902 matches
-
, Zoe (18.IX.1893, București - 30.XII.1975, Calafat), autoare dramatică și traducătoare. Este fiica Elisabetei (n. Drăgulescu) și a lui Nicolae Verbiceanu, ofițer. Urmașa a unei familii de vechi boieri olteni scăpătați, face clasele primare la București, trece la Scoala Centrală din Craiova și din nou la București, la „Sf. Sava”, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290487_a_291816]
-
, Grete (23.XI.1948, București), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Anei (n. Dreve) și a lui Martin Tartler, muncitor chimist; este căsătorită cu scriitorul Stelian Tăbăraș. Familia e originară din Prejmer (în germană, Tartlau). T. învață la școala germană și la Liceul de Muzică din București, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
VIANU, Elena (5.XI.1911, București - 4.XI.1965, București), critic literar, eseistă și traducătoare. Este fiica Elenei (n. Guțulescu) și a lui Ștefan Irimescu, medic, și soția lui Tudor Vianu. Urmează în Capitală Școala Centrală de Fete (absolvită în 1930) și Facultatea de Litere și Filosofie, obținând licența în filosofie cu mențiunea cum laude
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290510_a_291839]
-
, Erika (21.VI.1929, Timișoara), traducătoare. Frecventează școala în orașul natal, tot aici asistând mai târziu (1964) la cursurile Facultății de Filologie. Se simte atrasă de viața literar-artistică, încât își caută în primul rând suportul material al existenței în sfera teatrului - este bibliotecară la Teatrul Național
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
de Árpád Göncz). Triunghiul lingvistic român-maghiar-german, caracteristic pentru ambianța culturală a Banatului este definitoriu și pentru S. A fost distinsă cu Premiul de Excelență al Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara (1999) și cu un premiu al Cercului „Adam Müller-Guttenbrunn” (1989). Ca traducătoare, S. este preocupată de teritoriul mitului - se oprește la basmele populare românești - și de proza clasică, ea oferind cititorului tânăr transpunerea în germană a unor nuvele de Costache Negruzzi și A. I. Odobescu. Și narațiunile lui Mihail Sadoveanu o țin în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289548_a_290877]
-
blestem moartea unui prieten. Paul, revoluționarul care se hotărăște să aplice învățămintele lui Che în Peru, sfârșește în Anzi, un alt prieten din Londra, Juan, moare răpus de SIDA, după ce Ricardo se întâlnește cu Lily a treia oară, un amic traducător care îl aduce în Japonia se sinucide din dragoste. Toți prietenii lui sunt figuri exotice pe care Ricardo le vampirizează de biografii. El trăiește prin alții, e menirea lui și e și un soi de grilă literară a lui Llosa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
blestem moartea unui prieten. Paul, revoluționarul care se hotărăște să aplice învățămintele lui Che în Peru, sfârșește în Anzi, un alt prieten din Londra, Juan, moare răpus de SIDA, după ce Ricardo se întâlnește cu Lily a treia oară, un amic traducător care îl aduce în Japonia se sinucide din dragoste. Toți prietenii lui sunt figuri exotice pe care Ricardo le vampirizează de biografii. El trăiește prin alții, e menirea lui și e și un soi de grilă literară a lui Llosa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
se datorează pachetul de informații detestabile despre poet cuprinse în anexa la Cronicile lui Eusebiu din Cezareea. Dalmat convertit la Roma, Ieronim a rămas în istorie ca autor de epistole, comentator al Evangheliei după Matei, exeget și biblist - mai precis, traducător și adnotator al textului Bibliei în limba latină. Că astfel de misiuni au putut reveni unor indivizi atât de puțin scrupuloși, cinstiți și loiali spune multe despre ideea pe care ne-o putem face despre acea masă de scribi care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
