3,826 matches
-
Adio, Europa! (I, 1992, II, 1993; ed. II, 1997; ed. III, 2006) I. D. Sîrbu se desparte râzând de trecut. E mai degrabă o tentativă decât o reușită a râsului până la capăt, pentru că râsul se dovedește cu totul nefast în prezentul trăit. Până la urmă, râsul îi va ieși prin piele, cum se spune în situația unor astfel de răsturnări de sens. Ceea ce se anunța ca o comedie devine, fără nici un fel de anticipare, o tragedie. Desiderius Candid, personajul mărturisitor din roman, se
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
nu putem scrie dacă nu citim. Livrescul, din acest motiv, mi se pare mai important decât autobiograficul. Și nu mă refer la un livresc rezultat din însumarea a mii de pagini de lectură, am în vedere acel livresc asumat, asimilat, trăit, topit în sufletul nostru care, până la urmă, e responsabil de paginile cele mai izbutite. Cultura e un sentiment profund, iar sentimentul este o cultură asimilată. Nu are rost să disociem forțat între viață și cultură, între trăire și lectură, între
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
un lucru există posibilitatea, ba chiar probabilitatea foarte mare, ca el să nu-i devină niciodată accesibil. Ce se alege din visurile sale? O spune autorul: "În visurile noastre nu apăreau decât oameni drepți, frumoși, manierați și tandri. Dar viața trăită seamănă nedrept de puțin cu cea construită cu gândul, în anii când toate drumurile erau încă deschise." (p. 172) În lumea bezmetică a tranziției spre nu se știe ce, în care asistăm fascinați la destructurarea valorilor, la triumful necondiționat al
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
continu să-l am privind luna plină. Mi se pare că vorbind despre asta, trebuie să-mi dezvălui intimitatea. Or, acolo nu este nimic convențional. Acolo, lucrurile își au o ordine, a mea, sînt investite cu rațional și irațional. Sînt trăitul meu și frămîntările și liniștea. Habar nu am avut, cîndva, că Iosif Sava va însemna, pentru mine, atît de mult. Deși, dacă privesc lucid în urmă, simt și acum vibrația fabuloasă a momentului cînd m-a descoperit în semiîntuneric, undeva
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
al șansei ca cineva să ne ia de mînă și "să ne scoată pe drumul mare al vieții și să ne ducă de o parte, de acea parte în care ni se dă șansa să ne regăsim cu viața noastră trăită ca destin, ceea ce înseamnă: trăită pe cont propriu." Vitalitatea lui excepțională, franchețea ideilor, a părerilor, felul în care s-a așezat, cu greutate, cu asumare, față de teatru și față de viață m-au fascinat, m-au făcut să meditez. Îl privesc
Despre Victor Rebengiuc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8821_a_10146]
-
pe întreaga suprafață a grădinii. A fost viscolită, dar acum, când nu mai bate vântul, a rămas încremenită în ondulări line, care nu amintesc prin nimic de vijelia năpraznică de astă-noapte. Pașii mei sunt primii care o ating. Simt emoția trăită, probabil, de primul om care a pășit pe lună. Foșnetul metalic produs de înaintarea mea pare nepământesc. Mă face fericit gândul că toată această zăpadă este a mea. Ideea de proprietate n-are, luată în sine, nimic vulgar, este întrutotul
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
între real și fantezie, între autenticitate și mitizare, în ambele sensuri, substituire pe mai multe etaje. Malraux dădea continuu impresia că ce așterne pe hârtie se petrece aievea, că el, observatorul, nu a fost decât un cronicar fidel al peripeției trăite. Mai târziu se va constata că efectul fusese rezultatul unei simulări. Dificultatea de a desluși cât adevăr e în gest și cât e mimare îl va însoți în întreaga ascensiune ca literat și ca om politic. Pentru înțelegerea lui Malraux
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
repet: literatura merită multe, dar nu va merita niciodată să-ți distrugi viața pentru a avea o statuie în eventuala posteritate." Autoficțiunea merită, probabil, la fel de multe. Dar are sens să-ți pui întregul scris sub o continuă suspiciune a vieții trăite? Sau - Doamne ferește! - viceversa? Scriitorul de mîine Adev|rul literar Și artistic din 14 martie 2007 găzduiește interviul pe care Marius Vasileanu l-a luat criticului, istoricului și teoreticianului literar Sorin Alexandrescu. Cum tema numărului este legată de centenarul Mircea Eliade
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9829_a_11154]
-
pornind de la haos. Tablourile pe care le pictează, muzica pe care o compun, cărțile pe care le scriu și, mai ales, zic eu, viața pe care o trăiesc. Dintre toate operele, cred că cea mai frumoasă este o viață bine trăită. Aș zice că este opera de artă prin excelență". În demența care a urmat schimbării de regim din decembrie 1989, Radu Beligan a fost alungat din Teatrul Național și nici un alt teatru (cu excepția Teatrului Evreiesc) nu s-a arătat interesat
