401 matches
-
Acest lucru, combinat cu turbulențele care au urmat după moartea lui Alexandru cel Mare, i-a determinat pe scordisci să-și îndrepte atenția lor spre sud. Ei au subjugat un numar de triburi în Moesia, inclusiv dardani, mai multe triburi tracice de vest și paioniani. Din 141 î.Hr., scordiscii au fost în mod constant implicați în luptele împotriva românilor din Macedonia. În 135 î.Hr. au fost înfrânți de Cosconius din Tracia . În 118 î.Hr., în conformitate cu un memorialul de piatră descoperit în
Scordisci () [Corola-website/Science/319663_a_320992]
-
cu semnificația de "țărm" sau "margine". După cele relatate de Polybios, Grecia cumpăra piele, sclavi, miere, ceară sau alimente sărate și aducea cu preponderență ulei și vin. In ciuda posibilei prosperități agricole, cetatea era înconjurată de populații inamice de origine tracică, fiind supusă fără încetare invaziilor ce devastau teritoriul din afara zidurilor. Cu ocazia expediției spre Sciția, în anii 513-514 e.A, regele persan Darius I-ul a supus toate cetățile grcești din Ionia (Asia Mică), dar și pe cele Helespontice. Byzantion
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
prezenței umane în zonă datează din epoca bronzului.Satul a fost menționat pentru prima dată ca Kemallar într-un registru fiscal otoman din 1573 și a fost redenumit Isperih în 1934, devenind oraș la data de 31 ianuarie 1960. Mormântul tracic de la Sveștari, sit în patrimoniul mondial UNESCO, este situat în apropiere. Cea mai veche moară de vânt funcțională din țară poate fi găsită în municipalitatea Isperih; a fost construită la începutul secolului al XI-lea. La recensământul din 2011, populația
Isperih () [Corola-website/Science/318757_a_320086]
-
celebru mai ales prin faptul că a fost artizanul victoriei grecilor în Bătălia de la Maraton. Este cunoscut și sub numele " cel Tânăr", fiind nepotul lui Miltiades cel Bătrân; tatăl celui din urmă, Cypselos, fiind cel care întemeiase colonia ateniană Chersonesul tracic pe timpul lui Pisistrate. După ce în anul 524 î.Hr. a ajuns la demnitatea de Arhonte al Atenei, mai târziu (în 518 î.Hr.) a fost însărcinat cu administrarea coloniei Chersones, de către tiranul Atenei Hippias, fiul lui Pisistrate. În această calitate, a trebuit
Miltiades () [Corola-website/Science/318800_a_320129]
-
este o veche formațiune statală a tribului tracic al odrisilor constituită în a doua jumătate a secolului al V-lea î.Hr. și care se întindea de pe țărmul Mării Egee până la Dunăre. Cele mai importanete izvoare ale existenței odrisilor sunt "Istoriile lui Herodot" (cca. 490-429 î.Hr.), scrierile lui Tucidide (circa
Regatul Odris () [Corola-website/Science/320093_a_321422]
-
provinciei Kosovo nu este, strict vorbind, o „enclava sârbă” sau „exclavă sârbă”. Kosovo de Nord este bogat în minerale, fiind cunoscută odinioară mină Trepča. Părțile Kosovo de Nord sunt: Partea de nord a provinciei Kosovo a fost populată de triburile tracice și ilirice înainte de a fi cucerit de români în secolul I d.Hr. Regiunea era cunoscută cu numele Dardania, după ce un trib traco-iliric se așezase în acea regiune. În 284, Dardania a devenit provincie a Imperiului Român iar ulterior a Imperiului
Kosovo de Nord () [Corola-website/Science/321216_a_322545]
-
o inscripție atestă că în 525 i.en., unul dintre fii lui Megacles, Clistene, era arhonte eponim al cetății. Relațiile erau amicale cu familia Phiiazilor, care-l susținea în expansiunea spre sudul Traciei, unde Miltiades cel Bătrân fondează cetatea Chersonesului Tracic. Această întemeiere, că și instalarea atenienilor la Sigeion, contribuie la soluționarea a o parte din problemele agrare ale Aticii, că și la stabilirea controlului atenian asupra strambtorilor, prin care corăbiile cu grâu din Pont ajungeau în Egeea. Este remarcată creșterea