conținând texte de Barbu Lăzăreanu, V. Demetrius, C. Dobrogeanu-Gherea, precum și două pagini alese din lirica poetului; tot aici, la „Note”, se relatează cum alcătuia Coșbuc petiții în limba germană pentru refugiați, în timpul ocupației. După un timp apare și studiul Coșbuc traducător de B. Nemțeanu. Dintre prozatori, cel mai important este Liviu Rebreanu care, în numărul 9/1917, într-un tulburător articol, Puia, își exprimă dragostea pe care i-o purta fiicei sale adoptive. După plecarea, în 1918, a lui Liviu Rebreanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
lotul scriitorilor epurați pentru atitudine antisovietică. Din 1931 Asociația Criticilor Dramatici și Muzicali îl alege vicepreședinte. Unei bogate activități de comentator al actualității literare și de reputat cronicar teatral, T. îi adaugă și pe aceea de prozator, autor dramatic și traducător. Prima sa carte este o comedie într-un act, Domnul Traian Traianescu-Laocoon, apărută în 1907. Romanul În cetatea idealului (1920) va fi bine primit de critică, de asemenea cele următoare: Sub flamura roșie (1926), Robul (1936; Premiul Societății Scriitorilor Români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
, Emil (5.V.1880, Suceava - 12.XII.1975, Cracovia, Polonia), istoric literar și traducător polonez. Originar dintr-o familie poloneză din Bucovina, B. și-a făcut studiile liceale la Cernăuți și pe cele superioare la Universitatea „Jan Kazimierz” din Lvov, unde și-a luat doctoratul în filologie și a funcționat ca lector de limbă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
, Leon (pseudonim al lui Leon Enselberg; 1887, Brăila - 1961, New York), poet, istoric literar și traducător. Provine dintr-o familie de condiție modestă (tatăl era fierar, de unde pseudonimul). A urmat școala primară și Liceul ,,Nicolae Bălcescu” în orașul natal. Este licențiat în litere și drept al Universității din Montpellier. Debutează în revista ,,Lumea israelită” a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
ROȘCA, Iuliu I. (10.X.1858, București - 15.XI.1940, București), autor dramatic, poet și traducător. Învățător în comuna Bolintinul din Vale, în 1878 R. intra în redacția ziarului bucureștean „Dorobanțul”, apoi și la „Ghimpele”. Redactor-șef al revistei „Doina” (1884-1885), corespondent al „Familiei” (unde, sub semnătura A.C. Șor, colabora cu versuri și cronici săptămânale, intitulate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
se datorează pachetul de informații detestabile despre poet cuprinse în anexa la Cronicile lui Eusebiu din Cezareea. Dalmat convertit la Roma, Ieronim a rămas în istorie ca autor de epistole, comentator al Evangheliei după Matei, exeget și biblist - mai precis, traducător și adnotator al textului Bibliei în limba latină. Că astfel de misiuni au putut reveni unor indivizi atât de puțin scrupuloși, cinstiți și loiali spune multe despre ideea pe care ne-o putem face despre acea masă de scribi care
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
latine, și morala, l-a publicat pe Valla, și râsul, și sexualitatea, și trupul, Ficino aristipean, și bucuria creștină, creștin, epicurian, și filosofia antică, și hrana, îi împacă pe Platon și pe Epicur, și Lucrețiu, și muzica, și Platon, platonician, traducător, Montaigne accidentul său de călărie, și adevărul, antiidealist, și antropologia, și Aristip, și Aristotel, autoanaliza, autobiografia, și banii, și Biserica, și boala, și La Boătie, și Pierre de Brach, catolicism moderat, și cărțile, și Charron, conservator, și Constantin, și Copernic
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
psihologie, și Iulian Apostolul, și justiția, și latina, și lectura, și libertatea, și Lucrețiu, și lumea din umbră, magistrat, - și Marie de Gournay, și biblioteca lui Montaigne calomniată, și colonialismul, și Eseurile, și libertinii erudiți, și religia, prima teză feministă, traducătoare, și materialismul, și medicina, melancolic, memoria sa, și moartea, moartea sa, moartea omului, și munca sa, și natura, și nominalismul, personaj decalat, și perspectivismul, și plăcerea și Platon, portretul său fizic, pretinsa lui calitate de nobil, și prietenia, primar, și
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
