910 matches
-
frunza plopilor fără-adiere. / În vârful acestui stâlp aștept Cuvântul./ Se va rosti? Ori sunt sortit, ca vântul / Să fac zadarnic gesturi de-nviere?” (Metamorfozele). Unul dintre cei mai cultivați intelectuali ai generației sale, D. este în același timp un excelent traducător și un teoretician al traducerii. Principiile enunțate de el rămân o cartă a traducătorului, semnificativă pentru caracterul ei general-valabil: „Mai întâi, o bună traducere de poezie în românește trebuie să fie o bună poezie românească. În al doilea rând, traducerea
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
efectului artistic, coborâtă în istorie: T devine dictator politic, în locul fostului Number One (transformat, prin schimbarea numelui în italienescul Nomberòne, într-o făptură găunoasă și grotescă), Cornell este îngropat, dar nu definitiv, pentru că T a avut grijă să-l cloneze. Traducător al lui Faust, D. nu putea rămâne străin de daimonismul creatorului, de imperativul vocii interioare, divizată în simplu demonism și în activitate înfăptuitoare superior daimonică. Acestea sunt și principalele direcții în care s-a orientat și foarte bogata eseistică a
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
, Leon (pseudonim al lui Leon Enselberg; 1887, Brăila - 1961, New York), poet, istoric literar și traducător. Provine dintr-o familie de condiție modestă (tatăl era fierar, de unde pseudonimul). A urmat școala primară și Liceul ,,Nicolae Bălcescu” în orașul natal. Este licențiat în litere și drept al Universității din Montpellier. Debutează în revista ,,Lumea israelită” a lui
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
, Irina (12.VI.1929, Oradea), poetă, eseistă și traducătoare. Este fiica Mariei Mavrodin (n. Popescu), medic, și a lui Anastase Mavrodin, profesor. Înscrisă mai întâi la un liceu de fete, apoi la Liceul „Unirea” din Focșani, termină aici studiile secundare în 1949, când dă examen de admitere la Facultatea
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
MIHĂESCU-NIGRIM, Nicolae (21.III.1871, Gura Sărății, j. Buzău - 11.XI.1951, București), poet, prozator, epigramist și traducător. Este fiul Stanei (n. Ilie Cârnat) și al lui Grigore Mihăescu, moșier. Poeta Alexandrina Mihăescu a fost sora lui. Urmează primii ani de școală în comuna natală, după care se mută la București, unde a absolvit liceul și Facultatea de
MIHAESCU-NIGRIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
demonstreze că prin condamnarea lui Nestorios a fost comis un păcat care a declanșat mânia lui Dumnezeu asupra oamenilor. În ce privește cele două părți precedente, acestea, la origine, cu greu ar fi putut să aparțină aceleiași opere. În introducerea adăugată de traducătorul sirian (care a scris această versiune în 539-540) se spune că autorul s-a ascuns sub numele lui Heraclid pentru că operele sale fuseseră condamnate; numai că, în prima parte, interlocutorul lui Sofronios este numit tot timpul în mod clar Nestorios
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
, Alexandru (pseudonim al lui George-Alexandru Georgescu; 6.IV.1930, București), prozator, eseist, critic și istoric literar, traducător. Este fiul Elizei (n. Constantinescu) și al lui lui George Georgescu (care moare când viitorul scriitor avea șase ani), funcționari la Banca Națională a României și descendenți ai unor familii de negustori și antreprenori. Copilăria și-a petrecut-o în București (în zona
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
GHIȚESCU, Micaela (18.VII.1931, București), traducătoare. Este fiica Mariei Eliza (n. Papacostea), licențiata în litere, si a lui Constantin Ghițescu, medic chirurg. Între 1937 și 1949 a urmat la București Școală Evanghelica de Fete, liceele „Carmen Sylva” și „Gh. Lazăr”, apoi, între 1949 și 1957, cursurile
GHIŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287272_a_288601]
-
