3,163 matches
-
am asistat la toată acțiunea. Asta a fost decizia cea mai înțeleaptă pe care am luat-o. Dacă am fi plecat de acolo mai repede sau ne-am fi băgat capul în nisip ca struții, am fi ratat cireașa de pe tort, sau cum spuneți dumneavoastră, bomboana de pe colivă. Cîtă lume se mai găsea încă în piață la ora aia? Să fi fost cîteva mii, dar erau cu toții dispersați în grupuri și grupulețe, și uite-așa mai cădea cîte unul de fiecare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
fost pură realitate. Sînt pierdut, o să înceapă iar după același scenariu, toată viața asta de popă e un mare căcat, e prea devreme să te lamentezi, nu i chiar așa de plîns, el o să-și ia doar cireșica de pe vîrful tortului și o să plece ca și cum nu s-ar fi întîmplat nimic. — Totul se plătește Părințele, prostuțule, măcar de ea să fi avut grijă, zice Roja, dar tu nici măcar nu te-ai gîndit la asta, erai prea ocupat cu alte prostioare, mi-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Însfârșit sunt pe picior de plecare, am senzația Îndepărtându-mă câțiva pași și privind zidurile cu atenție, că Încăperea s-a mai deslipit câțiva centimetri de casa-mamă, așa cum un cofetar iscusit desprinde cu artă o felie din trupul unui uriaș tort. În lumina somnoroasă a dimineții, mai arunc o ultimă privire fugară spre pereții mucegăiți și scorojiți de vreme și-mi iau zborul spre Studioul de Filme Documentare unde lucrez. Când străbat În grabă holurile spațioase, mă simt ca Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
transparent, astăzi sunt Floriile. Ce să vă dea de mânare, servitorul dumneavoastră devotat? Cu ce bunătăți ale pământului să vă desfete papilele gustative? Vreți pești la proțap? Supă de nucă de cocos? Mușuroi de furnici, stropit cu sos de usturoi? Tort de frăguțe, cu blat de bezea? Kawabata râde. Un râs stins, chinuit, care-i luminează numai ochii. Barba pe care Antoniu i-a aranjat-o, i-a tuns-o de câteva zile, i-a albit de tot, și pare barba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nici poliția să nu fi reușit? Anton mi-a spus că a cercetat fiecare centimetru - chiar și-n bucătărie. Din păcate, a văzut doar câteva pahare de cristal, o plăcintă lăsată, și ceva care semăna cu o spatulă. — Cuțit pentru tort, l-am corectat. — Așa că, până la urmă, mi-am spus: „La naiba, dacă ăsta ar fi centrul lumii tale, unde ai ascunde ceva ce nu vrei să fie găsit - nici de clienți, nici de perieteni, nici de un ucigaș, nici măcar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
sunt bărbați cu păr cărunt și glasuri profunde, care nu fac niciodată greșeli gramaticale, iar mamele lor sunt cucoane cu zâmbete pline de amabilitate și cu maniere minunate, care zic chestii cum ar fi „Cred c-am vândut treizeci și cinci de torturi, Mary, de Ziua Cofeturilor“. „Vezi să nu întârzii prea mult, draga mea“, le intonează ele cu drăgălășenie micuțelor odrasle care pleacă gângurind în rochițele lor înfoiate de tafta la balul bobocilor, cu băieți ale căror nume sunt scoase parcă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
colegiu. Ea ar fi putut fi o Lindabury, îți dai seama? Fiica șefului lui taică-meu! Iată o fată care știa să navigheze cu o iolă, care știa să-și mănânce desertul cu două tacâmuri de argint (o felie de tort pe care o puteai apuca, la fel de bine, cu mâna, dar s-o fi văzut pe ea cum o mai manipula cu furculița și lingurița - ca un chinez cu bețișoarele! Ce deprinderi își însușise în îndepărtatul Connecticut!). Lucrurile considerate exotice sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
În pantaloni bufanți și cizme Înalte, cafeneaua Pușkin pare genul de local pe care l-ar fi frecventat cele trei surori din piesa lui Cehov, dacă ar fi ieșit vreodată din casă. Clădirea seamănă cu un castel În formă de tort de nuntă, bogat Împodobit, cu ornamente În relief copiate după cele ale Palatului de Iarnă de la Sankt-Petersburg. Nici nu-ți dai seama că e un fals grosolan, realizat cam cu vreo cinci ani În urmă. Gerski părea să cunoască pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ecran de computer- aceasta a fost prima imagine pe care mi-a conturat-o în minte 11 septembrie 2001. De o parte, America tehnologizată, organizată și bine luminată, de cealaltă, primitivismul agresiv al lumii arabo-musulmane. Acum, privind nenumăratele fotografii ale torturilor și umilințelor de necrezut la care au fost supuși prizonierii irakieni de către militari americani în uniformă, ce dracu’ să-mi mai treacă prin cap? O maimuță turbată, cu cască de camuflaj, rânjind tridimensional, cu botul plin de sânge, în culori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
