679 matches
-
debut, alte câteva volume de aceeași factură - Templul scufundat (1964), Două balade ale vântului de miazăzi (1970), Miraculoasele întâlniri (1973), Poveștile vântului (1979, premiat cu Trofeul Micului Cititor). Are și reușite versiuni din literatura universală pentru cei mici, unde sensibilitatea traducătoarei și o delicată pătrundere în inefabilul copilăriei conferă textelor grație și poezie. Dar activitatea desfășurată de S. se concentrează îndeosebi asupra istoriei picturii universale, domeniu în care realizează albume de reproduceri însoțite de aparatul critic specific: Gauguin (1969), Hokusai (1971
STANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289871_a_291200]
-
ȘORA, Mariana (26.V.1917, Budapesta), eseistă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Fischer) și a lui Rudolf Klein, director de bancă la Timișoara, refugiați în timpul primului război mondial în capitala Ungariei. Urmează școala primară la Institutul „Notre Dame” din Timișoara, apoi tot aici Liceul „Carmen Sylva”, absolvit în
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
, Alice, (28.I.1891, Botoșani - 20.VIII.1945, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Eugeniei (n. Baltă), dintr-o veche familie moldovenească, și a lui Constantin Zamfirescu, căpitan de artilerie. Primește în casă, cu guvernante și dascăli particulari, educația îngrijită a tinerelor de bună familie. Sporadice informații despre biografia ei apar în
SOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289738_a_291067]
-
viziune, relația dintre autor și cititor etc. Echilibrat, lipsit de rigiditate, întotdeauna nuanțat, acest mod de analiză este susținut de comentarii ce se disting prin discernământ, într-o expunere clară și elegantă. Prodigioasă se arată mai cu seamă ipostaza de traducătoare pe care o ilustrează S., concentrată asupra literaturii de expresie franceză, îndeosebi asupra scriitorilor belgieni. SCRIERI: Albert Thibaudet ou Le Sens de l’autre, Iași, 1997; Rațiune și sentiment, Iași, 1999; Prințul și poeții, Iași, 1999; Prozatori belgieni, Iași, 1999
SPANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289808_a_291137]
-
1950), timp de douăzeci și cinci de ani va fi redactor la Agerpres și ulterior profesoară de limba engleză. În 1983 emigrează în Israel, unde lucrează tot ca profesoară de engleză. Alături de soțul ei, Alexandru Alcalay, desfășoară și o meritorie activitate de traducătoare din literatura anglo-saxonă. În 1986 începe să colaboreze cu schițe, eseuri și portrete literare la publicațiile în limba română din Israel și din alte țări: „Viața noastră” („Ultima oră”), „Facla”, „Minimum”, „Tribuna”, „Izvoare”, „Micromagazin” (New York), „Observator” (München), dar și la
SEBASTIAN ALCALAY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289591_a_290920]
-
pentru partea franceză a antologiei) și Comme dans un dessin de Escher. Huit poètes roumains (2002, în colaborare), precum și românul Composition aux parallèles inégales al lui Gheorghe Crăciun (2001; Premiul „Pierre-François Caillé”, acordat de Société Française des Traducteurs). La apropierea traducătoarei de poezia lui B. Fundoianu au contat aspirația de a uni cele două domenii ale studiilor ei universitare, dar au fost active și afinități, consonante cu propria fire. În plus, dificultățile de transpunere fiind mai speciale, S. răspunde provocării de
SERRE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289645_a_290974]
-
rusă. Spirit intuitiv, cu un deosebit simt al limbii, transpune texte de diverse grade de dificultate, atentă la structurarea imaginii și atmosferei din original. Imaginația expresiva, un nuanțat gust estetic se articulează în echivalări ce refac sensul poeticii pe care traducătoarea o percepe și o respectă cu fidelitate, mai cu seamă în textele tragicomice ale lui Panteleimon Romanov sau în memoriile Anastasiei Țvetaeva. Traduceri: Gerald Gordon, Blestemata fie ziua..., București, 1958; V. Ivanov-Leonov, Generalul „Africa”, București, 1962; Martin Wickramasinghe, Taină Insulei
SISMANIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289708_a_291037]
-
SIPOȘ, Mariana (2.I.1949, Buftea, j. Ilfov), prozatoare și traducătoare. Este fiica Alexandrinei (n. Dragomir) și a lui George Ionică, muncitor. A absolvit în 1966 liceul din Buftea și în 1971 Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-spaniolă. Funcționează ca profesoară la o școală generală din Câmpina (1971-1975
SIPOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
SOARE, Iulia (pseudonim al lui Lilly Sonnenfeld; 5.VII.1920, Galați - 23.VII.1971, București), prozatoare și traducătoare. Este fiica Iuliei Sofia (n. Lack) și a lui Adolf Sonnenfeld. Face școala primară și liceul în orașul natal, absolvind în 1939, când se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București. Obligată, din cauza legilor rasiale, să
SOARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289737_a_291066]
-
URSU, Liliana (11.VII.1949, Sibiu), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Veștemean) și a lui Ioan Ursu, inginer. Urmează la București Liceul „Gheoghe Lazăr” (1963-1967) și Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză (1967-1972). După absolvire devine redactor la emisiunile culturale în cadrul Televiziunii Române, iar din 1981
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
modelul de creație, autoreflectându-l permanent. Livrescul se confundă cu realul, ambele îmbibate și deformate de fantasmele viziunilor sau ale memoriei, de selectarea și amestecarea haotică, fără vreo intenție de structură, a frânturilor de cotidian în chip deliberat banale. Experiența de traducătoare din lirica anglo-saxonă și americană se manifestă la U. ca un catalizator: în cele mai bune fragmente de poeme ale sale apar flash-uri ale existenței obișnuite, juxtapuneri imprevizile, gesturi, reverii, confesiuni, notații dintr-un „proces verbal de existență” (Eugen
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
grad de Mare Ofițer. Colaborează la „Philologica Pragensia”, „Romanistica Pragensia”, „Europa Annales”, „Litteraria Pragensia”, „Il Bianco e il Nero” (Udine), „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Orizont”, „Literární noviny”, „Tvar”, „Slavia”, „Svet literatury”, „Mosty”, „22”, „România literară” ș.a. Elevă a Mariei Kavková, cunoscută traducătoare din română în cehă, V. desfășoară o consecventă activitate de românistă, ca profesoară, traducătoare, autoare de lucrări și studii despre literatura română și ca organizatoare a unor acțiuni în aceeași direcție: cursuri de învățare a românei, comunicări la simpozioane de
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
Il Bianco e il Nero” (Udine), „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Orizont”, „Literární noviny”, „Tvar”, „Slavia”, „Svet literatury”, „Mosty”, „22”, „România literară” ș.a. Elevă a Mariei Kavková, cunoscută traducătoare din română în cehă, V. desfășoară o consecventă activitate de românistă, ca profesoară, traducătoare, autoare de lucrări și studii despre literatura română și ca organizatoare a unor acțiuni în aceeași direcție: cursuri de învățare a românei, comunicări la simpozioane de românistică sau de limbi neolatine la universități din Padova, Udine și Cluj-Napoca, participarea la
VALENTOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290415_a_291744]
-
VARTIC, Mariana (6.VI.1944, Abrud), critic și istoric literar, prozatoare, autoare dramatică, traducătoare și editoare. Este fiica Claudiei (n. Melian) și a lui Victor Lungu, preot. Urmează Liceul „Ana Ipătescu” din Gherla (1958-1962) și Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj (1962-1967). După absolvire este profesoară suplinitoare, iar din 1969 până în 1997
VARTIC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290438_a_291767]
-
, Sanda (19.II.1919, București - 2.VIII.2005, Paris), poetă, eseistă, traducătoare și memorialistă. Este fiica Luciei și a lui Al. Duiliu Zamfirescu, scriitor și diplomat, și nepoată a scriitorului Duiliu Zamfirescu. Și-a petrecut copilăria în diferite capitale ale lumii - Roma, Berlin, Haga, Rio de Janeiro, Lisabona, Varșovia, Copenhaga -, unde tatăl
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Zamfirescu. Și-a petrecut copilăria în diferite capitale ale lumii - Roma, Berlin, Haga, Rio de Janeiro, Lisabona, Varșovia, Copenhaga -, unde tatăl se afla în misiuni diplomatice. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie de la Universitatea din București, a lucrat ca traducătoare la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1948-1958), apoi într-o cooperativă „Dactilografia” (1958-1961), suportând urmările arestării și condamnării la opt ani de închisoare a soțului său, inginerul Vlad Stolojan. În octombrie 1961 ei pleacă definitiv din țară, „răscumpărați
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
