1,162 matches
-
nu o descriere generală. Și către niște oameni ca noi: aspiranți la mai bine. Mai puțin interesat de plasarea în timp, Alexandru Emil Petrescu are o predilecție specială pentru spațialitate, ceea ce îi permite crearea unei topografii universale, mai ales în privința „toposului” uman, cu locul de trai al fiecăruia sub soare și cu locul trăirilor lui. De pildă, noi, românii, „Trăim din vis în vis. Visăm și ne hrănim din visurile altora. [...] Doar visăm. Pentru că visurile noastre rămân doar visuri. Ne trezim
CARTEA DESPRE „ORICE” (UN PLOIEŞTEAN LA CURTEA SPANIEI DE ALEXANDRU EMIL PETRESCU) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367130_a_368459]
-
spre regândirea vieții după criteriile unei alte axiologii. Citind-o pe Melania Cuc, am senzația unei lumi de rezervă, care mereu ni se ascunde cu tot verosimilul ei. Unghiul din care prozatoarea vede lumea în Dantelă de Babilon este un topos adjudecat. Non tangere cerculos mei! vrea să spună Melania Cuc, fericită să ne releve catabasic o lume care se respira altfel, alături de experiențele imediate, într-o cultură elevata a sensibilității, fără a se uimi de ignorante angoasante. (Iulian Chivu, Agero
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
cronică socială „Baia Balkan” nu este doar o cronică de familie, prezentând viața cotidiană a unei comunități, ci și o cronică socială, în care asistăm la formarea unei noi societăți. Nucleul narativ al volumului este în continuare, Templul. Acesta este toposul central, un spațiu ce închide în sine o lume , un univers și o istorie, cu toate credințele, tradițiile, superstițiile și eresurile lor, cu toate frământările unei comunități. Ceremonialul ritualic al inițierii personajului principal, ce are loc la Templu, dă naștere
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
ca din povești apare/ Cu Moș Crăciun, cu brad, cu sfânta stea,/ Și eu, fetița, mă văd cum stau în cale/ Să nu mai plece iar din viața mea...” Conectat cu copilaria este și satul, care devine la Adina Sas-Simoniak, topos al paradisului terestru. Durerea înstrăinării este resimțită de poetă ca nevoie de a contempla locul unde a văzut lumina zilei, de a pătrunde în intimele structuri ale lucrurilor și ale naturii. „Miroase-n mine-a satul meu/ Cu fân uscat
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
nou, de românul lui Andre Gide, “Falsificatorii de bani”, sau de jurnalul de călătorie al Michel de Montaigne. De altfel, jurnalul Laurei este tot un jurnal de călătorie - al călătoriei acesteia prin viață. “Acolo, în acel răi” În „Ultima pirueta”, toposul casei devine referință. Dorința de deschidere, de găsire a idealului, de descoperire a ritmului interior, de speranță, se leagă de acest simbol. Pentru Lăură, casa este în primul rând o “imago mundi”, un loc idilic, un adevărat răi - „ În spatele casei
ULTIMA PIRUETA – O NARATIUNE DESPRE DRAGOSTE, CREDINTA SI VALORI, DE VAVILA POPOVICI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367235_a_368564]
-
primăvara acestui an (31martie 2016)- „Despre Timișoara cu dragoste”, care deschide, vectorial, această antologie, dând sens, finalitate și consistență întregii alcătuiri... O evocare nostalgică și o ocrotire tandră, peste timp, a tineretii noastre, care conferă orașului de pe Bega distincție de topos absolut al iubirii, iar acestor soli ai Banatului- „frunce”, titlul de heralzi eminenți ai iubirii eterne de frumos... Constantin Stana 24 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Prolegomene la Iubire / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2112, Anul VI
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
religioase, culturale, economice și politice, obținute de-a lungul generațiilor. A treia tipologie de filiație umană, poate cea mai complexă, numită migrația, ar putea fi chiar fenomenul de reincarnare prin „migrația spirituală a sufletelor moarte prin trupuri succesive”, prin acele „toposuri atoposuri”, numite „ locul fără de loc”, care atunci când își găsesc materializarea, adică locul ( în „oamenii fără destin”), aceste „suflete moarte” generează schimbări la nivelul geopoliticii mondiale cu prețul nenumăratelor vieți omenești distruse, așa cum s-a întâmplat în istorie de-a lungul
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
de proaspete erori.//” (Întâlnire, pag. 201) Funciar duios, absolventului de liceu silvic îi repugnă îndepărtarea insului de natură, de universul silvestru cu atâtea oaze de seninătate, în care a hălăduit în cei mai frumoși ani ai vieții, univers devenit un topos al statorniciei și fericirii depline. Elementele naturii încep să concerteze pentru a deveni metafore, simboluti și sugestii într-o lirică ce dispune de o mare doză de inefabil. El pune în prim-plan fenomenele naturii, ipostaziindu-se simpatetic în fiecare lucru
COMAN ŞOVA – UN POET AL SPAŢIULUI NEMŢEAN de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364708_a_366037]
-
