1,558 matches
-
Brăduleț satul Galeș, dar aciuat la Domnești, chiar dacă domnișanii au făcut multe glume pe seama lui, de multe ori deplasate. L-au durut bancurile, dar i-a plăcut să rămână pentru totdeauna aici. O zicere a domnișanilor spune că „cine lasă traista pe pământul Domneștiului, n-o mai ridică niciodată, aici rămâne toată viața hărăzită de Dumnezeu a o trăi”. Spuneam că poate aș fi uitat de Costică cu Drojdia, dacă, în prima duminică, de după sfinții Petre și Pavel a anului 2005
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
te va lăsa să treci numaidecât. - Fii fără teamă, prealuminată regină! Să mă înghită focul Gheenei de-aș îndrăzni să schimb măcar un cuvânt din porunca măriei tale! spuse Tragodas, adânc pătruns de încrederea și onoarea care i se acordau. Traista lui Tragodas fu umplută cu merinde, ca pentru un drum lung. Regina îi dărui și un pumn de galbeni, ca să-i ajungă de drum. Iar Tragodas nu mai încăpea de bucuria din suflet văzându-și traista plină cu merinde și
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
care i se acordau. Traista lui Tragodas fu umplută cu merinde, ca pentru un drum lung. Regina îi dărui și un pumn de galbeni, ca să-i ajungă de drum. Iar Tragodas nu mai încăpea de bucuria din suflet văzându-și traista plină cu merinde și galbeni strălucitori. Se crezu un om norocos și se felicită în gând pentru ideea dar și curajul lui de a pătrunde cu atâtea riscuri în cetatea regelui Atalyei. - Ei, acum grăbește-te să pleci la drum
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
nimeni, orice s-ar întâmpla, căci cetatea noastră este în mare cumpănă! - Am și pornit! răspunse Tragodas. Nici nu va trece o săptămână și cred că voi fi în fața regelui Lycaoniei! Prea fericit de importanța misiunii sale, Tragodas își potrivi traista grea în spate și plecă vioi să-și îndeplinească solia. Câțiva oșteni l-au însoțit până la zidul cetății, unde acesta dispăru în galeria întunecată ce ducea în afara orașului. - Nemaipomenită șansă am avut găsindu-l pe acest umil, dar inimos, cerșetor
PARTEA A II-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364090_a_365419]
-
reușea niciodată să se căpătuiască din munca lui de cerșit, să agonisească ceva parale din care să trăiască în zilele următoare, ori să strângă ceva pentru bătrânețe. Când se plictisea se oprea un timp într-un loc, își potrivea temeinic traista pe spinare și pleca la întâmplare, spre alte meleaguri, prin alte sate, pe la alți săraci și alți câini. Uneori ar fi putut fi confundat cu un pelerin. Nu. Tragodas nu era un pelerin, căci oriunde ajungea, avea o veșnică indolență
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
și lălăind de unul singur conștient că nu-l aude nimeni. Asta o făcea însă când era departe de orice sat. Căci de cum nimerea în preajma caselor de oameni, inima i se chircea în piept, spinarea i se gârbovea, își trăgea traista de pe spate în față pe piept, își potrivea un umblet umil, părând hărțuit de oameni și de câini și îndrugându-și imediat tânguirile de sărăcie și foame, de necaz și umilință. Însă, numai gândul că ar putea ajunge ca unul
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
-se până în vecinătatea unei tufe de măceș din apropiere. Simți însă că-l sfâșie foamea, iar ca s-o astâmpere, avea obișnuința să-și ducă mâna la traistră, să-și scoată de acolo din merindele agonisite. De data asta însă, traista lui nu se înduplecă să-i ofere nici măcar o fărâmă de pâine. Se hotărî să se ridice și să încerce ceva. Trebuia să pătrundă în cetate cu orice preț. Dar cum să procedeze? Gândind toate acestea constată însă că numai
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
ar fi apărut vreun călăreț prin preajmă, ar fi înghețat de spaimă. Iată că s-a lăsat întunericul, iar Tragodas își mai veni în fire. Încercând să se ridice, reuși în cele din urmă să iasă din amorțeală, își puse traista goală în dreptul pieptului drept pavăză și cuteză să se apropie, încetul cu încetul, de corturile din fața sa. Întunericul cuprinse, puțin câte puțin, câmpia, colinele și vâlcelele din jur. Se aprinseră și câteva focuri în tabăra perșilor, roșii, înalte, pălăitoare. Tragodas
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
lăstăriș, că se prăbuși pe neașteptate în prăpastie. Ateriză într-un loc mâlos, plin de iarbă înaltă și mirositoare. Își bâjbâi rănile: se zgâriase rău de tot pe față și pe mâini, iar un picior aproape că și-l scrântise. Traista i se opri peste cap. Se dezmetici cu greu din căzătură și începu să se târască, ajutându-se de mâini și de picioare, prin albia sălbatică a râpii. Sus de tot, printre ramurile încâlcite ale boscheților, se vedeau malurile galbene
