433 matches
-
a limbajului și poetică. Colaborează la „Cahiers de linguistique théorique et appliquée”, „Limba română”, „Limbă și literatură”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Studii și cercetări lingvistice” ș.a. I s-a acordat Premiul Academiei Române pentru Dicționarul toponimic al României. Oltenia, I (1993), în calitate de coredactor responsabil de volum. Debutează cu studiul Metode matematice în analiza operei literare, inclus în volumul colectiv Analiză și interpretare (1972), prezentând aici diferite metode matematice folosite în investigarea unei scrieri literare. Cu ajutorul noțiunilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288126_a_289455]
-
medievală albirea pânzelor și stofelor se făcea cu o substanță numită potosă, rezultată din arderea lemnului de stejar și prelucrarea cenușei acestuia. Locurile de ardere se numeau „bude” (vezi și 9). Tot legate de tăierea sau arderea pădurilor sunt și toponimice ca Laza, Arsura, Arșița, Zgura, etc. Pacea de la Adrianopole (1829), între altele, a liberalizat comerțul cu cereale, de aici creșterea suprafețelor destinate agriculturii și diminuarea celor împădurite. Faptul acesta s-a reflectat imediat în arhitectura populară. Până atunci întâlneam în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
E Stephan Kranga și Tuoder Kranga. Autorul comentînd originea acestui nume, de astă dată mai limpede și mai apropiat celui presupus a fi la origine, Cranga, dacă nu chiar Creanga sau Creangă, observă: "Creangă putea, ca nume, să fie un toponimic, să fie denumirea unui loc, a unui cîmp, a unei păduri. În lipsa oricărei dovezi, în discuție rămîne substantivul "creangă", ceea ce înseamnă după dicționarul lingvistic "Ramură a unui copac", dar mai înseamnă și "Ramură a unei familii de oameni"." Autorul adaugă
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
pentru gramatica propriu-zisă, care va intra peste puțini ani în zodia nefericită a generativității. Toponimie propriu-vorbind, n-am făcut. E foarte probabil ca interesul pentru studiul numelor de locuri să fie la noi mai recent, dovadă târzia apariție a atlaselor toponimice scoase de Academie. Ceea ce nu m-a împiedicat, de câte ori am umblat prin țară, să mă întreb despre originea unor toponimice. Interesul disciplinei ca atare vine și din faptul că numele de locuri (în primul rând, de localități) implică istoria mică
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
foarte probabil ca interesul pentru studiul numelor de locuri să fie la noi mai recent, dovadă târzia apariție a atlaselor toponimice scoase de Academie. Ceea ce nu m-a împiedicat, de câte ori am umblat prin țară, să mă întreb despre originea unor toponimice. Interesul disciplinei ca atare vine și din faptul că numele de locuri (în primul rând, de localități) implică istoria mică, aceea locală, regională, mult mai puțin cunoscută decât istoria pe care o învățăm la școală. Există pretutindeni în țară localnici
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
numelui comunei lor. Unii dintre ei au reușit să publice mici monografii pe această temă. Posed o întreagă colecție. Deși trec de obicei neobservate, ele sunt extrem de utile pentru cunoașterea acelei istorii mici de care vorbeam, parte esențială a hărții toponimice naționale, și care ne oferă, în majoritatea cazurilor, cea mai corectă explicație a unor nume de locuri. O explicație nu totdeauna simplă, uneori neconvingătoare, dar mereu necesară. Mă aflam în campanie electorală, cu vreo douăzeci de ani în urmă, într-
Toponimice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2381_a_3706]
-
politică, Refugii este un roman. O ficțiune. O poveste cu și despre ființe imaginare dintr-un spațiu imaginar. Acțiunea este plasată în trei localități - un sat, Măgura, și un oraș de provincie, Rîul Doamnei, cu nume fictive, inexistente în realitatea toponimică a României, și capitala București, aceasta însă într-o prezentare foarte epurată, aproape convențională. Cu o singură excepție, a unei figuri de rang secundar, nici unul dintre personaje nu este și nu poate fi bănuit că ar fi Ťcu cheieť, iar
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
așezarea Aquino și nu din familia italiană Aquino. În limba română întîlnim nu mai puțin de trei variante: Toma din Aquino, Toma d'Aquino și Aquinatul. Dacă toate sînt corecte, care este criteriul lor de alcătuire? Problema este că varianta toponimică susținută de Étienne Gilson nu se regăsește la alți istorici ai filozofiei. De pildă, în Prelegerile de istorie a filozofiei, Hegel scrie "Thomas Aquinas" și pomenește de neamul princiar Aquino din care se trăgea teologul italian. Bertrand Russell scrie în
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
în care pronunțăm numele lui Toma. Englezii scriu cu precădere "Toma d'Aquino", francezii "Thomas d'Aquin", iar germanii "Thoma von Aquin". Noi spunem cînd "Aquinatul", cînd "din Aquino", cînd "d'Aquino". Și atunci cine are dreptate: Gilson cu varianta toponimică sau restul cercetătorilor cu varianta onomasticii familiale?