autoarei se construiește pe aceste două coordonate ale trăirii care dimensionează percepția lirică. Sentimentul inefabil al iubirii autoarea ni-l descrie în poeme precum ”Regăsire”, ”Cununia florilor de tei”, ”Trecere”, ” Paralelismul singurătății”, ’Scrumul sufletului tău”, ”Peisaj muzical” etc. Ele fixează toposul unor trăiri bogate, în versuri cu reverberații cristaline: “Pian și candelă de ceară Acorduri vii de primăvară Și note umede din noi Vibrează peste amândoi”(Peisaj muzical). Sufletul îndragostit rezonează cu natura înveșmântată de sărbătoare, în acordurile fastuoase ale nunții
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
în poemul ‘Realități”. Concluzia poemului are valențele unei sentințe implacabile: Sensuri absurde își pun măștile vechi.” Portretul artistei, din tinerețea care irumpe bogat, este figurat în poemele care fixează coordonatele majore ale volumului, sublimând fiorul erotic și vibrația sentimentului patriotic.Toposul acestor trăiri îl alcătuiesc termeni care emoționează și răscolesc. Sunt cuvinte cu valoare de simbol, care străbat, ca un leitmotiv, paginile volumului: ”candela”, ”rugăciune”, ”Dumnezeu”, ”țară-mamă”, ”masă”, ”pâine”, ”vin”. Elementul de coeziune este iubirea, care dă poetei forța de a
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci o experiență trăită pentru mulți din cetățenii gulagului românesc. Dimitrie Bejan, la apusul vieții declara: „Foarte frumos am trăit, părinților, în pușcărie! Regret
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci o experiență trăită pentru mulți din cetățenii gulagului românesc. Dimitrie Bejan, la apusul vieții declara: „Foarte frumos am trăit, părinților, în pușcărie! Regret
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
descoperirii milioanelor de universuri umane subsumate marelui nostru univers, Elena Buică descrie câteva dintre drumurile sale europene. Cititorul vede prin ochii autoarei, Grecia (cu Meteora, Salonicul), Spania (cu Granada, Toledo, Malaga și Strâmtoarea Gibraltar) și Viena. Ajunsă la Balcic, un topos mitic în viziunea sa, Elena Buică se simte deja ca acasă. În România la Pietrița, ia „o gură de aerˮ, resimțindu-se cu totul revigorată. Evident, peisajul natal, parte integrantă a ființei Elenei Buică, izvodește gânduri emoționante, memorabile: „Scriind despre
REFLECŢII ÎN OGLINDA DE NESTEMATE A MEMORIEI AFECTIVE de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349391_a_350720]
-
valoare pe care niciodată inițiatorii ei nu i-ar fi bănuit-o. Intrând pe această traiectorie, universul concentraționar (întreg decorul ca și personajele) se pliază pe un scenariu mistic. Exclusiv din această perspectivă mistică poate fi înțeleasă semnificația antitetică a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci o experiență trăită pentru mulți din cetățenii gulagului românesc. Dimitrie Bejan, la apusul vieții declara: „Foarte frumos am trăit, părinților, în pușcărie! Regret
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
Autorului MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX Această lucrare încearcă să evidențieze și să clarifice modul de abordare al Mitului Edenului ca Paradis în poezia europeană,cu sensurile,semnificațiile conceptului de Paradis,Eden sau Rai,inclusive cu toposurile ce tangențiază acest concept în diferite locații al spațiului dintre Marea Mediterană,Marea Nordului,oceanul Atlantic,până în Munții Urali.Tot odată încercăm să clarificăm modul de înțelegere și percepție al Edenului și ipostazele acestuia în poezia europeană a secolului trecut. In contextual
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348050_a_349379]
-
ori se întrepătrund între cele două culturi (eleate și heraclitice) și civilizația universului tehnologic, pentru a face Marea Trecere în evoluția naturală a științei viului, într-un “jazz cuantic” și în mare viteză pe un “loc fără de loc” într-un “topos atopos”, în noua civilizație extrateritorială, anticipată într-un fel de Samuel Huntington (fost consilier din umbră al lui B. Obama și al Victoriei Nuland - regina Morților “electrici”, care se „Fuck Uniunea Europeană” prin “excelență” și „on-line” pe Maidanul european din Kiev-ul
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
Ural și Pamir, Volga și Iantzi, Europa de Est și “Insula Lumii” - pe care Oculta mondială pretinde că numai dacă o cuceresc vă stăpânii întreaga Lume - nu este, în mintea lor, cu Intelectele Active uscate, decât un “loc fără de loc” într-un topos atopos”. În Cabală de la Ierusalim și din Babilon, conflictul sacru dintre “spațiu” și “loc” se numește “migrația sufletelor prin trupuri succesive”. La început se crează acel “loc fără de loc” într-un “topos atopos”, iar atunci când “spațiu” își găsește materializarea, adică
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