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
Dă-mi încoace hăinuțele tale, că tot nu-ți mai folosesc la nimic! Îl zgâlțâi și îl întoarse pe toate părțile până reuși să-l dezbrace de mantaua sa plină de fireturi. Și-o puse pe el, peste cămașa și traista-i sărăcăcioasă și porni mai departe prin viroagă, bucuros ca după o victorie binemeritată. Se târî prin râpă până ajunse într-un loc unde malurile se îndulciră și viroaga păru că se sfârșește. Simți apa rece mușcându-i picioarele goale
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
10 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului PARFUM • Un parfum (prea) puternic acoperă, de regulă, o putoare (prea) mare. • Vom obține victoria cu orice preț convenabil... • Impozitele sunt un fel de taxa de protecție. • Ți-e milă de dracu'?! Îi porți traista... (rurală). • Sănătate multă, căci viața e un cadou (Getta Berghoff). • Unii fac ba pe naivii, ba pe inteligenții... Uneori însă le încurca. • Per total, puterea creierului e mai mare decât a mușchilor. De ce ne-ar fi rușine față de un individ
PARFUM & HEMOROIZI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363278_a_364607]
-
atâtea revoluții, mai bine o răscoală (folclor nou). • Există și caricaturiști triști (Vlad Nicolau). • S-a studiat venitul mediu pe locuitor. Deocamdată, s-a aflat plecatul mediu. • O veste bună nu trebuie să fie neapărat adevărată. • „Dumnezeu nu băgă în traistă, dar uite ce poșeta mi-am luat!". • Dacă trebuie să le spui oamenilor că ești talentat, înseamnă că nu ești... • Bătrânii „lupi tineri" din politică... (Alexandru Dobrescu). • Clinica de slăbit „Piele și oase". Un prieten mai găsești, dar un om
LEGENDA & FUNIA DE USTUROI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1334 din 26 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368370_a_369699]
-
înconjurată de scaune mici, obiecte de uz casnic: pirostrii, ploscă, putinei, dublă pentru măsurat cantități, vase de metal: căldărușe, talere, tăvi, oale de ceramică. Vizitatorii pot admira un costum tradițional păstoresc pentru bărbați alcătuit din iamuruc „glugă ciobănescă”și torba „traistă” țesută în război, cu figuri geometrice de diferite culori. În ea se află un caval, iar alături ghega „obiect de lemn, pentru prins oile de picior.” Tot în această cameră se află manechini îmbrăcați în costume tradiționale de bărbat și
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
zonă. Astfel vizitatorii pot vedea obiecte care au aparținut: pescarilor, fierarilor, tâmplarilor, dogarilor, cizmarilor, croitorilor. La etaj într-una din camere sunt expuse bijuterii din metal: brățări, inele, mărgele, centuri cu paftale, gherdan „colier”, o ladă de zestre „racla”, o traistă, două costume de damă. Față de cele din prima cameră sunt mai vii, mai tinerești. Unul din ele este alcătuit din: terliți „opinci din postav”, basma de culoare galben-portocaliu, cămașă albă, sarafan roșu cu dungulițe galbene, la poale cu volan alb
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
se rânduiau în stratul de pe dreapta. Apuca pe întâia alee de pietriș grosier ce conducea către acareturi - de fapt, o cămăruță de serviciu pe vremuri, devenită adăpostul ustensilelor de grădinărit și al bicicletelor familiei. Ajunsă, Lina își lăsa de pe umăr traista roșie cândva. Făcută dintr-o față de căpătâi oltenesc, păstrase încă nuanțele clare ale unui trandafir albastru-violet. După straiță, cine știa să citească în lucruri și țesături, Lina avea legături cu oltenii. Chiar aflasem de la mama că era născută pe malul
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
bine. Probabil felul în care mă îmbrăcam atrăgea oarecum atenția pe stradă însa acum clopul meu de Lăpuș este un adevărat brand. - Cu o pălărie atât de mare, cu telefonul într-o husă cu motive tradiționale, cu un soi de traistă pe umăr. Chiar nu păreți defel din această lume... - Dragul meu să știi că Lumea din care vin eu există. A fost odată, poate, și lumea voastră sau a bunicilor voștri. - În lumea noastră, a orășenilor, mulți vorbesc despre dezamăgire
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
frig etern. De când ți-a înflorit pe deget iarbă, -verigheta legământului pe veci- Lumina din oglinzi se-mpletește salbă Când prin poezia mea tu treci. Chiar dacă, tu, acum, nu mai ești Fetița din livezi, dar ești bunică, Porți cu tine traista cu povești Pentru nepoțica cea mai mică. A trecut, când, atât amar de vreme? Iubito, peste noi se-aștern zăpezi, Eu sunt aici, alături, nu te teme Și-ți mai culeg cuvinte din livezi. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cuvinte