, Petre (10.II.1881, București - 3.XII.1944, Sibiu), istoric literar și traducător. Născut dintr-un tată german, Frederick Grimm, originar din Alsacia, și o mamă franțuzoaică, Leontina (n. Leclerc), G. și-a făcut studiile în orașul natal, unde a absolvit Universitatea în 1904. Se va specializa în germanistică și anglistică în Marea Britanie
GRIMM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287365_a_288694]
-
, Gheorghe (15.IV.1906, Galați - 15.XII.1994, București), istoric literar și traducător. Obține licența magna cum laude la Facultatea de Filologie a Universității din București în 1928 și predă apoi limba latină la licee din Târgoviște, Cluj și București. Conferențiar la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din capitală, desfășoară aici o activitate
GUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287394_a_288723]
-
, Irena (12.VIII.1933, Grudzia¸dz, Polonia), traducătoare poloneză. Născută într-o familie de juriști, H. urmează Facultatea de Filologie la Universitatea „C. I. Parhon” din București, ca bursieră a statului polon, trecându-și examenul de diplomă în 1956, cu o lucrare de istorie a literaturii române. Angajată
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
lucrează ca redactor și consilier la Academia Polonă de Științe, funcționând apoi, tot la Varșovia, în redacția Literatura țărilor de democrație populară, ca specialist în literatura română, până în 1989 oficial, dar în fapt până în 1987, când pleacă în Canada. Ca traducătoare din literatura română, H. debutează în 1969, într-un volum de proză tălmăcit în colaborare, Noce bez snu. Powieșć. Opowiadania [Nopți fără somn. Roman. Povestiri], urmat, la intervale nu prea mari, de Șmierć Ipu. Opowiadania rumunskie [Moartea lui Ipu. Povestiri
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
HÂRSU, Lia (29.XII.1875, Băneasa, j. Teleorman - 8.II.1964, București), prozatoare, autoare de piese de teatru și traducătoare. Soție a medicului și publicistului Melchior Hârsu, Rozalia Măgură va semna Lia Măgură, Lia Măgură Hârsu, Lizzi Hârsu și Lia Hârsu. A funcționat, din 1911, ca institutoare de limba română în învățământul primar. Debutează cu proză în ultimii ani ai
HARSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
, Otto (22.VIII.1876, Dijanes, Croația - 26.V.1944, Blindendorf, Austria), istoric literar și traducător austriac. H., descendent al unor germani din Ungaria stabiliți în Croația, a frecventat școala la Zagreb, Modra și Maribor, studiind apoi (fără a urmări obținerea vreunei diplome) la Universitatea din Viena; frecventează mai ales cursurile de teologie protestantă și de
HAUSER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287421_a_288750]
-
menționează pregătirea științifică solidă a acestor intelectuali de partid, dintre care unii se formaseră În timpul Republicii de la Weimar, alții În Uniunea Sovietică. Neef contrazicea ideea general răspândită conform căreia cadrele fuseseră pregătite la grămadă la școala de partid. Frieda Urbino, traducătoare a lui Lenin În germană, era unul dintre exemplele date. Mulți dintre ei aveau cunoștințe solide de limba rusă, alții puteau să-și revendice un statut de rezistent antifascist (antifaschistische Widerstandskämpfer), pentru că fuseseră În lagărele de concentrare, În emigrație sau
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să se disimuleze pentru a se perpetua. Obiectul acestor reflecții asupra raporturilor dintre literatura și ideologie nu este literatura de propagandă sau «de partid», care nu constiuie decât unul dintre avatarurile producției ideologice de literatură, inclusiv prin critici, istorici, eseiști, traducători (etc.) se declară câteodată explicit Împotriva oricărei subordonări ideologice a literaturii. Experții literări numesc această producție metaliteratura, un tip de discurs care se folosește de literatură, dar a cărui clasificare printre genurile literare tradiționale nu este decât cu greu acceptată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
