2,164 matches
-
furnică i se urcase prin nădragii de ceremonie și acum mușca cu o poftă sadică din nobilele organe imperiale. Cum protocolul interzicea scăr- pinatul sau, Doamne, iartă-ne, datul panta- lonilor jos, bietul om devenise sclavul ighemonicului, iar furnica îl tortura cu o evidentă plăcere de parcă ar fi știut ce se întâmplă. Disperat, după ce se termină de intonat Marele Imn, împăratul, spre uimirea tuturor, fugi către o încăpere secretă a catedralei, încercând să nu urle de durere. Marele Medic împreună cu Marele
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
pusese pe gânduri pe tânărul de atunci. Încet, încet, începu să-și pună întrebări în legătură cu viața sa în Iudeea natală și după un timp ajunse la concluzia că își dorea să fie un om liber, fiindcă sărăcia și umilința îl torturau pe măsură ce timpul trecea. Începu deci să privească din alt unghi viața și își spuse că singurul mod de a fi liber era ca să-și cumpere libertatea mult dorită. Mai întâi trecuse de partea zeloților și deși aceștia nu dispuneau de
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
la Poarta a III-a a cetății, Cloșca la Poarta a IV-a, iar Crișan în corpul principal de gardă, o clădire care se afla în incinta Catedralei Ortodoxe, și apoi executați în mod barbar: Horea și Cloșca au fost torturați cu cruzime, trași pe roată în 1785, după ce Crișan, știind ce-l aștepta, s-a sinucis în temniță, spânzurându-se cu nojițele de la opinci. Răscoala moților a fost considerată drept una dintre cele mai violente mișcări sociale din Europa acelei
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
senine; O, suflet, fericiri divine Ne-or copleși prin excelență! O, sfînt deliciu, voluptate! Să contemplam esență pură Și-a tale taine, o, Natura, Și frumuseți abia visate! E o supremă voluptate, Al carei dor e o tortură. Ah, ce tortură negrăita! - Tu, suflete nemuritor, Ai vrea să te înalți în zbor Spre bolta cea nemărginita; Dar nu poți - cazna negrăita! Să scapi de corpul tîrîtor. Zadarnic dorul te-nfioară, Vrînd taine mari să descifrezi; Să zbori și dulce să visezi, Ca
CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „IULIA HASDEU” -EDIŢIA A XIII-A -PLOIEŞTI 2015 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363232_a_364561]
-
se spune că nu e tare cel ce lovește, ci cel ce încasează. De lovit e ușor. Într-o clipă de îndurare, Dumnezeu ne-a dat lacrimile, spunea marele poet Lucian Blaga, dar și visele, altfel cum am putea suporta tortura că existăm... Dulcineea n-a existat; cel mai mare visător, acela a creat-o dintr-o nevoie imperioasă de a rezista temperaturilor devastatoare din el; de atunci, prin procură, mai furăm și noi această iluzie că există Dulcineea, când de
ÎNTÂLNIRE CU DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367839_a_369168]
-
grădina Binelui și Răului nu intră oricine, mult simț de orientare, noblețe, altele , trebuie să ai. În suburbie se ascunde un Buddha, pe trupul său era scris întregul cod etic al omenirii. Cum poți măsura viteza unei căsătorii de amatori? Torturați-l pe artist și veți merge în Iad. Adevăr zic vouă. Un rege aiurit nu stă niciodată pe tron, de obicei este strâns legat. Cum trăiau morții cândva, ce bine o duceau. Ascultă și tânguirea licornului în vale. Un vis
PROZĂ AMARĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367456_a_368785]
-
unor disocieri de specii și genuri pe care literatura orală a românilor le cere,”Meșterul Manole”este o”doină”tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată pe ușa întredeschisă a unui locș de cult. In acest context mă simt torturat de antinomia existenței ca în opera lui Nechifor Crainic:”Ca trup material și muritor,înclină către pământ și lucrurile lui,iar,ca spirit nemuritor,înclină către cer și binefacerile lui (Ion Popescu Brădiceni) însă nu prin cerul care te respinge
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
Hă! E bâlbâit!”), reprimată („Ei, zile!... Luni de zile!”; „Tare aș vrea să-i pot spune că nu am mai vrut și gata... că nu mi-a păsat...”; „[tată-meu] ăl bun s-o aruncat de la etaj când eram mic”), torturată („Pe mine mă bătea tată-meu vitreg [...]. Odată m-o luat și m-o pus cu gâtul pe buturuga unde tăia lemne, iar pe mama n-am auzit-o să zică nimic” - aceasta din urmă, indiferența mamei, fiind tortura propriu-zisă
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]
-