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
persistența susținea că s-au înțeles și cu nobilii din cetate, în frunte cu Alcmeonizii, care urmau, după o prima victorie, să le predea Atena. Adunarea atenienilor, întrunită de urgență, reflecta în dezbateri. Planul lui Miltiades, fostul tiran al Chersonesului tracic, o vreme aliat, apoi răsculat împotriva perșilor, era unul dintre comandanții armatei ateniene care câștigase adeziunea populară. Armata de hopliți, în număr de 9000, cărora li se adaugă 1000 de plateeni și sclavi eliberați în mare grabă, se retrage din
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
Mormântul de la Aleksandrovo este o movilă de înmormântare și un mormânt tracic excavat în apropierea Aleksandrovo, regiunea Haskovo, Bulgaria de Sud-Est, mormântul este din secolul al IV-lea î.Hr.. La 17 decembrie 2000, mormântul a fost descoperit accidental de o mașină de terasament. Jefuitorii au intrat ulterior în mormânt, deteriorând o parte
Mormântul tracic de la Aleksandrovo () [Corola-website/Science/324955_a_326284]
-
este interpretat ca reprezentând puterea regală, omul gol îl reprezintă pe Zalmoxis, zeul solar trac corespunzător lui Zeus. Un graffito (inscripție) din cameră inscripționat cu numele trac "Kozemases" indică fie pe patronul nobil al mormântului, fie pe artistul său. Mormântul tracic din Alexandrovo este datat la începutul secolului al IV-lea î.Hr.. Picturile murale prezintă modificări ale aspectului, datorită influenței grecești. Mormântul ar putea fi al tracilor tribali.
Mormântul tracic de la Aleksandrovo () [Corola-website/Science/324955_a_326284]
-
corespunde creșterii demografice a populației. Din perioada “culturii Hallstatt“ (1150-450 î.C.) aparținând primei etape a epocii fierului s-au păstrat numeroase urme, atât pe teritoriul Turzii, cât și in împrejurimi. În această perioadă, daco-geții de individualizează din masa triburilor tracice, alcătuind majoritatea populației autohtone. Pe lângă sciți, în zona Turda au trăit în epoca fierului și celți. De la celții trăitori în regiunea Turda în a doua fază a epocii fierului (“cultura Latène”, 100 î.C.-100 d.C.) a rămas o statuetă
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
vălul influenței macedonene. Cu scopul de a-și asigura nordul țării înainte de a invada Asia, acesta avansează în Tracia pentru a înăbuși revolta iscată de tribali (trib ce domina sudul Serbiei și vestul Bulgariei de astăzi). Langarus, conducătorul agrianilor (trib tracic ce stăpâneau o zonă restrânsă din teritoriul Bulgariei moderne) și bun prieten al lui Alexandru, i se alătură. Oastea macedoneană a mărșăluit până la muntele Haemus, unde zărește o garnizoană tracă. Tracii creaseră o palisadă din care răsturnate pentru a împiedica
Campania lui Alexandru cel Mare din Balcani () [Corola-website/Science/327074_a_328403]
-
sectorul Rudi al rezervației se găsesc peste 100 de monumente ale naturii : "Văgăuna Lupilor", "Văgăuna Vînturilor", "Stînca Balaurului", "Harpa Eoliană", "Peștera Răposaților", "Izvorul Verde" ș.a. În apropierea Mănăstirii Rudi se află trei cetăți de pămînt: cetățuia "La șanțuri", de origine tracică, identificată de unii cercetători cu orașul antic "Maetorium", cetățuia getică "La trei cruci" și așezarea medievală "Farfuria turcului", datînd din secolul X și multe alte monumente arheologice, o pșteră, cascade, izvoare, braniști. Rar unde în Basarabia relieful, flora și fauna
Rezervația peisagistică Rudi-Arionești () [Corola-website/Science/329207_a_330536]
-