LĂZĂRESCU, Adriana (26.IV.1926, București), traducătoare. Este fiica Nataliei (n. Iarca) și a lui Dumitru Grigorescu, medic neurolog. Urmează Institutul de Fete „Sf. Elena” și susține examenul de bacalaureat la Liceul „Spiru Haret” din București. Se înscrie apoi la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității
LAZARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287762_a_289091]
-
, Brașov), traducătoare. Este fiica poetului Szemlér Ferenc. După absolvirea Liceului de Muzică din orașul natal (1953), urmează Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1954-1959), lucrând apoi în redacția revistei clujene „Utunk” (1959-1962), la săptămânalul brașovean „Új Idö” (1963-1966), la „Művelödés” (1967-1968
LENDVAY Éva (24.VI.1935. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
, Nicolae (20.IV.1908, Benic, j. Alba - 24.VI.1988, Cluj-Napoca), istoric literar și traducător. Este fiul Savetei (n. Frâncu) și al lui Amos Laslo, țărani. Urmează cursurile Liceului „Mihai Viteazul” din Alba Iulia și din 1927, când susține bacalaureatul, pe cele ale Facultății de Filologie Clasică a Universității din Cluj, luându-și licența în
LASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287750_a_289079]
-
LĂZĂRESCU, Gheorghe (23.IV.1948, București), istoric literar și traducător. Este fiul Corinei (n. Popovici) și al lui Gheorghe Lăzărescu. După absolvirea Liceului „Emil Racoviță” (1966), a urmat Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1966-1971). Și-a început activitatea la Institutul de Științe Pedagogice, făcând cercetări
LAZARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287761_a_289090]
-
LĂZĂRESCU, George (6.V.1922, Călărași), istoric literar și traducător. Este fiul Ecaterinei (n. Boeru) și al lui Ioan Lăzărescu, mic comerciant. Își face studiile secundare la liceele „Știrbei Vodă” din Călărași și „Gheorghe Șincai” din București, după care se înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
, Elena (15.I.1933, Constanța - 22.VIII.1988, București), slavistă și traducătoare. Absolventă în 1956 a Facultății de Polonistică de la Universitatea Jagellonă din Cracovia, L. și-a început cariera pedagogică la Facultatea de Limbi și Literaturi Slave a Universității din București, unde a predat slava veche, gramatica comparată a limbilor slave și
LINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287821_a_289150]
-
Botoșani - 27.XI.1940, Strejnicu, j. Prahova), istoric și critic literar, dramaturg, poet și memorialist. Vlăstar al unei familii cu veche tradiție cărturărească, I. este primul din cei doi fii ai Zulniei Iorga (n. Arghiropol), descendentă din dragomani ai Porții, traducătoare din literatura franceză, și ai avocatului Nicu Iorga, o vreme subprefect de Botoșani. Se trage pe linie paternă din negustori, un strămoș al său, Iorga cupețul, fiind atestat la Botoșani prin 1750, iar pe linie maternă imediată, din politicieni și
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
, Leon (27.VIII.1918, Edinești, j. Hotin - 16.X.1991, București), istoric literar și traducător. Este fiul Zinoviei Levițchi (n. Ghiolea), învățătoare, și al lui Dimid Levițchi, preot. A urmat cursurile liceului din Hotin (1929-1937) și pe cele ale Facultății de Litere, secția engleză, a Universității din București (1937-1941), unde l-a avut profesor pe
LEVIŢCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287793_a_289122]
-
, Gisela (18.V.1931, Hălchiu, j. Brașov - 6.VII.1998, Mosbach, Germania), traducătoare. R. (născută Arz) este fiica unui învățător. Absolventă a Liceului de Comerț din Brașov (1950), a urmat cursurile Facultății de Filologie, secția germanistică, la Universitatea din București. În 1956 a fost încadrată cercetător științific la secția sibiană a Filialei Cluj
RICHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]