greutate imensă care îi apasă: furtul unui măr din grădina vecinului în anii tinereții sau ai copilăriei ... ! Încerc să cred, că nu sunt printre Dumneavoastră dintre cei care au pătruns noaptea în casa semenilor lor, nu au bătut, nu au torturat și nu au ucis pe alții pentru a le smulge banii sau bijuteriile sau altceva. Încerc să cred, că nu sunt printre Dumneavoastră dintre cei care au falsificat acte și au furat case, pământuri și alte bunuri sau drepturi ale
PLAGIATUL – SPORT DE PERFORMANŢĂ LA ROMÂNI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368600_a_369929]
-
Toate erau aduse din Occident și aveau prețuri ce depășeau cu mult posibilitățile oricui de a le cumpăra, nu doar pe ale mele. Ceva din farmecul fiecărei poșete dispărea, atunci când auzeam câți bani face. Mă simțeam puțin nenorocită și parcă torturată de cuvintele rostite de acel negustor. Fără să îmi dau seama, am băgat mâna în buzunarul canadienei și am început să mă joc cu o monedă de cinci lei, rămasă acolo cine știe de când. - Și aceasta?, am întrebat arătând spre
ÎNTOTDEAUNA SUNT AŞA DE SINCERĂ! (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349541_a_350870]
-
să doarmă, de teama de a nu mai avea coșmaruri. Nu mai voia să iasă pe stradă, ca să nu fie recunoscută. Nu mai voia să facă dragoste, pentru a nu mai auzi din nou astfel de cuvinte. Era o ființă torturată de propriul eu dezlănțuit, de propriul univers reflectat în replicile altora. Un cobai al cuiva care a dezlegat o enigmă. Scriitor împuțit! A adormit. Scriitorul se apropie de ea într-o cameră de hotel, încercând să-i înmâneze un bilet
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
uciși. Familii destrămate, cimitire suprapopulate, kilometri de ținuturi întregi arse, ca în urma exploziilor nucleare. Falii ale timpului în care puteai aluneca cu ușurință între lumi fără a mai găsi drumul de întoarcere, porți către lumi subterane în care se practica tortura, locuri stranii și misterioase de unde nu se mai întorsese nimeni, niciodată. Aceasta era doar o parte a cumplitului bilanț. Cerea un tribut greu, în bani sau în metale rare, ca un fel de ”taxă de protecție galactică”, pentru a-i
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
și eu un pic viclean, așteptând, prelungind așteptarea chiar... Dar atunci, la sfârșit, eu, Jeanne, Marele Franz(1), toți vom fi absolviți de păcate, toți vom suprapune în sfârșit rațiunea peste sentiment, vom găsi răspunsurile la întrebările care ne-au torturat atâta, vom merge, poate, la o Cafenea a Artiștilor fără teama că va exploda o bombă pe drum sau că vom vedea la tv vreun kamikaze... Nu, nu mă tem de tine, Mephisto... Această ultimă revelație m-a liniștit complet
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
poliția... Iubind-o pe Ludmila, nu veți spune, nu-i așa?”. ”Buzele mele sunt pecetluite”, l-am asigurat. ”Se pare că ele două au atras, sub pretextul unor aventuri amoroase, mai mulți bărbați în apartamentul lor, pe care i-au torturat zile în șir și, în cele din urmă, i-au ucis, pentru propria satisfacție și pentru propriul amuzament... Atât de tare urăsc bărbații!”. ”Incredibil!”, am rostit, tremurând. Eram cu adevărat șocat. ”Vedeți, că n-am uitat. Învăț repede. Literatura trebuie
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
cele din urmă nu aveam să mor (sau, cel puțin, nu în acea lume paralelă în care s-au petrecut restul evenimentelor), cum, de altfel, avea să supraviețuiască și mica țigancă, regina mea pentru totdeauna. Cu toate acestea, mă simțeam torturat de o singură idee: să evit deznodământul inițial. Să nu-i mai adresez niciun cuvânt, să nu bănuiască aceea că aș putea vrea nimic de la el, pentru ca, astfel, să mă ignore la rându-i. Nu știu exact de ce, dar așa
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (III) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350228_a_351557]
-
uciși. Familii destrămate, cimitire suprapopulate, kilometri de ținuturi întregi arse, ca în urma exploziilor nucleare. Falii ale timpului în care puteai aluneca cu ușurință între lumi fără a mai găsi drumul de întoarcere, porți către lumi subterane în care se practica tortura, locuri stranii și misterioase de unde nu se mai întorsese nimeni, niciodată. Aceasta era doar o parte a cumplitului bilanț. Cerea un tribut greu, în bani sau în metale rare, ca un fel de ”taxă de protecție galactică”, pentru a-i
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
