KorAP: Find »[drukola/base=transcripție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...39 >

959 matches

Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

care interacționează funcțional. Modificările genice induse de ligand prin intermediul receptorilor estrogenici sunt determinate de modificările conformaționale ale recptorilor induse de ligand. Acestea induc dimerizarea receptorilor interacțiuni receptor - ADN, recrutare de co-activatori sau interacțiunea cu aceștia sau cu alți factori de transcripție și formarea complexului de preinițiere [234,289,410]. În Erα domeniul A/B N-terminal codează AF 1 [252,290]. Antiestrogenii sintetici (Tamoxifen, Raloxifen) induc un agonism parțial la nivelul Erα și un antagonism pur la nivelul Erβ [19,291

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
dintre regiunile aminok terminale. Domeniile C sau de legare a ADN sunt omoloage, cu secvențe P-box identice și, astfel, Erα și Erβ leagă diferite elemente ale răspunsului estrogenic, cu specificitate și afinitate similare [127]. AF 2 are rol în transcripția ligand-dependentă a receptorilor nucleari [88,134,202,279]. Liganzi diferiți induc conformații diferite ale receptorilor [49,340,351], acestea afectând eficacitatea sau potențialul ligandului. O altă diferență apare la nivelul situsului AP 1. În cazul Erα, agoniști tipici precum E2

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
gelatinaza A9 și MMP-9 (gelatinaza B). Stromelizinele 1,2 și 3 (MMP-3, MMP-10, MMP 11) au o mare specificitate de substrat și degradează laminina și fibronectina ]24,126,381]. Activarea MMP poate fi controlată la multiple nivele ce includ activarea transcripției, conversia precursorilor în enzime active și inhibiția prin intermediul interacțiunii cu inhibitori specifici ai MMP (TIMP-1,2,3) [437,446]. S-a remarcat creșterea reactivității pentru MMP-2 în carcinoamele mamare [89]; a fost evidențiată o relație cu invazia ganglionilor limfatici [93

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Dintre hormonii steroidieni cu acțiune cancerigenă in vivo cei mai importanți sunt estrogenii. Ei interacționează specific cu un receptor proteic din celula țintă. Complexul astfel format interacționează specific cu secvențe specifice ale regiunilor reglatoare ale diverselor gene, crescând sau diminuând transcripția lor. Mai frecvent sunt interesate protooncogenele dar și alte proteine cum ar fi componentele joncțiunilor celulare permeabile prin care se inhibă comunicațiile intercelulare [202,229,410,443]. Estrogenii stimulează proliferarea celulară fie direct, fie prin intermediul activării transcripției unor receptori (EGF

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
crescând sau diminuând transcripția lor. Mai frecvent sunt interesate protooncogenele dar și alte proteine cum ar fi componentele joncțiunilor celulare permeabile prin care se inhibă comunicațiile intercelulare [202,229,410,443]. Estrogenii stimulează proliferarea celulară fie direct, fie prin intermediul activării transcripției unor receptori (EGF și TGF). Efectul promotor este, în general, mai puternic pentru celulele inițiate decât pentru celulele normale, sugerând astfel intervenția și a altor mecanisme. Deși efectele steroizilor se realizează prin mecanisme epigenetice, fără alterări structurale ale genelor, există

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
recognition proteins) și unele enzime specifice unor leziuni care sunt induse de ciotstatice (al-kiltransferaza, O-6 metil-guanin metil transferaza). Topoizomerazele sunt enzime care modifică structura ADN prin deschiderea acestuia, permițând accesul diferitelor enzime ce participă la procesele celulare de replicare, transcripție, recombinare. Topoizomerazele de tip I asigură scindarea unei catene a dublu helixului ADN; cele de tip II catalizează o dublă ruptură tranzitorie a ADN. Multe citostatice acționează, printr-un complex proteic clivabil, asupra acestui mecanism de rupere / desfacere a ADN