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
VIAȚA ROMÂNEASCĂ (decembrie 2002). Dl Pandrea care a fost o vreme medic într-o comună din Țara Loviștei și și-a trecut apoi un doctorat la Paris cu o teză despre terminologia de rudenie din zona cu pricina, semnalează cîteva toponimice care ar putea fi indiciul pentru existența, în vechime, la noi, a agriculturii montane. Există în munții Făgăraș un loc numit Arsurile, în muntele Cozia, doi munți, Runcu și Pleașa. Prin aceleași locuri agricultura practicată prin foc e legată de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
care știu că vechea denumire a Dudeștilor Vechi, la care s-a renunțat probabil din considerente ce țin de pudoare (Beșenova) amintește de pecenegi și de trecerea lor, în secolele X-XI, pe meleaguri bănățene. Iuliu Popper, conchistadorul Nu toate coincidențele toponimice sunt doar rodul întâmplării. Unele denumiri geografice sunt atât de românești, încât o potriveală datorată hazardului este exclusă. Majoritatea toponimelor de acest fel se află - fără nici o glumă - la capătul pământului. Pentru că nu poate fi altfel numit colțul de lume
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
George Dorn (un alter ego al autorului?) însoțit de cei doi prieteni furnizori de date, opinii și documente pentru a fi topite în carte, când în preajma spițerului sas (Johann) Ioan Gorgias, a cărui viață și lucrare se rotunjește în Oraș (toponimicul Botoșani nu apare niciodată, dar se subînțelege), pe măsură ce narațiunea se așterne de față chiar cu spițerul, oaspete mut, dar elocvent al naratorului: în acele zile de iarnă, răcit fiind, George Dorn degustă dintr-o carafă de vin fiert, fiecare sorbitură
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
vezi Doamne), zilele trecute îmi amintii de Vaslui, altcândva de Olt, Ilfov, Ialomița sau Teleorman. E un mic truc personal, ce-mi confirmă familiaritatea demult resimțită între cele două națiuni plasate la extremitățile spațiului latin. Să mai menționez și coincidența toponimică, de data asta reală, dintre Vișeul maramureșan și cel situat în centrul Portugaliei. Îmi doresc să vizitez cândva ambele localitați... Încă o metodă agreabilă de a utiliza timpul cât mă aflu la volan în zona Lisabona-Estoril-Cascais (un fel de Coastă
Frânturi lusitane - Numere de înmatriculare și ambient muzical by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9556_a_10881]
-
avea în față originalul însuși. De altfel, Petruța Spânu este deja un nume de referință, atât ca traducător, cât și ca interpret al literaturilor franceză și belgiană. Dumitru Scorțaru este atent la situarea geografică, la amănuntele de peisaj, la detaliile toponimice și etnografice. O recuzită bogată care, folosită în note, destăinuie interesul, deosebit al lui Nicolae Suțu pentru cadrul material al descrierilor sale. Deplinătatea informațiilor lui Gh. Macarie din tabloul cronologic și din postfață este bun îndrumător pentru reconstituirea vieții lui
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
adresat Mitropoliei Greco-Catolice din Blaj, precum și culegerea de literatură populară din Tritenii de Sus, realizată de scriitor în 1932. Ediția este prevăzută, la finalul celui de-al treilea volum, și cu un Glosar, un Indice de nume și un Indice toponimic, toate trei, foarte utile pentru cititorul de azi. Editorul a avut de surmontat câteva dificultăți, decurgând din împrejurarea că Pavel Dan s-a stins înainte de a-și vedea tipărit volumul de debut. De pildă, pentru textele din Urcan bătrânul, cuprinse
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
Vulpe, Dan Botta, Ion Vinea... Robert Eisenbraun Kahuleanu, alias Andrei Ciurunga, care semna cu Robert Cahuleanu, n-a mai avut voie să uzeze de numele lui. Cahul era în teritoriul URSS. Or, un infractor nu se putea folosi de un toponimic din Marea Uniune. Andrei Ciurunga a fost arestat și condamnat la 18 ani muncă silnică; a făcut Canalul între '50 și '54; apoi, între '58 și '64, pentru că a transmis celorlalți deținuți "versuri subversive". După ce l-au grațiat (din fericire
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9198_a_10523]
-
divers și atât de imprevizibil încât la tot pasul poți avea o surpriză, poți face o descoperire, poți obține confirmarea a ceea ce tu însuți știai. Sau bănuiai. Ei bine, foarte multe explicații pe care noi toți le dăm unor toponimice sunt de cele mai multe ori simple presupuneri. Etimologii populare, cum le numesc specialiștii. Cei care pun ordine în această ramură a lingvisticii ÎToponimiaă sunt chiar specialiștii în această chestiune. Dar chiar și printre ei se mai ivesc, uneori, controverse în legătură cu un