asemănătoare comise de militari britanici. Trei militari americani, sg. Mike Sindar și soldații Ramon Leal și David Bischel, declară că astfel de comportamente agresive sunt foarte răspândite în rândurile armatei americane. Pentagonul însuși recunoaște moartea a 25 de deținuți în urma torturilor și bătăilor. Și toate acestea nu s-au petrecut nicidecum în secret, pe întuneric, cu cagule pe față - dimpotrivă, militarii USA și UK au umilit, au torturat, au violat, au ucis la vedere, într-o veselie, sub obiectivele camerelor video
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
se pună, iar eu să-ncerc s-o conving să intre și cu mine-n șifonier și să mă țină strâns, strâns, până să-mi stea respirația; mi-a arătat cotul, era micuț, ascuțit și roz, mi-a scos limba; tortul o fi fost de fructe? de ciocolată? asta nu-mi aduc aminte. EPISODUL 2: ne aflăm în plină pauză mare, afară e frig, pe coridoare e frig, suntem în sala noastră de clasă de la etajul unu, cu becurile aprinse pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mari; frații mici nu uită șuturile în fund încasate de la frații mari. Pe urmă, există acea parte din biografia fraților mari la care frații mici au acces doar prin intermediul poveștilor. E o felie de copilărie, dar pare o felie de tort și frații mici și-o închipuie însiropată, cu glazură de ciocolată, plină de nuci și stafide. Sunt frații mari privilegiați? Hm! Ei știu ce știu despre partea neștiută a biografiei lor și mai știu ce știu despre toate părțile știute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și ei motivele lor, sunt obosiți, sunt singuri, sunt triști, și chiar dacă nu merg pe tractor, cunosc o mie de alte chestii, cum se construiesc avioanele din hârtie și ce trebuie să faci ca o mămăligă să arate ca un tort, pentru mine a fost întotdeauna de-ajuns, n-am avut nevoie de tați d-ăia, cum aveau alții, care să vină cu tancurile pe aleea Băiuț și să distrugă într-o clipă totul, tați care aveau în apartamentele lor butoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ieșire. În numele comunismului (ideal atât de înalt, care prevedea egalitatea și prosperitatea deplină a oamenilor), s-au săvârșit în mod paradoxal cele mai odioase fapte, mergând de la umilirea și zdrobirea demnității individuale sau confiscarea întregii averi, până la cele mai «rafinate» torturi și omoruri. Toate acestea erau pe deplin justificate de autorii acestora, cu consimțământul autorităților comuniste (în cele mai multe cazuri). Desigur, aceste condiții, „încă de la începutul instaurării regimului comunist (totalitar), în România s-au organizat structuri de rezistență. În regiunile de munte
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
bolovanului de prefect care-și uitase o mână pe scaunul ei, ăăăcumsâșiiconșiertladipou?, răvășită de câte și-a amintit, s-a dus să se pudreze, a fumat două țigări, a băgat un deget pe gât și-a dat afară felia de tort cu frișcă, aproape intactă, refolosibilă ș-aia, s-a șters la gură plină de speranță, lăsând pentru masa de adio de sâmbătă istorisirea pe îndelete a altora dintre amorurile ei nefericite, trăgând spre tragic. - Lacrimi, bătăi pe umăr, îmbrățișări, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Parcă-i după cum vrea omu’? Devine serioasă. - Nouă, care ne lăudăm că ne doare undeva de toate tabuurile, nu mai avem noi limite!, că putem spune orice despre orice, ne e mai ușor să descriem scene de canibalism, necrofilie, zoofilie, torturi rafinate, dezmățuri diverse decât să recunoaștem că ne e al dracului de frică să intrăm singuri în somn. - Poate... dar nu mai e de bon ton, ne e rușine să vorbim de omul închis în camera lui. - Foarte puțini sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Îndoială În prezența lui autoritatea unuia sau canalele stabilite pentru a-l adora ori a intra În comuniune cu celălalt. Pedeapsa cu moartea În ambele cazuri, prin spînzurătoare sau ardere pe rug, era sancțiunea finală - după un șir nesfîrșit de torturi - pentru cei care se ridicau, numai cu cuvîntul, Împotriva ordinii, iar În contextul unei