un asemenea studiu comparativ ajută la o mai bună înțelegere a limbii ebraice (sau aramaică, sau greacă etc.), din moment ce putem descoperi diferite proceduri ortografice 1. În același timp, dacă ne apropiem de o formă a textului ebraic folosit de către vechii traducători, putem învăța destul de multe despre diferite tehnici ale traductologiei vremurilor, din moment ce unele cuvinte au fost redate de către traducători ai unei epoci mult mai apropiate de data originii textelor decât zilele noastre. Criticismul textual ne poate oferi informații valoroase despre ortografie
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Revenire, 1977, Cântece de iarnă, 1981, și Steaua cea din lacrimă, 1988) deși nu impune o formulă artistică pregnantă, el cucerește totuși cititorul prin lirismul de factură meditativă și prin melodicitatea discursului bine articulat. D. s-a ilustrat și ca traducător: a transpus epopeile indiene Mahabharata și Ramaiana, sonetele lui Petrarca și Ronsard, din lirica lui Hugo, Tagore, A. Pușkin, M. Lermontov, L. Martânov, A. Prokofiev, V. Vinokurov. SCRIERI: Ce-a fost în pădure, Chișinău, 1954; Sputnicul - steluța noastră, Chișinău, 1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286688_a_288017]
-
ȘTEFĂNESCU, Mariana (3.X.1945, Constanța), traducătoare. Este fiica Ioanei (n. Borșan) și a lui Constantin Titu, tehnician medical. Învață la București, unde urmează Liceul „Tudor Vladimirescu” și Facultatea de Limba și Literatura Română, cu specializare secundară în limba franceză (1964-1969). Va fi profesor suplinitor (1969-1971) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289907_a_291236]
-
, Ștefania (15.VIII. 1898, Roman - 25.XII.1953, București), autoare dramatică, poetă și traducătoare. Este fiica lui Petru Teodor, ofițer, participant la Războiul pentru Independență. Licențiată a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Iași, Z.R. a debutat cu versuri în 1925 la revista ieșeană „Lumea”. După terminarea studiilor s-a stabilit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
, Nina (5.VIII.1909, Ploiești - 24.XI.1974, București), comparatistă și traducătoare. Este fiica lui Sally (n. Diamant-Berger) și a lui Hugo Façon, funcționar comercial. După absolvirea liceului în orașul natal, obține trei licențe, în filologie modernă (1931), filosofie (1932) și istoria artei (1934), care îi vor hotărî cariera universitară la București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
, Laura (19.I.1893, Craiova - 5.I.1981, București), traducătoare. A făcut studii liceale la Craiova și universitare la București. A fost soția lui Mihail Dragomirescu. Debutează cu schițe în „Dunărea” din Galați (1916). D. a impresionat prin performanța de a tipări în cinci ani (1940-1944) mai multe volume cuprinzând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286858_a_288187]
-
, Herta (5.I.1933, Cernăuți), traducătoare. Este fiica Karlei (n. Goldstein) și a lui Adolf Spuhn, arhitect. În 1946 părăsește orașul natal și se stabilește, împreună cu părinții, prin opțiunea de cetățenie a acestora, la Bacău. Urmează aici Liceul Teoretic de Fete (1947-1951), apoi la București Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289840_a_291169]
-
, Vladimir (pseudonim al lui Nicolae Iordache; 23.V.1902, Teiu, j. Argeș - 26.XI.1970, București), critic și istoric literar, poet, traducător. Este fiul Leancăi (n. Dumitrașcu) și al lui Șerban Iordache, din neam de moșneni, agricultor foarte avut. Urmează școala primară în comuna natală, absolvind-o în 1912, când intră la Liceul „I. C. Brătianu” din Pitești, unde va promova primele patru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
, Petre (10.II.1881, București - 3.XII.1944, Sibiu), istoric literar și traducător. Născut dintr-un tată german, Frederick Grimm, originar din Alsacia, și o mamă franțuzoaică, Leontina (n. Leclerc), G. și-a făcut studiile în orașul natal, unde a absolvit Universitatea în 1904. Se va specializa în germanistică și anglistică în Marea Britanie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]