uciși. Familii destrămate, cimitire suprapopulate, kilometri de ținuturi întregi arse, ca în urma exploziilor nucleare. Falii ale timpului în care puteai aluneca cu ușurință între lumi fără a mai găsi drumul de întoarcere, porți către lumi subterane în care se practica tortura, locuri stranii și misterioase de unde nu se mai întorsese nimeni, niciodată.Aceasta era doar o parte a cumplitului bilanț. Cerea un tribut greu, în bani sau în metale rare, ca un fel de ”taxă de protecție galactică”, pentru a-i
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
venim? Nu intrați în panică Nici o limbă romanică Nu s-a format cum se crede Din limba latină veche, Originea lor derivă De la o singură limbă, Vorbită-n partea de sud, În Europa, demult, Pe când nordul ocupau Ghețarii și-l torturau. Primitivele popoare Din Siberia cea mare, Niciodată n-au avut Un scris propriu, cunoscut, Ocupate au fost de ruși, Multe secole supuși, Vorbesc încă a lor limbă Nu o lasă, nu o schimbă N-au format o limbă nouă, Cum
DIN VOLUMUL “ HAOS”, EDITURA ANAMAROL, 2010 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349010_a_350339]
-
creștini ai închisorilor, singurii adevărați biruitori în fața demonului ce a operat mistificarea și instaurarea puterii comuniste, celula este chilie, opresorii - victime pentru care trebuie să te rogi căci, oameni, adică făpturi ale lui Dumnezeu fiind, îți sunt frați, chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Incapabil de
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
Cultul Moșilor și Strămoșilor, a uzurpat legea divină a Tradiției, a Culturii, a Învățământului, a Muncii, a Bunăstării, a Onoarei și a Demnității, când “individul-ideolog” și-a ucis “fratele-doctrinar”, când fiul risipitor a spulberat agoniseala părintelui, când discipolul și-a torturat maestrul, când logodnica și-a cununat alesul cu securitatea, când cel scăpat din mare primejdie și-a ucis salvatorul, când dezertorii și trădătorii au fost puși în onoruri, ierarhii și demnități, când sistemul-comunist, a uzurpat Vatra părintească a Neamului daco-român
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
ce frică teribilă! În timp ce în Rusia s-a făcut prăpăd! Ne vorbește părintele Dimitrie Bejan despre mănăstirea unde Tolstoi a scris „Învierea”. Acolo a fost lagăr și au făcut grajd de vite. Au fost împușcați preoții și episcopii! S-a torturat! Știu ăștia care umblă cu dosarele ce a pățit Biserica? Sau ce au pățit preoții? Că vor fi fost și pe acolo niște securiști? Câți mă nene? Câți? Câți preoți au făcut rău? Că au fost acolo cinci sau șase
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
ierarhii ăștia prin declarațiile lor nu au distrus credința în Dumnezeu! N-au distrus Biserica! Au făcut un compromis ! Cu cine? Cu niște mameluci! Dumneata vii acum cu niște dosare? Păi au băgat ierarhii aceștia oamenii în pușcărie? I-au torturat? Este un compromis făcut cu niște jegoși, ca să se supravețuiască. Și mama poate să facă un compromis. Le-aș da acestor indivizi să vadă drama Sfântului Fanurie. Mama lui care s-a dus să se prostitueze pentru ca să-și hrănească copilul
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
creștini ai închisorilor, singurii adevărați biruitori în fața demonului ce a operat mistificarea și instaurarea puterii comuniste, celula este chilie, opresorii - victime pentru care trebuie să te rogi căci, oameni, adică făpturi ale lui Dumnezeu fiind, îți sunt frați, chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Incapabil de
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Reprezentant al ei la acea vreme era poetul creștin Traian Dorz, un țăran simplu dintr-o umilă localitate a județului Bihor dar care a înțeles să își trăiască experiența carcerală ca o jertfă adusă Domnului. În fiecare moment în care tortura sau foamea sau alte lipsuri trupești se întețesc, el adoptă acea acceptare smerită a celor rele ca și a celor bune deopotrivă. Gheorghe Precupescu, Cornel Silaghi, Cornel Rusu - sunt exemple de membri ai acestei mișcări care au considerat perioada detenției
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
prin urmare, existența, intensitatea și frecvența cu care rugăciunea pentru vrăjmași apare în paginile memorialistice devine literalmente miraculoasă. Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, aflat la Securitatea Uranus, experimentează și el acest act sublim al rugăciunii pentru vrăjmași, după ce fusese torturat atât de îngrozitor de Brânzaru încât leșinase: „M-am ridicat în mâini, m-am întins pe pat, am închis ochii, apoi am început să mă rog pentru cei ce mă torturaseră și mă întrebam dacă mă rog cu sinceritate sau numai
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]