care au trecut prin regiune. Referitor la numele Brăilei, acesta este un toponim clar de origine autohtonă, cu toate confuziile mai mult sau mai puțin intenționate care au circulat în anumite perioade. El provine dintr-un toponim asemănător cu toponimele tracice sud-dunărene ca Bragylor-Bragiola în care gi se va transforma în i; Astfel s-a ajuns la numele proprii în primul rând de Brăila asemănător cu Chitilă-Chitila, Bănilă-Bănila. Este tipic românesc fiind atestat documentar încă din evul mediu ca nume personal
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
femeia dobândeau dreptul de a se căsători, și nici care era gradul de rudenie ca barieră a raporturilor maritale. Printre traci existau și celibatari. Ne-o spune Strabon atunci când îl citează pe unul dintre cei mai buni cunoscători ai spațiului tracic, Poseidonios (sec II-I î.Hr.): „... unii traci își petrec viața fără să aibă legături cu femei, numindu-i «ctiști»; ei sunt onorați și socotiți sacri, așadar feriți de orice primejdie... duc o viață sărăcăcioasă” (Strabon, Geografia, VII, 3, 3). De ce
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
care prezintă imaginea traco-geto-dacilor prin ochii grecilor și ai romanilor sunt surse de mâna a doua, aproximative și, adesea,confuze. Se păstrează prea puține fragmente din scrierile celor care au călătorit și văzut la fața locului realitățile sociale din aria tracică. Tema poligamiei traco-geto-dacilor este reală și nu poate fi ignorată. Ea face parte din moravurile unei lumi care se cere permanent reanalizată pentru a-i reconstitui semnificațiile și a-i reinterpreta mesajele.
Statutul femeii în Antichitate. Dacii cumpărau mai multe neveste () [Corola-website/Journalistic/102382_a_103674]
-
a Europei Centrale. Geto-dacii amintiți de izvoarele scrise grecești și latine ocupau zona de la nord de Dunăre până la limita sudică a Carpaților Păduroși, către est până la Nistru, iar la vest până în zona Dunării Mijlocii, aproximativ până în apropiere de Viena. Triburi tracice, geții au fost pentru prima dată pomeniți de marele istoric Herodot care îi localizează în nordul Dunării încă din anul 514, când povestește de campania regelui persan Darius împotriva sciților. Asemeneni vecinilor și rudelor de trunchi indo-european, dacii avea obiceiuri
Istoria macabră a dacilor: femei și copii tăiați și îngropați sub case, sacrificii umane o dată la cinci ani, soții de căpetenii înjunghiate și arse pe rug () [Corola-website/Journalistic/102078_a_103370]
-
Dincolo de romanțarea triburilor geto-dace, există și un capitol întunecat în istoria acestora, dar întâlnit deseori în lumea antică și nu numai. Este vorba de sacrificiile umane. Descoperirile arheologice și textele antice abundă în descrierea unor ritualuri extrem de brutale din lumea tracică. „Mesageri“ sfârtecați în sulițe o dată la cinci ani Una dintre practicile tipice ale triburilor daco-getice era sacrificiul uman, practicat o dată la cinci ani. Un tânăr, de obicei neprihănit, ales cu mare atenție, era ”trimis” Zeului Suprem, Zamolxis după majoritatea specialiștilor
Istoria macabră a dacilor: femei și copii tăiați și îngropați sub case, sacrificii umane o dată la cinci ani, soții de căpetenii înjunghiate și arse pe rug () [Corola-website/Journalistic/102078_a_103370]
-
direcții ale lumii și cea de-a cincea, centrul, adică divinitatea. Femei ucise și arse în memoria defuncților Faptul că sacrificiile umane erau o constantă la triburile dacice o demostrează și o sumedenie de rituri funerare. Unele sunt specifice populațiilor tracice în general. Istoricii antici descriu ritualuri sângeroase, la moartea războinicilor. Aceștia erau trimiși în ”lumea de după” cu tot cu soții sau concubine. Femeile erau înjunghiate înainte să fie incinerate odată cu defunctul. În general liderii tribali aveau mai multe soții sau o soție
Istoria macabră a dacilor: femei și copii tăiați și îngropați sub case, sacrificii umane o dată la cinci ani, soții de căpetenii înjunghiate și arse pe rug () [Corola-website/Journalistic/102078_a_103370]
