828 matches
-
Vodă, București, 1902; ed. București, 1929; ed. îngr. I. Nistor și C. Ciuchindel, pref. C. Ciuchindel, București, 1988; ed. îngr. și pref. Claudia Dimiu, Galați, 1992; ed. îngr. și postfață Teodor Vârgolici, București, 1997; Duda și Mura, București, 1917; Din torsul zilelor, vol. I-II, București, 1929, vol. III, îngr. V. Romano, București, 1939; Corespondență inedită, îngr. și pref. Marin Manu Bădescu, Cluj, 1973; Vlaicu Vodă și alte scrieri despre teatru, îngr. Dumitru D., Panaitescu, pref. Marian Popa, București, 1975. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
bunicii Claudia-Ramona Codău Poemul te cîștigă prin atmosfera tihnită care emană din imaginea domestică a unei Îndeletniciri străvechi. Întreaga sa recuzită evocă acea viață patriarhală pe care unii dintre noi am mai prins-o și căreia acum Îi ducem dorul. Torsul, cu ritmul său domol și monoton, firul subțire și fragil Înfășurat Încet-Încet pe fus au căpătat din vremuri imemoriale o simbolistică intim legată de cursul vieții. Torsul pare să furnizeze fibra cea mai potrivită pentru povestea vieții. Citind poemul fără
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
unii dintre noi am mai prins-o și căreia acum Îi ducem dorul. Torsul, cu ritmul său domol și monoton, firul subțire și fragil Înfășurat Încet-Încet pe fus au căpătat din vremuri imemoriale o simbolistică intim legată de cursul vieții. Torsul pare să furnizeze fibra cea mai potrivită pentru povestea vieții. Citind poemul fără a-l rupe În două, lăsînd continuitate acestei harnice și fără de sfîrșit preocupări, ne Încîntă felul În care ea se prelungește molipsind motanul pentru care torsul, schimbînd
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vieții. Torsul pare să furnizeze fibra cea mai potrivită pentru povestea vieții. Citind poemul fără a-l rupe În două, lăsînd continuitate acestei harnice și fără de sfîrșit preocupări, ne Încîntă felul În care ea se prelungește molipsind motanul pentru care torsul, schimbînd registrul, devine doar incantație trîndavă. Între caier și poala bunicii, mimînd toropeala motanului, nu se poate să nu resimți desfătarea poveștii toarse cu aceeași inepuizabilă răbdare a bunicii și ascultată cu lipsa de griji și fervoarea nedisimulată a copilului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vămenii le datorau la 1782: 12 zile de clacă pe an, de fiecare gospodar, cap de familie sau 2 lei; 2 parale de stânjen - dijma fânului; câte un tort (o anumită cantitate de fibre de in și cânepă pregătite pentru tors); câte o găină și câte un car de lemne; a zecea parte din toate cele aflate pe moșie, după obicei și „ponturile cinstitei adunări”, arenda cârciumi și jumătate din fânul de pe fânațele mănăstirii (dat în parte locuitorilor-n.a.) <footnote
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
acasă. Soțul mătușii mele, fost plutonier adjutant, îi cunoștea pe milițienii care veniseră să ne aresteze. Mama a început să plângă, milițienii au controlat casa de au întors-o complet pe dos, au confiscat toată lâna, până și furca de tors a maică-mii. Milițianul acela care-l cunoștea pe soțul gazdei noastre a zis: "Domnu Slujitoru, nu iese fum fără foc". "Bine domnule, dar mi-ați întors casa pe dos, iar amărâtele astea n-au nicio treabă cu furtul". Eu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
care se repetă o con soană sau grupuri consonantice, având un efect eufonic, onomatopeic sau simbolic: Prin vulturi vântul viu vuia ( G. Coșbuc). Asonanța se realizează prin repetarea unei vocale accentuate sau a unui grup vocalic, în scopuri expresive: Când torsul saude lal vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
voia instinctelor. La școală își schimbă atitudinea când vine vorba de Smărăndița popii, care "începe din când în când a mă fura cu ochiul". Simțea de timpuriu atracția erotică, îi plăcea să petreacă între fete, să participe la șezători, la tors, fiind poreclit: Ion Torcălăul. Acțiunea pare a se petrece într-un timp fabulos, în care datinile sunt păstrate cu sfințenie (uratul de Sfântul Vasile). Plecarea spre Socola reprezintă o desprindere definitivă de sat, o ieșire din universul mirific, care presupune
