1,011 matches
-
BCFPt, FF, B 169, din 22 decembrie 1477; o copie se gaseste la ASF, SCAS, 595, cc. 361r-393r. Vezi rezumatul, E. Maglieri Magliozzi (ed.), L'Archivio del Comune di Pistoia, conservato nell'Archivio di Stato di Pistoia. Inventario, Giunta Regionale Toscana/ La Nuova Italia, Firenze, 1985, p. 111. 12 Cele 11 capitole pistoieze din 31 octombrie 1496 se găsesc în ASF, Provvisioni. Registri (de acum: PR), 187, cc. 74v-76v; și au dubluri la SCAS, 598, cc. 2r-6v; e ASPt, Com., Stătuți
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
blocarea contractelor de arenda, chiar dacă primarii aflați în teritoriul florentin au cerut acest lucru. De aceea s-a dezvoltat tipul de contract de închiriere în dauna celor de arenda (vezi în P. Arferuoli, Historie delle cose più notabili seguite în Toscana et altri luoghi et în particulare în Pistoia, manuscris inedit în vol. 2, în Archivio Capitolare di Pistoia, ÎI, p. 392). Asupra problemei ce privea extremă sărăcie și marile datorii existente în teritoriul pistoiez pe parcursul secolului al XVI-lea, vezi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în 1899 de C. Paoli, "Capitoli dei "Paciali" di Pistoia del MCCCCLV confermati dalla Signoria di Firenze nel MCCCCLXXIII", în Bullettino storico pistoiese, I, 1899, pp. 11-24, care au devenit deja un punct de referință clasic în istoria agrara din Toscana, au fost atribuite în mod eronat încă de la momentul publicării, în anul 1455, în timp ce, după cercetările noastre, acestea se dovedesc a fi fost scrise în mare parte (chiar dacă nu sunt "confirmate") în anul 1473. Vezi și versiunile în manuscris conservate
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
302-331. 33 La această tradiție istoriografica a unei Pistoia care "nu a fost niciodata sub dominația Florenței" a aderat și istoricul Fioravanti care a scris în secolul al XVIII: Fioravanti, Memorie storiche, pp. 39-46. În general, pentru studierea autonomiilor orașelor toscane, vezi E. Fasano Guarini, "Potere centrale e comunità soggette nel Granducato di Cosimo I", Rivista storica italiană, LXXXIX, 1977, pp. 490-538. 34 Pentru existența acestor legături deja în epoca luptelor dintre "Albi" și " Negri" din Florența și Pistoia [delle lotte
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
suo mondo. Convegno internazionale de studi, Florența, Leo S. Olschki, 1994, pp. 87-107. O versiune mai scurtă, în italiană, a fost publicată că "Appunti șui rapporti dei primi Medici con le comunità del dominio fiorentino", în Riccardo Fubini (ed.), La Toscana al tempo di Lorenzo îl Magnifico. Politică, economia, cultura, arte, Pacini Editore, Pisa, 1996, 3, pp. 907-1015. Sunt recunoscător în mod special lui Gene Bruckner, James Masschaele și Elisabeth Polliod pentru comentariile lor asupra versiunii inițiale a acestui eseu. 1
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
republicat cu ușoare revizuiri în Lorenzo de' Medici. Studi, ed. G. C. Garfagnini, Florența, 1992, pp. 41-66. 2 Lettere. 3 ASCF, Riformagioni e deliberazioni del Comune (în continuare Riform. e delib.) 185, f. 24r. Că și în altă parte în Toscana, funcția de notaio del danno dato s-a dezvoltat că o magistratură comunala însărcinată cu investigarea și pedepsirea pagubelor aduse terenurilor, culturilor și vitei de vie. Asupra danno dato [prejudiciilor produse] considerate drept categorie de infracțiuni, vezi A. Pertile, Storia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Stato di Firenze. 20 Asupra funcției de cancelar și nataio del danno dato în Fucecchio, vezi supra. Asupra funcției de podestà în granițele comunei Găleată, vezi E. Fasano Guarini, "Alla periferia del Granducato mediceo: strutture giurisdizionali ed amministrative della Romagna toscana sotto Cosimo I", în Studi romagnoli, 19, 1968, p. 396. Pentru un comentariu asupra relației speciale dintre Florența și Găleată, care explică probabil de ce podestà pentru această mică comună era încă ales la nivel local (și, de aceea, supus recomandărilor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
prescurtata de aici înainte că "ASF"), Giudice degli appelli e nullità (prescurtat de aici înainte că "GA"), 106, fol. 202r-v, și publicate mai jos că Appendix I. 2 În 1427-30 existau 223 de locuitori: Christiane Klapisch-Zuber, Una carta del popolamento toscano negli anni 1427-1430, Franco Angeli, Milano, 1983, p. 37. 3 ASF, Tratte, 984, fol. 19v. Vezi de asemenea volumul Nel vicariato di Scarperia, prima e dopo Lorenzo îl Magnifico, Giuseppina Carla Romby (ed.), Îl Cordusio, Brescia, 1992. 4 În 1427-1430
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