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92340]
-
departe"; În "Doina" - citim versurile - De la Turnu-n Dorohoi/ Curg dușmanii în puhoi/ Și s-așează pe la noi (Turnu- spune autorul este evident, orașul teleormănean Turnu Măgurele; eu aș putea obiecta însă că dorind să descrie românii care "plânsu-i-s-au", prin toponimice de extreme geografice opuse, mai plauzibil ar fi Turnu Severin ("De la Turnu-n Dorohoi...; cântecul Epșoara din culegerea de Literatura populară și utilizat și într-un articol politic din " Timpul" este preluat din publicația teleormăneană "Toroipanul" și poate tot de
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de drum, proaspăt însurăței, ceea ce a și conferit titulatura ulterioară a obștii. Bunicul, om falnic, extrem de generos, respectuos și îngăduitor, era
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul că toți cei care s-au stabilit aici erau tineri, în marea lor majoritate cupluri la început de drum, proaspăt însurăței, ceea ce a și conferit titulatura ulterioară a obștii. Bunicul, om falnic, extrem de generos, respectuos și îngăduitor, era
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
permis să-și practice comerțul În bordelurile municipale, cum ar fi „Castelletto” sau „Carampane” de lângă principalul district comercial al orașului, Înconjurând Ponte di Rialto. Prostituatele lucrau de asemenea, și În alte zone din afara orașului, lăsând posterității un set de repere toponimice, de la Ponte delle tette (Podul de Țâțeă la Calle della Donna Onesta (Aleea femeie cinstiteă. În 1509, prodigiosul scriitor venețian Marin Sanudo a raportat În jurnalul său că numărul prostituatelor din oraș ajunsese la 11.000 (aproximativ 10 la sută
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
de la Comandamentul superior al Wehrmacht-ului - prins în pioneze pe Scândura Neagră - făcea cunoscută debarcarea dușmanului anglo-american pe țărmul Atlanticului și-mi lărgea în continuare cunoștințele de geografie - doar colegii noștri alsacieni sau loreni erau în stare să pronunțe corect toponimicele normande și bretone -, bătălia de pe malul Atlanticului a acoperit tot ceea ce se întâmplase înainte, la fel și pe el, cel care ar fi putut sluji drept model al rasei nordice, iar nouă ne stătea ca un ghimpe în carne. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
sunt ,,obiecte casnice, unelte, materiale, urme de locuințe și chiar de fortificații<footnote N. Zaharia, Emilia N. Zaharia, M. Petrescu-Dâmbovița, Cercetări arheologice în orașul Iași și împrejurimi, în: „Studii și cercetări științifice”, vol. VII, fasc. 2, 1956, p. 37 footnote>. Toponimicul Cetățuia( deal) de lângă Iași, s-a găsit menționat destul de târziu, cu patru decenii înainte de începerea mănăstirii de către Gheorghe Duca. Documentul din 17 decembrie 1618 prin care Radu Mihnea voievod întărește Mănăstirii lui Balica (Frumoasa), stăpânirea asupra locului mănăstirii dăruit de
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Wrangel și contele Litke, sub conducerea căpitanului (ulterior viceamiral) Vasilii Mihailovici Golovnin, la o expediție pentru cartografierea Novaia Zemlia (tocmai acolo!) unde „râul Nabokov“ a fost numit după strămoșul meu. Amintirea conducătorului expediției se păstrează Într-un mare număr de toponimice, unul dintre ele fiind Laguna lui Golovnin, din peninsula Seward, din vestul Alaskăi, unde trăiește fluturele Parnassius phoebus golovinus (care cere neapărat un sic), descris de doctorul Holland; dar străbunicul nu are cu ce se lăuda În afară de râulețul foarte albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
limba veche a băștinașilor și franceza, tot veche, vorbită. Populară, cum i se mai spune. A rezultat o limbă foarte savuroasă, imaginativă, metaforică. Iată un foarte succint dicționar, trilingv, care poate, fie și într-o mică măsură, confirma acest adevăr. Toponimicele Am văzut deja de unde derivă numele depresiunii Mafate. Denumirea depresiunii Cilaos provine tot din malgașă (Tsylaosy). Ceea ce înseamnă locul care nu se părăsește. Numele depresiunii Salazie, și el de origine malgașă, un bun loc de staționare, de tabără. Cele mai multe nume
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92343]