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
ordine rațională în existență, poetul nu se revoltă. El își asumă cu tristețe și resemnare acest destin. Totul seamănă cu una dintre multele înfrângeri punctuale din viața cotidiană. Întrebarea care se pune este dacă, în aceste condiții, viața mai merită trăită sau este doar o pauză plicticoasă în nesfârșita eternitate a morții? Un posibil răspuns îl oferă poemul ratându-mi sinuciderea la 13 ani pe urmă n-am mai încercat în care Nicolae Prelipceanu evocă elementele de actualitate despre care nu
Tristeți crepusculare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9935_a_11260]
-
mai intens obsedată de sensul în sine". Fuga de materie, adică de sunet, către idee, cu alte cuvinte, ancorarea compozitorului în concepția, în mecanismul operei reprezintă dezideratul ireductibil și inconturnabil al conceptualismului. Chiar fără să vrea, conceptualismul muzical identificabil experienței trăită ca exercițiu intelectual, îl include pe cel sinonim cu experimentul practic (care, desigur, nici n-ar putea funcționa singur, din lipsă de combustibil), iar lumea componisticii actuale pune atîtea probleme (și atît de intricate unele-ntr-altele) încît recursul la intuiția sonoră
Când accesoriile devin principii by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9949_a_11274]
-
mîna întîi, se pierd cînd intră în fascinația unei idei sau a unui personaj, uită să aibă răceala observației. "Amintiri din viața mea privatî" D.P.: S-a întîmplat să reproduceți în romane, în mod absolut fidel, vreo scenă de dragoste trăită? N.B.: Sigur, de multe ori. Mai ales scene sexuale. D.P.: Sincer, sau ați mințit puțin, le-ați denaturat? N.B.: Nu, nu, de ce-aș minți? Sînt amintiri din viața mea privată, dar lucrate și ele, bineînțeles, ca tușa unui pictor
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
interes, al unui candidat la interviu sau al angajatorului, al consilierului, al părintelui). Este importantă antrenarea tuturor elevilor în activități. În rolul aparent secundar de observator, elevii vor fi activi, adresând întrebări personajelor, după care profesorul interoghează „actorii” cu privire la experiența trăită și ce au învățat din aceasta. Alte activități pot să se concentreze pe exersarea deprinderilor de management al carierei, precum redactarea CV-ului personal, a scrisorilor de intenție, redactarea de profile personale pe baza activităților. Activitățile se pot diversifica prin
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
de conduită: independența subiectului consiliat în raport cu evenimentele vieții, reprezentată prin situația de a-și fi suficient sie însuși sau de a nu depinde de mediul fizic, social sau educațional; spontaneitatea ca modalitate de acțiune și răspuns la evenimentele vieții educaționale trăite, opusă atitudinii defensive sau agresive; eficiența propriei activități, a rezultatelor acesteia, a conduitelor sale, a relațiilor cu alții; Obiectivele volitiv-caracteriale: responsabilitatea în raport cu judecățile și acțiunile întreprinse dar și în ceea ce privește angajamentele asumate în relațiile cu lumea externă, cu familia proprie, cu
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
implică asumarea unei responsabilități, tenacitatea în acțiunile întreprinse, menținerea ritmului de activitate, urmărirea scopului propus. Având un caracter de permanentă intervenție la dispoziția oricărei persoane consilierea este considerată o „situație de actualizare” a individului, vizând relațiile acestuia cu evenimentele realității trăite și evaluând anticipativ pe cele ce urmează să se desfășoare, el fiind în acest sens prevenit și pregătit pentru a face față cu un maxim de eficiență la întâlnirea cu acestea. Autenticitatea Principiul autenticității este de origine rogersiană dar are
ORIENTAREA ȘI CONSILIEREA EDUCAŢIONALĂ: NOŢIUNI TEORETICE. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Tiron Elena, Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2373]
-
iarăși Ariadna/ iarăși Minotaurul!" (Labirint), rememorarea duce mereu înspre o iremediabilă melancolie: "Puteam atinge stelele cu mâna./ Eram tineri, nu știam că Iason devine/ fructul păcatului pe care lâna/ de aur îl poate aduce cu sine" (Lâna de aur), cele trăite, ajunse pură indeterminare, alb indistinct, își revelează futilitatea: Când bătrânul Werther se trezi din vis/ el crezu că toate simțurile sale/ sunt atât: o umbră și nici eu că mi-s/ decât iubire albă a spațiilor goale" (Iubire albă a
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