4.) 75 Pentru referințe la privilegiile comerciale ale lui Manetti în regatul Napoli, vezi Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Florența, Papafava, 1987, p. 176 n. 187. 76 Elio Conți, L'imposta diretta a Firenze nel Quattrocento (1427-1494), Istituto Storico Italiano per îl Medio Evo, Romă, 1984, p. 349, descrie discuția din 6 Martie 1453. Martelli, "Profilo ideologico
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
e storia, 53, 1991, pp. 538-539. 95 Pentru studierea politicilor electorale ale regimului lui Albizzi care prezintă similarități cu perioada mai târzie a familiei Medici, vezi Renzo Ninci, "Lo scrutinio elettorale nel periodo albizzesco (1393-1434)", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Romă, 1994, I, pp. 39-60. 96 James Hankins, "The Baron Thesis after Forty Years and some Recent Studies of Leonardo Bruni", în Journal of the History of Ideas, LVI, 1995, pp. 309-338
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Cambridge, 1984, passim. 9 De mare valoare pentru abordarea urmată aici este eseul lui Riccardo Fubini, "Classe dirigente ed esercizio della diplomazia nella Firenze quattrocentesca. Rappresentanza esterna e identità cittadina nella crisi della tradizione comunale", în I ceti dirigenți nella Toscana del Quattrocento, Papafava, Florența, 1987, pp. 117-189. 10 După Donald Queller, The Office of Ambassador în the Middle Ages, Princeton University Press, Princeton, 1967, p. 3, nota 1, în epoca merovingiana termenul commissarius era interșanjabil cu cuvintele legatus, legatarius, nuncius
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în Chianti, Studium, 1986; și Luigi Borgia, Stemmi. Asupra blazoanelor făcute în atelierul și de școală lui Della Robbia: A. Marquand, Robbia Heraldry, Princeton University Press, Princeton, 1919. Vezi și comentariile lui Franco Cardini și Sergio Raveggi, Palazzi pubblici di Toscana. I centri minori, Sansoni, Florența, 1983, pp. 141-152. Despre palate în general, vezi: Niccolò Rodolico și Giuseppe Marchini, I palazzi del popolo nei comuni toscani del medioevo, Electa, Florența, 1962; G. M. Tabarelli, I palazzi pubblici d'Italia. Nascita e
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 87-88. 86 ASPT, Com., Raccolte 12, quad. 1, fol. 35r. 87 Vezi, de exemplu, fotografiile publicate în Tabarelli, I palazzi pubblici, în care proliferarea unor astfel de stemmi pe fațade apare că un fenomen limitat la comunitățile supuse ale Toscanei și Bolognei. 88 Printre stemmi aparținând rectorilor străini la Florența pot fi găsite acelea ale primilor membri ai Ruota florentina, care, cel puțin în această privință, au fost tratați că predecesori ai lor. Pentru istoria palatului: Giovan Battista Uccelli, Îl
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
the Governo Popolare, 1494-1512", Studies în Medieval and Renaissance History, n.s., 7 (1984-1985), pp. 98ff. 100 Câteva indicații, nu în întregime clare, cu privire la commissari care i-au înlocuit pe căpitani și pe podestà devenind rectori obișnuiți în rețeau administrativă a Toscanei în Cinquecento pot fi găsite în Antonio Anzilotti, La costituzione internă dello Stato Fiorentino sotto îl ducă Cosimo I de' Medici, Lumachi, Florența, 1910, p. 57; Arnaldo d'Addario, "Burocrazia, economia e finanze dello Stato Fiorentino alla metà del Cinquecento
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
commissario poate fi găsită în L. A. Cecina, Notizie istoriche della città di Volterra, Giovannelli, Pisa, 1758, p. 270. 101 Elenă Fasano Guarini, "La Maremma senese nel Granducato mediceo (dalle "visite e memorie" del tardo Cinquecento)", în "Contadini e proprietari nella Toscana modernă", I, Dal Medioevo all'età modernă, Olschki, Florența, 1979, pp. 405-472. 102 Doar rectorii inferiori erau aleși prin tragere la sorți; Fasano Guarini, Lo stato, p. 40. 103 Schimbarea specifică în titlu la Pistoia este descrisă de Marco Dedola
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Florența, 1979, pp. 405-472. 102 Doar rectorii inferiori erau aleși prin tragere la sorți; Fasano Guarini, Lo stato, p. 40. 103 Schimbarea specifică în titlu la Pistoia este descrisă de Marco Dedola, "Governare sul territorio", în Istituzioni e società în Toscana nell'età modernă, Rome, Pubblicazioni degli Archivi di Stato, 1994, I. Pentru critică calității justiției penale administrate de comisarii granducali, vezi Vincenzo Minuti, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cronache dei ceti al margine della scrittura nel'Italia medievale", Cultura e società nell' Italia medievale. Studi per Paolo Brezzi, Istituto storico italiano per îl medioevo, Romă, 1988, pp. 41-58; La zappa e la retorica. Memorie familiari di un contadino toscano del Quattrocento, Salimbeni, Florența, 1984]. 12 Frază este împrumutata de la Linda Lewin, Politics and Parentala în Paraiba. A case-Study of Family-Based Oligarchy în Brasil, Princeton University Press, Princeton, 1987. 13 După Cicehetti și Moretti ("La scrittura" 1117), cea mai mare