CUVINTE DIN LIVEZI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367438_a_368767]
-
mielul blând și plânge biata oaie! Atâta sânge curge din tălmăcirea slovei Și-atâtea cruci înoată în veșnicia dogmei... Berbecii stau pe-o rână, nu-s buni măcar de lână! Sămânța li se pierde cu pruncul dimpreună. Ciobanu-și umple traista și spune mucalit: "La vară și batalii i-oi pune la pârlit." Eu cred că-s mort de mult și nici măcar nu știu; De pătimesc acum, nu-nseamnă că sunt viu. Mă uit în jurul meu: “Sunt, tată, mulți bastarzi! Deageaba-n
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
Făceam un adevărat campionat. Sora mea, Torica, întotdeauna se dădea mai deșteaptă ca mine. De fapt, fiind șapte frați, eram mereu în competiție, ne vorbeam urât, ne credeam care mai de care mai deștepți. Pe la ora prânzului am scos din traistă turtă cu castravete, am mâncat cu mare poftă și am băut apă rece din fântâna cu cumpănă de la marginea câmpului. Apoi ne-am culcat în iarbă, cu fața spre cer și am început să numărăm norii care începuseră să se
FURTUNA DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366912_a_368241]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SUNT REFORMAT Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Sunt reformat, dat la reformă, De doi nebuni ce fac zigzaguri Ducând, în traistă, filodormă Reginei sterpe, de gulaguri. Pionii dorm cuminți, în strane, Visând deșarte idealuri Și-aleargă fără de crampoane A doua zi, desculți, pe dealuri. Cu foamea fac, tăcând, remiză, Căci noaptea este cerul negru Și-n ochi se zbate o premiză
SUNT REFORMAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366940_a_368269]
-
peste! Bocanci cu ciorapi rupți trași pe ei, să nu alunec! Căciulă cu urechi peste fes, fular legat la spate, doar ochii erau liberi între fular și căciulă, de parcă eram cavaler plecat la vre-un turnir! Toporul pe umărul stâng, traista cu băierile pe coada toporului! Pași rari, talpa întreagă pusă pe gheață, trupul aplecat înainte, în echilibru! Nicio lumină dincolo de sat, de parcă mă lansasem în cosmos! Doar gheața de pe drum albea murdar. Era așa de ger încât eram convins că
PRĂJEALA, AUTOR VASILE DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367647_a_368976]
-
cămara ei străjuită de grele pânze de păianjeni, pe care le rupeam cu teamă și smerenie ca pe o vrajă, ca să descoperim ,,comorile” dulci și înmiresmate ce se ascundeau în borcane sau blide de lemn prăfuite de timp, sau în traiste de cânepă zdrențuite, unde brațul nostru șovăielnic se cufunda cu teamă, riscând să scoatem din străfundurile misterioase cine știe ce făpturi năstrușnice, ce populau pe atunci imaginația și mintea noastră, stimulate de poveștile spuse de tata în serile ploioase și negre de
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
festin și mai “consistent” de apreciat într-un local inedit din zona lui Fhiserman's Wharf, loc central al după amiezilor fremătătoare de viață ale orașului, după ce soarele se va fi înecat de mult în oceanul din apropiere. Leguma din traistă, luată de noi de acasă pentru orice eventualitate, am lepădat-o într-un tomberon, pentru a ne înfățișa în localul „Rainforest Cafe” din strada Franklin, cu pofta unor „lupi de mare vopsiți” pentru doar câteva minute cât i-au trebuit
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
cordele colorate și era astfel îmbrăcat, încât stârnea râsul asistenței. El alerga după femei și după copiii care trăgeau de hainele lui...Într-un cuvânt, stârnea râsul, contribuind la partea comică a spectacolului. Era îmbrăcat în straie femeiești, cu o traistă la brâu în care ținea ierburi de leac, 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene, odolean și busuioc. În mână avea un buzdugan de lemn, pe care îl flutura în toate direcțiile, speriind nu numai copiii, ci
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
spre răsărit). Lângă bolnav, se așeza un vas înalt din lut, umplut cu apă neîncepută, scoasă din puț după miezul nopții. La mănușa vasului(toartă) se legau busuioc, pelin și usturoi. În ritualul de vindecare se foloseau și ierburile din traista Mutului. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i simbolic tălpile cu bâtele, gest care semnifica alungarea bolii. Momentul culminant îl constituia clipa când Mutul spărgea oala cu bâta, iar apa se revărsa asupra celui bolnav. Oala
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]