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care Închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină viitorul copilului. Dacă noul născut e băiat, se mai pun pe masă: carte, sapă, secere, cosor și alte obiecte de 50 muncă, iar, dacă e fată, pune unelte trebuitoare la tors, cusut și țesut. Se mai lasă două lumânări aprinse care ard toată noaptea. Din lucrurile de mâncare să se ospăteze ursătorile, iar cu argintul să le trateze, pentru a ursi bine. Înfățișarea acestora (trei fete mari cu puterea de a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu se face cânepă. Prelucrarea cânepii este considerată lucru sfânt. Dacă Înconjori casa de trei ori cu tort de cânepă, nici un râu nu se mai poate apropia de ea.); apoi, Antoaneta Olteanu (Tot În legătură cu existența unui ritual inițiatic aici În legătură cu torsul poate fi pusă și povestea cânepii un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu marea taină. Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau Încă torsul și stăteau
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
aici În legătură cu torsul poate fi pusă și povestea cânepii un fel de parolă cu ajutorul căreia persoanele inițiate puteau dovedi ființelor malefice că sunt la curent cu marea taină. Pentru a scăpa de Joimărița, de exemplu, femeile care nu terminau Încă torsul și stăteau sub amenințarea pedepsei cunoscute, puteau scăpa spunând lunga istorie a cânepei: cum a fost culeasă, topită, melițată, toarsă, pieptănată, țesută, albită, cusută etc.) Nuielușele de alun reprezintă componente ale recuzitei magicianului. Pe lângă funcția de tămăduire a mușcăturilor de
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
când Împăratul Îi interzice nevestei sale să mai pună mâna pe fus vreodată. Sfârșitul basmului aruncă un val de tristețe: Și-apoi, ce să vă, mai spun? Și apele seacă și zilele se sfârșesc și norocul nu ține cât lumea. Torsul, asemenea altor activități de o deosebită importanță pentru viața locuitorilor societăților arhaice spune Antoaneta Olteanu a fost Înconjurat de o aură de mister și de magie: este vorba, pe de parte, de revelarea treptată, prin inițiere, În cadrul unor organizații secrete
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
naturale, animale sau vegetale, În fire, mai apoi În obiecte (ca În povestea cânepei), respectiv a practicilor legate de această activitate În scopul aplicării ei și a rezultatului dorit. Fusul are o puternică Încărcătură magică și este un instrument al torsului. În popor, fusul se folosea În vrăji de dragoste și acte magice de fertilitate sau de apărare Împotriva forțelor malefice. El e dat În stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul). Un nucleu epic similar Îl Întâlnim
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina Îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, Îi va da În căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a doua Înmuia firul; cea de a treia Îl răsucea și-l apăsa cu degetul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
au observat că prezența unei pisici printre membrii unei firme detensioneză atmosfera, reduce stresul, oamenii devin mai relaxați, se enervează mai rar și sunt mai amabili. Pentru stăpânii săi, cea mai plăcută și cea mai liniștitoare manifestare a pisicii este torsul. Se pare că pisicile torc când sunt relaxate sau când vor să se calmeze. Chiar și pisicile rănite torc pentru că le ajută să se vinedece, să-și întărească oasele și organele interne. Oamenii de știință de la Institutul de Cercetări „Fauna
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
când vor să se calmeze. Chiar și pisicile rănite torc pentru că le ajută să se vinedece, să-și întărească oasele și organele interne. Oamenii de știință de la Institutul de Cercetări „Fauna Communications” din Carolina de Nord. S.U.A., au descoperit că torsul pisicilor reprezintă un adevărat mecanism natural de vindecare a organismului, ceea ce poate fi un punct cheie în inspirarea mitului căruia pisicile au nouă vieți. S-a descoperit că frecvența cu care torc pisicile se încadrează în intervalul 27-44 Hz, expunerea
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