amplificat, ridicîndu-l la proporții mítice. Pentru el, acea țară a luat forma Paradisului pierdut, din care omul a fost gonit. Nu s-a mai întors în Italia poate și pentru a păstra neschimbată imaginea ei dintîi. Pe parcursul lungii sale vieți trăite la Iași, în Nordul brumoasei Moldove, în frigul și ceața iernii, amintirea țării din Sud trebuie să fi acționat asupra lui Asachi ca substitut al fericirii, pol luminos devenit inaccesibil, opus din toate punctele de vedere polului întunecat unde scriitorul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
Primul volum realizează, așa cum anunță în subtitlu, "o istorie subiectivă a Casei de Cultură a Studenților", edificiu central și definitoriu, atât pentru oraș, cât și pentru scriitorul care îl evocă pornind de la un pretext, de la un eșantion semnificativ de istorie trăită. Autorul cunoaște dificultățile pe care le va avea de înfruntat: Voi avea de întâmpinat cel puțin două capcane: una, a sentimentalizării unei nostalgii presante după vârsta tinereții eterne, care aici este intervalul studenției; și a doua, un posibil entuziasm excesiv
În căutarea Clujului pierdut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9030_a_10355]
-
vine să ne se-ducă, să ne ia de mînă, să ne scoată de pe drumul mare al vieții și "să ne ducă de o parte", de acea parte în care ni se dă șansa să ne regăsim cu viața noastră trăită ca destin, ceea ce înseamnă: trăită pe cont prorpiu. Prima concluzie a acestui studiu este: vai de cei care nu au apucat niciodată să fie seduși! Iar dacă este așa, apare imediat întrebarea: Unde ne sunt seducătorii?" (p. 256)
Fatalitatea seducției by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9023_a_10348]
-
se poate spune astfel, din care fiecare grup de 2-3-măsuri ar putea lua loc într-o piesă de tip tradițional, dar al cărei întreg este insolit prin transformismul nedezmințit, în primul rând. Ceea ce conferă lucrării un caracter de aventură spirituală trăită ca atare în cursul compoziției și având valoare de simbol pentru întreaga cultură, văzută global (pag.76). Despre Simfonia a 6-a "Culori", op.28 "ar fi o eroare să se creadă că este "ilustrativă ori programatică. Dacă e vorba
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
Sorin Lavric Cine contemplă destinul religiilor primește o lecție de viață ce nu este cu nimic mai prejos de cea trăită aievea. E atîta neîndurare în forța cu care, disputîndu-și supremația în-tr-un teritoriu sau altul, s-au măcinat și s-au înghițit una pe alta, încît, contemplîndu-le retrospectiv sfîrșitul, te încearcă simultan mai multe senzații: mai întîi, impresia că asiști la
Revanșa lui Mithra by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9047_a_10372]
-
ale subiectului ce-l poate umple ad libitum cu imaginile sale, ce-l poate dilata sau accelera în funcție de trăirile de care are parte. Firește, nu poate fi pus semnul egalității între timpul operant pe tărîmul științei, cuantificabil, omogen, și cel trăit, pe care Bergson îl numește "sentiment interior al duratei". Un atare "sentiment" îl încearcă autoarea noastră în raport cu locurile pe care le străbate, cu vestigiile trecutului în fața cărora poposește, printr-o dublă ecuație, pe de-o parte considerînd că "geografia este
Ana Blandiana și homo viator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9077_a_10402]
-
scotocind prin propriile rufe murdare, să realizeze nu un document, un proces-verbal al divorțului sufletesc și legal, ci o poveste înveninată și amară. El aspiră, într-un mod vizibil sau, oricum, ușor detectabil la o anumită condiție de generalitate: istoria trăită e astfel scrisă încât să aibă o morală implicită. Lăsând deoparte, deocamdată, detaliile scabroase, să recunoaștem că paginile finale respiră o imensă tristețe, cu toată senzația de libertate recâștigată: "Atmosfera din casa noastră devenise de nerespirat, așa că, atunci când mi-a
Rufe murdare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9307_a_10632]
-
fi, prin urmare, "inactual" și "deteriorat", dar nu și singur. Iar autorul care se proiectează și se recunoaște în el, într-o autoreferențialitate asumată, realizează un fel de prelungiri, extensii ale propriei existențe, pe muchea dintre real și imaginar, viața trăită și cea visată. Ironic, tragic, rareori stenic, Vasile Gârneț modulează un discurs liric elaborat la maximum, încărcat până la refuz de semnificație. Recunoaștem aici lecția postmodernismului poetic, semnificarea transparentă și practicarea aluziei culturale. Dar și o problematică specifică, dureroasă pentru cei
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
cultură, profundă, veche, de un exercițiu al dialogului, al democrației, al unui soi de armonie. Pe care nu dorim, mai mult și mai mult, să o înțelegem. Îl ador pe Cehov și mă străduiesc să pricep, deopotrivă, cum este privită, trăită, tratată viața și de contemporanii mei. Mi se pare absolut firesc să existe reciprocitate, să venim unii spre ceilalți și nicidecum să ne lipim, arogant, fel de fel de etichete. Faptul că îl iubesc pe Cehov nu mă face mai
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]