existențe atît de simple ca aceea a lui Sebastián Mendoza nimeni nu riscase vreodată să fie ars pe rug sau spînzurat doar pentru elementarul capriciu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Idaho și celelalte state de sus, din colțul stâng al țării, să te oprești pe la toate brutăriile care vând lucruri expirate, plăcinte cu fructe și brioșe cu umplutură cremoasă, franzeluțe de prăjitură buretoasă injectată cu frișcă artificială și gogoloaie de tort acoperite cu bezele și fulgi de cocos vopsiți în roz. Torturi de aniversare vechi rămase nevândute. Prăjituri râncede care urează Felicitări. O Zi a Mamei Fericită. Fii Prietenul meu de Sf. Valentin. Tata încă le mai aduce pe toate acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să te oprești pe la toate brutăriile care vând lucruri expirate, plăcinte cu fructe și brioșe cu umplutură cremoasă, franzeluțe de prăjitură buretoasă injectată cu frișcă artificială și gogoloaie de tort acoperite cu bezele și fulgi de cocos vopsiți în roz. Torturi de aniversare vechi rămase nevândute. Prăjituri râncede care urează Felicitări. O Zi a Mamei Fericită. Fii Prietenul meu de Sf. Valentin. Tata încă le mai aduce pe toate acasă, claie peste grămadă într-un morman dens, lipicios, sau încălzite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
meu ostatic. Capitolul 14 Sari mult înapoi, la ultima dată când m-am dus acasă să-mi văd părinții. Era ultima mea zi de naștere înaintea accidentului. Cu Shane încă mort, nu m-așteptam la cadouri. Nu mă aștept la tort. Această ultimă dată, mă duc acasă doar ca să-i văd pe-ai mei. Asta-i pe când încă am gură, așa că nu mă îngrozește așa tare ideea să suflu-n lumânări. Casa, sofaua maronie din living și balansoarele, totul e neschimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mei mă șâșâie. Mama zice: — Ai auzit ceva? A venit de afară? În șoaptă, întreb dacă-și amintesc ce zi e mâine. Doar ca să văd dacă-și aduc aminte, cu toată tensiunea asta. Nu că m-aș aștepta la un tort cu lumânări și-un cadou. — Mâine, zice tata. Sigur că știm. De-asta și suntem așa încordați. Voiam să discutăm cu tine despre ziua de mâine, zice mama. Știm cât ești încă de supărată pentru fratele tău și credem că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
la vila baronială din West Hills a nebunei de Evie Cottrell, Evie pistolara fericită, proaspăt căsătorita domnișoară Evelyn Cottrell Skinner, de parcă mi-ar putea păsa îna momentul ăsta. Și. Asta-i, o, așa de răpitor. Evie, Evie ar putea fi tortul de nuntă, strat după strat de eșarfe și flori înălțându-i-se în jurul uriașei ei fuste cu crinolină, sus-sus până la talia-i strânsă, apoi sânii ei mari, texani, săltați de un corset fără bretele. E-atât de mult din ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să ne omoare regele și să ne răpească fiicele? Făcu o pauză plină de amărăciune. Nu pot să știu ce le-or fi făcut, dar cred că unele dintre ele ar prefera să fie jupuite de vii, decât să suporte torturile la care probabil că le supun. Se ridică în picioare, considerând reuniunea Consiliului încheiată. Aceasta este decizia mea, îmi asum întreaga responsabilitate și ordon să fie respectată. Porni către colibă lui, atât de încovoiat și cu un mers atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cei care îi atacaseră insula, îi omorâseră oamenii și o răpiseră pe femeia pe care o iubise cel mai mult în viața lui și care-l purta pe fiul lui în pântece, Octar era hotărât să-i supună la asemenea torturi și la o moarte atât de oribilă, încât Oamenii-Memorie s-o pomenească, veci de veci, drept cea mai rafinată răzbunare care avusese loc pe suprafața pământului. Curând, doi exploratori coborâră din Peștele Zburător și înotară ușor până pe plajă, iar Octar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
te trezești lâncezind într-un bar de hotel, purtând hainele Prada de anul trecut și făcând șmecherii la picioare cu douăzeci de dolari bucata. În separeurile restaurantelor te strecori sub mese să freci picioarele participanților la conferințe. Ieși din uriașe torturi false ca să lucrezi tălpile unor întregi echipe de fotbal sau mergi la petreceri de burlaci, doar ca să poți plăti ratele la casa în care locuiesc părinții tăi pensionari. E doar o chestiune de timp până când te-alegi cu vreo micoză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]