ceea ce poate fi un punct cheie în inspirarea mitului căruia pisicile au nouă vieți. S-a descoperit că frecvența cu care torc pisicile se încadrează în intervalul 27-44 Hz, expunerea la o astfel de frecvență stimulând vindecarea și creșterea oaselor. Torsul nu afectează numai pisicile, ci și pe oamenii care conviețuiesc cu acestea. Se cunoaște că la o asemenea frecvență de sunet se îmbunătățește densitatea osoasă la oameni, torsul considerându-se a avea un efect similar tratamentelor cu ultrasunete. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
Hz, expunerea la o astfel de frecvență stimulând vindecarea și creșterea oaselor. Torsul nu afectează numai pisicile, ci și pe oamenii care conviețuiesc cu acestea. Se cunoaște că la o asemenea frecvență de sunet se îmbunătățește densitatea osoasă la oameni, torsul considerându-se a avea un efect similar tratamentelor cu ultrasunete. De asemenea torsul nu ameliorează numai structura și densitatea oaselor, ci și forța musculară. S-a emis ipoteza conform căreia scheletul uman necesită o anumită stimulare pentru a preveni pierderile
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
nu afectează numai pisicile, ci și pe oamenii care conviețuiesc cu acestea. Se cunoaște că la o asemenea frecvență de sunet se îmbunătățește densitatea osoasă la oameni, torsul considerându-se a avea un efect similar tratamentelor cu ultrasunete. De asemenea torsul nu ameliorează numai structura și densitatea oaselor, ci și forța musculară. S-a emis ipoteza conform căreia scheletul uman necesită o anumită stimulare pentru a preveni pierderile de calciu iar capacitatea de a toarce a pisicilor reprezintă de fapt o
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
era din lemn. Patul alcătuit din două capre și câteva scânduri acoperit cu o saltea din paie de ovăz și apoi cu un lăicer, masa rotundă, joasă, sprijinită pe picioare scurte, scăunașele și ele joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de pescuit, figurine zoomorfe, etc. La secția de etnografie se găseau obiecte din lemn ca: păcornița, putineiul de ales unt, șeaua de lemn pentru călărie, polonice de stână, cofe de lemn, scăcițe pentru pisat usturoiul, chersâne, fuse și furci de tors, icoane vechi pictate pe lemn, o cămașă femeiască înflorată cu fluturași, o cămașă bărbătească cu gulerul de mărgele și flori la betițe, brâul ciobănesc cu nasturi galbeni, ouă închistrite, prosoape de tort cu diferite modele, un bariz de in cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
seceriș. În sat, lumea întâmpinase cum se cuvine Sânzienele, înțolindu-se ca de nuntă. Femeile se gătise cu cel mai frumos strai la care muncise iarna întreagă. Și nu era treabă ușoară căci se lucra la fuior și roata de tors, după care se trecea la războiul de țesut și gherghef. Dar nicio osteneală, oricât de mare și de lungă, nu fusese prea apăsătoare. Se găsea oricând vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
era treabă ușoară căci se lucra la fuior și roata de tors, după care se trecea la războiul de țesut și gherghef. Dar nicio osteneală, oricât de mare și de lungă, nu fusese prea apăsătoare. Se găsea oricând vreme pentru tors și țesut, pe lângă dereticatul făcut prin casă. Din răbdarea unor mâini harnice, se făcea veșmânt ales cu care mândrele furau privirile flăcăilor. Culori intense, de roșu și galben, aprindeau pe fundaluri negre și albe bundițe, ii, catrințe, bârnețe și năframe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cîntăresc în palmă, o înapoiez. Mărturisesc aici: nu am știut la ce va fi folosit cu cîteva milenii în urmă.) ,, Arheologii numesc această piatră ,,fusaiolă’’. Prin piatră se petrecea un băț, zic ei, și fusul era gata. Femeia putea începe torsul. Nu era însă fusul prea greu? Mai putea fi ținut între degete? La primele învîrtituri nu se rupea firul încă netors? Aceasta nu e unealtă de tors cum cred unii arheologi, ci unealta nălbarului, a veterinarului arhaic, și ea se
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
se petrecea un băț, zic ei, și fusul era gata. Femeia putea începe torsul. Nu era însă fusul prea greu? Mai putea fi ținut între degete? La primele învîrtituri nu se rupea firul încă netors? Aceasta nu e unealtă de tors cum cred unii arheologi, ci unealta nălbarului, a veterinarului arhaic, și ea se numește ,,răsfulg “. Există o boală a animalelor, numită în popor fulgerătură. Ea se datorește microbului mycoplasma agalactine, dar credințele vechi au pus boala în sarcina unor păsări
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]