uscate, decât un “loc fără de loc” într-un topos atopos”. În Cabală de la Ierusalim și din Babilon, conflictul sacru dintre “spațiu” și “loc” se numește “migrația sufletelor prin trupuri succesive”. La început se crează acel “loc fără de loc” într-un “topos atopos”, iar atunci când “spațiu” își găsește materializarea, adică “locul fără de loc” în ”oamenii fără destin”, aceste “suflete moarte” se pun în sintonie cu creierele demente și generează mari schimbări la nivelul geopoliticii mondiale cu prețul nenumăratelor vieți omenești distruse, așa cum
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
civilizații și culturi”, teorie care a declanșat marea migrație și a creat războaie cu pierderi de milioane de vieți omenești și dezastre ecologice, posibile acum și la gurile Dunării, tocmai pentru a crea acel “loc fără de loc” într-un nou “topos atopos”. Probabil că, după “știința” lor, această “falie geopolitică” se va crea - vai, abia după spargerea și reperea continentului Eurasia în două, în urma unui război atomic, după care, în urma unei noi glaciațiuni Oceanul Înghețat se va dezgheța (ceea ce se și
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
mai afirmat, "umanistul" Mircea Băduț donquijotează și când vine vorba de literatura de tip science-fiction, al cărei fan declarat este. Un exemplu în acest sens sunt Dosarele pan-galactice, cu acțiunea plasată în anul 200 al erei galactice, într-un topos numit "Penalgezia", planetă populată de "penalgezieni", specializați în hoția de tip "trișpuială" (p.137), o veritabilă parabolă a societății românești contemporane. "Replierea" donquijotescă a lui Mircea Băduț are loc în momentul în care, depășind sfera literaturii, acesta schimbă registrul discursiv
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
odăile noastre albe”. La Orizont sau, dacă privim în sus, la Zenit, acolo e spațiul absolutului, acolo este “locul de joacă” al lui Dumnezeu. Există un spațiu al ființei, anii copilăriei, există un loc al sacrului, al credinței, există un topos al copilului din noi. Un “acolo” al bucuriei inocente de copil, al sentimentului profund care cuprinde toate simțurile, copleșește sufletul și face timpul să se oprească. Este un sentiment în care intră sublimarea, teama și atracția. Există un “acolo” în
COPILUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365375_a_366704]
-
din Pământul Interior. Printzesa este convinsă că: “ începând cu 22 decembrie 2012 vor fi 3 zile de ascensiune a acestui Pământ în cea de-a cincia dimensiune. Există un loc, ne spune Printezsa, ( o zonă - un " loc fără de loc" , un " topos atopos " ) cu numele de Nuru, prin care vom trece atunci...3 zile și trei nopți nu vom putea folosi electricitatea, va fi întuneric complet atât ziua și noaptea, fără Soare, fără stele, fără nici un fel de lumină, vom fi în
CONFLICTUL DINTRE ISRAEL SI IRAN. EXISTA ACUM TEHNICA DE EMITERE DE UNDA GENETICA PRIN INDUCTIE, ADICA DE LA PARTICULAR LA GENERAL, IN CARE IN VIITORUL APROPIAT VOM FI TOTI IMPLICATI. de CONSTANTIN MI [Corola-blog/BlogPost/364925_a_366254]
-
în jurul acestor figuri legendare ale neamului ,,povești”de-a dreptul captivante care, dacă și-ar găsi maetrul transpunerii pe ecrane, ar putea deveni seriale cu mare succes la public (vezi ,,Suleiman Magnificul”, serialele coreene care au cucerit, incredibil, toate vârstele). Toposurile aduse în centrul epicii sale (Piatra Șoimului, Mânăstirea Capriana, Poarta Țării, Valea Albă, Codrii Cosminului, Cetatea lui Duma Negru), metaforele parabolice din chiar titlurile acestor ,,istorisiri”(Piatra Șoimului, Cântecul ciocârliei, Lupul Alb, Acvila Neagră, Vulturul deșetului, cuvintele metaforice din titluri
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
înaltă a unui „poet pentru care actul creației reprezintă deopotrivă bucuria dăruirii de sine și suferința celui care taie în carnea propriilor silabe până la rădăcina unde respiră, unică, esența Frumosului.” (Vladimir Alexandrescu). Rostiri și tăceri își dau întâlnire în acest topos presărat cu îngândurări, incertitudini, bucurii, ispite, amăgiri, ispășiri, penitențe, melanholii, imagerii. Poemele poartă încărcătura afectivă pe care numai Theodor Răpan o particularizează în felul său prin Cuvântul ales, captivant, revelatoriu: „Doamne, cât suflet risipit ca să cioplesc un singur Cuvânt... Câte
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
liric sentimental, discret, ne poartă prin amintiri ale unor experiențe cu nimic spectaculos, ci dimpotrivă, firești, dar care se constituie în viața întâmpinată cu bucuria clipei, într-o ambianță mai cu seamă favorabilă, ocrotitoare. Spațiul, zona Apusenilor, are farmecul unui topos predestinat legendei, încât, gesturi mărunte, crâmpeie de viață, primesc semnificații esențiale, într-un adevărat ritual al existenței cotidiene. În preajma cetății Bologa, marcată de prezența domnitorului Mircea cel Bătrân și a vechiului castru roman Resculum, năzdrăvăniile copilăriei primesc un sens mai
MIRCEA GORDAN – FĂRĂ VOIA MEA de ANTONIA BODEA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366107_a_367436]