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fiorentina della memorialistica", La "memoria" dei mercatores. Tendenze ideologiche, ricordanze, artigianato în verși nella Firenze del Quattrocento, Gian-Maria Anselm (ed.), Fulvio Pezzarossa & Luisa Avellini, Pátron, Bologna, 1980, pp. 93-149. Numeroasele exemple de libri di famiglia descoperite în alte orașe din Toscana, deși nu în număr atât de mare ca in Florența, se explică probabil prin predominantă culturală a Florenței. Asupra acestui argument vezi Carlo Ginzburg și Enrico Castelnuovo, "Centro e periferia", Storia dell'arte italiană, I: 1, Questioni e metodi, Einaudi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
anuală. Ultima perioadă a vieții sale este marcată de grave infirmități, rezultate din viața aspră pe care și-a impus-o. Pentru a-și mulțumi și întări sufletul, în luna august din anul 1224, se retrage pe muntele Alvernia, în Toscana, loc unde a mai trăit clipe de intensă unire cu Dumnezeu. Aici în ziua de 15 septembrie are loc fenomenul -astăzi numit - stigmatizare. O flacără venind de sus se apropie de Francisc; el deslușește în ea conturul precis al lui
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
literat, un iluminat din timpurile Renașterii sau din secolul al XVIII-lea... Trebuie să mă consult în această privință cu Estremadura. și într-adevăr, până la urmă, când ne săturam de Spanii, de mauri și de curvăsăraie, ne retrăgeam în dulcea Toscana, unde Aragón devenea Siena, León - Monseniorul de Prato, Castilia - San Giglio, iar Navarra - Farnese sau nu mai știu cum. Dar nu pentru mult timp și niciodată definitiv... Siena către Monseniorul de Prato Monseniore, Sper că pacea domnește în Toscana și
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
dulcea Toscana, unde Aragón devenea Siena, León - Monseniorul de Prato, Castilia - San Giglio, iar Navarra - Farnese sau nu mai știu cum. Dar nu pentru mult timp și niciodată definitiv... Siena către Monseniorul de Prato Monseniore, Sper că pacea domnește în Toscana și că Voi, fratele nostru, sunteți sănătos și într-o bună dispoziție a sufletului; că nici un dușman, nici o grijă, nici o supărare nu sunt în măsură să adu mbrească această frunte ce face atâta onoare preafericitei cetăți a Florenței. Sper, de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
München ’38. Compozitorul olandez care urma să scrie o simfonie pe texte din Elogiul nebuniei al lui Erasm - pentru a 500-a aniversare de la nașterea filosofului - renunță la proiect motivând că subiectul nu-i asigură inspirația necesară. Cutremur în provincia Toscana (Italia); turnul din Pisa oscilează ușor, apoi își reia poziția înclinată. Din „arhiva München” a guvernului englez au dispărut unele documente. Proces la Paris, la un tribunal corecțional Președintele: Sunteți un violent. De altfel, ceea ce vă aduce în fața noastră o
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
e astfel numai la suprafață, la ceea ce ochiul poate privi de la înălțime și din depărtare. Și încă, numai ochiul atent, plin de bunăvoință și de înțelegere... Nu oricare. Căci, precum așa de bine a spus-o Maurras, vorbind tocmai de toscana Cetate a Florilor, "adevărata frumusețe nu atinge decât sufletele pe care ea le-a ales". Les âmes qu'elle a choisies... Astfel Iașul nici nu trebuie privit de aproape, decât în anume părți ale sale, în anume locuri, în anume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
483. Aparent secundar, acest episod evanghelic a fost câteodată scos În evidență. La sfârșitul secolului al XV-lea, de exemplu, floren tinul Benozzo Gozzoli - pictor renascentist care a reprezentat vizual tot Noul Testament pe peretele sudic al catedralei San Gimignano din Toscana - a așezat imaginea Sfântului Apostol Petru tăind urechea păgânului Malhus În prim-planul frescei ce Înfățișa scena arestării lui Isus de către soldații romani. La fel a procedat și pictorul florentin Fra Angelico, În prima jumătate a secolului al XV-lea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Sora Teresa, rămasă nubilă, timp de mai mulți ani a muncit gratis ca croitoare pentru clericii și preoții Operei. Fratele Giuseppe, ajungând vârsta pensionabilă, s-a oferit să conducă lucrările de restructurare de la San Zeno in Monte și de la Santa Toscana din Verona, Casa primară (sau mamă) a Slujitoarelor Sărace ale Divinei Providențe. Gigio, odată terminate școlile elementare, unde a obținut nota 10 la toate materiile, a frecventat gimnaziul și liceul în seminarul din Verona. A dobândit diploma de maturitate clasică
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]