ~), bouche-à-bouche (respirație ~), en détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre (personaj
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
détail (vânzare ~), mot-à-mot (traducere ~), prêt-à-porter (colecție ~), terre-à-terre (personaj ~), tête-à-tête (întâlnire ~). Funcționează, de asemenea, adjectival și o serie de locuțiuni împrumutate din italiană, în domeniul artelor: a capella (interpretare ~), a fresco (pictură ~), a piacere (interpretare ~), a tempo (interpretare ~), care au întotdeauna topica postpusa. 3.5. Adjective invariabile glotonime și etnonime În dicționare există și câteva adjective invariabile, glotonime și etnonime, de origini diverse - bantu, bengali, guarani, pali, papua, quechua, swahili, swazi (în DOOM2), dar și afrikaan(s), arawak, austro-tai, bassa, benue-congo, binandere
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
fie folosite, atât cu valoare adverbiala, cât și ca adjective invariabile, compusele neologice savante din latină. Au un numar restrâns de regenți, apărând mai ales in limbajele științifice, în cel filosofic, în stilul juridico-administrativ, extinzându-se și în limbajul jurnalistic. Topica este fixă (postpunere), ceea ce înseamnă că sunt inapte să preia articolul de la substantivul regent și nu pot fi gradate sau modalizate: ad-hoc/ad hoc (adunare ~), ad-interim/ad interim (ministru ~), ad libitum (interpretare ~), ad litteram (traducere ~), ad valorem (calculare ~), a fortiori
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
latinești savante, formațiile invariabile rezultate în urmă trunchierii, împrumuturile din latină și din italiană, adjectivele invariabile glotonime și etnonime, formațiile savante cu anti-, post-, pre- și pro- atașate la substantive, precum și o parte dintre adjectivele din fondul mai vechi, cu topica fixă, toate acestea manifestând incapacitatea de a primi articol; ● pe o treaptă de invariabilitate medie, se află adjectivele cu topica variabilă, care pot prelua articolul hotărât de la substantivul regent, atunci când sunt antepuse, ceea ce implică posibilitatea schimbării formei, spre exemplu adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
savante cu anti-, post-, pre- și pro- atașate la substantive, precum și o parte dintre adjectivele din fondul mai vechi, cu topica fixă, toate acestea manifestând incapacitatea de a primi articol; ● pe o treaptă de invariabilitate medie, se află adjectivele cu topica variabilă, care pot prelua articolul hotărât de la substantivul regent, atunci când sunt antepuse, ceea ce implică posibilitatea schimbării formei, spre exemplu adjectivele terminate în -ce (ferocele ucigaș, ferocelui ucigaș), acceptate în limba, susceptibile de a deveni variabile în viitor, unele adjective din
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
țurlu-burlu nu are ca regent decât un lexem (par ~). 3 Adjectivul atare are comportament asemănător, dar este variabil, atare, atari. 4 Conform DEX 1998. 5 În limbajul geometriei, apare un adjectiv categorizant, asemenea 2,, cu sens tehnic, care acceptă numai topica postpusa în raport cu regentul: figuri asemenea. 6 Exemplele date sunt preluate din forumurile de pe internet, cu ajutorul motorului de căutare Google. 7 Spre deosebire de celelalte adjective din această serie, ferice este mai vechi în limba. Acest adjectiv a rămas invariabil, restrângându-și însă
[Corola-publishinghouse/Science/85012_a_85798]
-
DINAMICA PRONUMELOR ȘI A ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ACTUALĂ IRINA NICULA 1. PRELIMINARII Prin analiza statistică a pronumelor și a adjectivelor demonstrative din limba vorbită actuală urmărim frecvența formelor simple în raport cu cele compuse, precum și topica preferată de vorbitori în cazul acelor adjective demonstrative care pot apărea fie antepuse, fie postpuse centrului nominal. De asemenea, pe baza materialului consultat, vom schița utilizările pragmasemantice pe care le au pronumele și adjectivele demonstrative în limba vorbită și vom
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
celălalt = 5 ceilalți = 3 cealaltă = 8 celelalte = 8 G = D celuilalt = 0 celorlalți = 0 celeilalte = 1 celorlalte = 0 Adjectivul demonstrativ de diferențiere prezintă aceleași forme în antepoziție și în postpoziție. Totuși, contextele întâlnite în corpusul cercetat demonstrează preferința vorbitorilor pentru topica antepusă, când adjectivul este urmat de un substantiv nedeterminat: Să ne axăm pe câteva domenii, zic eu, în care simțim că putem deveni competitivi în raport cu celelalte piețe (CLR); Anul ăsta sunt în curs de acreditare celelalte specializări care îndeplinesc condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Să ne axăm pe câteva domenii, zic eu, în care simțim că putem deveni competitivi în raport cu celelalte piețe (CLR); Anul ăsta sunt în curs de acreditare celelalte specializări care îndeplinesc condițiile (IVLRA); Cealaltă jumătate o iau copiii (CLR). Interesantă este topica adjectivelor ca astălaltă, ailaltă, aste(a)lalte, ăști(a)lalți, care apar mai ales în postpoziție față de centrul nominal: Nu prea mai are treabă cu copiii ăilalți (www.qmagazine.ro) I se explica sumbru că nu sunt bani la buget
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]