din America Latină, din spațiul cultural al limbii spaniole, printre care Julio Cortázar, Ernesto Sábato, Mario Vargas Llosa. Limbajul simbolic și aluziv, cu expresii sofisticate, caracterul uneori complicat al narațiunii constituie reale dificultăți de transpunere, echivalare lingvistică și stilistica, pe care traducătoarea le-a depășit cu succes. Au interesat-o și unele scrieri autobiografice, cărora le dezvăluie complexitatea în echivalări nuanțate, ca, de pildă, Între scris și sânge. Conversații cu Carlos Cătănia de Ernesto Sábato, mediind cititorului român înțelegerea profilului spiritual al
VOINA-RAUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290625_a_291954]
-
, Teodora (11.IX.1928, Galați), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica Mariei (n. Kirițescu) și a lui Vasile Popa, maistru militar de aviație. Urmează la București Liceul „Iulia Hasdeu” (1940-1948) și Facultatea de Drept (1948-1953) și este, succesiv, redactor la Radiodifuziunea Română, Editura pentru Literatură (din 1960) și Editura
POPA MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288902_a_290231]
-
periodice elvețiene ca „Gasetta Romontscha”, „Igl Ischi”, „La Quotidiana”, „Annalas”. P.-M. începe din 1973 studiul retoromanei, abordând atât lingvistica (mai ales asemănările dintre română și retoromană), cât și literatura, mai ales din spațiul elvetic, și se afirmă ca prima traducătoare în România din acest idiom neolatin. Cunoscând bine cultura romanșă, contribuie la cunoașterea acestui spațiu în România. O primă lucrare, Antologie de poezie romanșă (1980), este realizată împreună cu profesorul american Augustin Maissen. Au urmat mai multe transpuneri: Toni Halter, Călărețul
POPESCU-MARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288950_a_290279]
-
POPESCU, Magdalena (1.III.1943, București), critic și istoric literar, editoare și traducătoare. Este fiica Silviei (n. Baicu) și a lui Octavian Popescu, preot. Învață la București, unde urmează Liceul „Gheorghe Lazăr” (1949-1960) și Facultatea de Filologie (1960-1965). Până în 1966 P. (căsătorită Bedrosian) funcționează ca redactor la Radiodifuziunea Română, apoi ca preparator și
POPESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
POPA, Dumitru Radu (26.X.1949, București), prozator și eseist. Este fiul Mariei-Magdalena Popa (n. Levandowsky), medic, pianistă, traducătoare, autoare de cărți pentru copii, și al lui Grigore Gr. Popa, medic. Urmează școala elementară și începe liceul la Craiova (1956-1962), fiind absolvent al Liceului „I.L.Caragiale” din București (1967) și al Facultății de Limba și Literatura Română, secția română-franceză
POPA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288906_a_290235]
-
, Veronica (24.X.1921, București - 4.III.1977, București), poetă, prozatoare și traducătoare. Este fiica lui Betty (n. Grünbaum) și a lui Arnold Schwefelberg, avocat. P. (care s-a considerat formată sufletește de Lina Solomie, doica sa din Porumbacu de Sus-Făgăraș) învață la Liceul „Elena Doamna” din București(1932-1940), urmează cursuri particulare de
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]
-
RADIAN, Sanda (pseudonim al Ricăi Bralover; 13.XII.1929, București - 13.VII.1991, București), istoric literar, prozatoare și traducătoare. Este fiica Ernestinei (n. Șmilovici), soră cu mama poetei Nina Cassian, și a lui Solomon Bralover, funcționar. A urmat școala primară și liceul în București. După absolvirea Facultății de Filologie de la Universitatea din București (1951), a practicat diverse activități redacționale
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
RĂDULESCU-DULGHERU, Georgeta (31.VII.1924, Bălănești, j. Olt - 17.XII.1994, București), editoare și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Vitan) și a lui Marin Rădulescu, funcționar în Ministerul Lucrărilor Publice. După absolvirea Facultății de Filologie din București (1948) , a lucrat ca redactor la Editura Științifică (1948-1951), la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1951-1959
RADULESCU-DULGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289108_a_290437]
-
, Catinca (5.IX.1929, București - 19.I.1981, București), traducătoare și jurnalistă. Este fiica Ioanei (n. Suchianu) și a esteticianului și sociologului Mihai Ralea. Urmează cursurile secundare în SUA și este absolventă a Facultății de Limba și Literatura Franceză a Universității din București. Se impune ca reporter și redactor de
RALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289121_a_290450]