-
la geți privind acest obicei în lexiconul lui Ștefan din Bizanț, grec care a trăit în secolul VI. dHr. ”Obiceiurile geților: înjunghie soția pe mormântul bărbatului”, se arată în lucrarea sa. Copii înjunghiați sau decapitați Dincolo de aceste fenomene comune lumii tracice, celtice și germanice, în zona locuită de triburile daco-getice sunt consemnate și ritualuri bizare, fără ca istoricii să le fie găsit vreo explicație. Este vorba de capete de copii, tăiate și depuse sub locuințe sau alte zone cultice. Descoperirile arheologice arată
Istoria macabră a dacilor: femei și copii tăiați și îngropați sub case, sacrificii umane o dată la cinci ani, soții de căpetenii înjunghiate și arse pe rug () [Corola-website/Journalistic/102078_a_103370]
-
germanice, în zona locuită de triburile daco-getice sunt consemnate și ritualuri bizare, fără ca istoricii să le fie găsit vreo explicație. Este vorba de capete de copii, tăiate și depuse sub locuințe sau alte zone cultice. Descoperirile arheologice arată că triburile tracice practicau pe teritoriul de astăzi al României sacrificii ritualice încă de acum 4.000 de ani. ”Sacrificiile umane la geto-daci sunt atestate în texte literare antice referitoare fie la soție ori soții sacrificate la moartea soțului, fie la mesagerul trimis
Istoria macabră a dacilor: femei și copii tăiați și îngropați sub case, sacrificii umane o dată la cinci ani, soții de căpetenii înjunghiate și arse pe rug () [Corola-website/Journalistic/102078_a_103370]
-
Mării Negre și râul Hebrus(Marița de azi). Ei au ajuns în secolul V î.Hr. sub regele lor Sitalkes, să întemeieze un stat puternic cu o armată numeroasă care i-a ajutat chiar pe atenieni în războaiele lor. Un alt neam tracic important a fost cel al bessilor, care locuiau în bazinul superior al fluviului Hebrus, cuprins între munții Balcani și Rhodope și aveau ca centru mai important Bessapara. O parte din acești bessi au locuit mai târziu în Dobrogea, în satele
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
mai târziu în Dobrogea, în satele din jurul cetății Histria și a castrului Ulmetum, conform unor inscripții din secolul II d.Hr. Tot în Dobrogea, în partea de sud, între Callatis(Mangalia) și Odessos(Varna), au locuit crobyzii, un alt neam tracic. Moesii erau așezați între Dunăre și Munții Balcani, mai ales în jumătatea vestică a acestei regiuni. De la ei și-a luat numele viitoarea provincie romană, Moesia. Cei mai însemnați dintre toate neamurile tracice au fost dacii sau geții. Despre ei
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
Varna), au locuit crobyzii, un alt neam tracic. Moesii erau așezați între Dunăre și Munții Balcani, mai ales în jumătatea vestică a acestei regiuni. De la ei și-a luat numele viitoarea provincie romană, Moesia. Cei mai însemnați dintre toate neamurile tracice au fost dacii sau geții. Despre ei vorbesc izvoarele cu cea mai mare admirație. Dacii, la fel ca ceilalți traci, erau împărțiți în mai multe triburi. Locuiau între Tisa, Dunăre, Marea Neagră, Nistru, trecând în unele zone peste aceste hotare. La
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]
-
că exista o linie de demarcație precisă între traci și alte popoare, regiunile de graniță prezentând atunci, ca și acum, tot felul de interferențe, cu atât mai mult în antichitate. Unele neamuri germanice sau ilirice de pildă, intrau în masa tracică, după cum de asemeena, unele neamuri tracice formau adevărate insule sau prelungiri în mijlocul populațiilor vecine. Cum trăiau tracii Iată cum îi descrie Herodot: „Neamul tracilor este cel mai numeros, după cel al inzilor(cei care locuiau la Indus). Dacă ar avea
Cine erau tracii, cei din care se trăgeau dacii - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102246_a_103538]