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în G1 (prin blocarea complexului cicline - Cdk) [476]. În mod special p21 inhibă complexul ciclina E Cdk 2 care împiedică fosforilarea proteinelor Rb, ceea ce oprește progresia în faza S a ciclului celular și totodată blochează ciclina D și factorii de transcripție din familia E2F. p53 intensifică exprimarea genei bax, care promovează apoptoza și inhibă bcl-2 (cu rol în supraviețuirea celulară). Acțiunea bcl-2 se realizează prin suprimarea peroxidării lipidelor, ce are loc în celulă, în urma semnalelor apoptotice; deci intervenția sa se realizează

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ar fi proteinele de șoc termic, localizate în citoplasmă și în nucleu [69,70,88, 233, 433 ]. Ligandul pentru acești receptori este lipofilic și astfel poate traversa membrana celulară, pentru a forma complexul ligand - receptor, de fapt un factor de transcripție care se leagă de secvențele de ADN specifice, care reglează expresia genelor steroid - dependente [11,134]. Activarea unui anumit substrat se produce la câteva minute după cuplarea factorului de creștere cu receptorul, dar derularea procesului de transducție nu este continuă

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
internă a membranei celulare. De aici, procesul de transducție este transmis, pe căi diferite, spre câteva puncte finale comune [234]. : citoschelet, efectorul principal al modificărilor de formă și al motilității celulare; nucleu, unde va avea loc reglarea ciclului celular și transcripția [174]; probabil spre alte puncte, cum ar fi membrana plasmatică, pentru a controla canalele ionice și interacțiunile celulă - celulă [345]. Membrana plasmatică participă la procesul de semnalizare prin asigurarea substratului necesar diverselor enzime ce participă la formarea și funcționarea complexului

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ce apar frecvent sub o formă mutantă în tumori). În ultima etapă a procesului de transducție sunt implicate proteinele nucleare. La mai puțin de 1 oră de la activarea receptorilor vor fi exprimate gene nucleare, ce au capacitatea de a regla transcripția ARN, cum ar fi: fos, jun, myc. Aceste gene se mai numesc gene ale răspunsului precoce; produsul acestora va fi folosit ca factor de transcripție pentru gene ale răspunsului tardiv. Numărul de celule dintr-un țesut este menținut constant prin

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
oră de la activarea receptorilor vor fi exprimate gene nucleare, ce au capacitatea de a regla transcripția ARN, cum ar fi: fos, jun, myc. Aceste gene se mai numesc gene ale răspunsului precoce; produsul acestora va fi folosit ca factor de transcripție pentru gene ale răspunsului tardiv. Numărul de celule dintr-un țesut este menținut constant prin diviziunea și maturarea celulelor nediferențiate, numite și celule stem. Ele sunt prezente în diverse țesuturi, chiar și în tumori, reprezentând originea celulelor mature care caracterizează

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ale unei singure spirale, rupturi localizate la mari distanțe la nivelul dublei spirale, necesare probabil pentru producerea modificărilor morfologice profunde [16]. Nu există o opinie unitară privind rolul diverselor alterări ale ADN-ului în determinarea sfârșitului celulei. Deși procesele de transcripție sunt stopate, acest fapt nu constituie o „armă” letală rapidă (apoptoza părând fi un proces rapid), deci, cu siguranță, sunt implicate și alte elemente [16]. Reglarea genetică a apoptozei Studiile de până acum asupra P. C. D. au evidențiat necesitatea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de exemplu prezența sau absența E1A), p53 poate declanșa în mod alternativ oprirea celulei în ciclul celular sau apoptoza. Această teorie este susținută de experimente care evidențiază capacitatea de declanșare a apoptozei p53 dependente în ciuda prezenței unui factor inhibitor al transcripției [21,85]. O altă dovadă este reprezentată de capacitatea genei myc de a induce apoptoza prin parcurgerea ciclului celular, fără să fie nevoie să treacă prin fazele G1/S, unde expresia c-myc este cea mai crescută. Aceste două mecanisme nu

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mecanisme patologice, au fost dezvoltate metode de vizualizare prin microscopie optică sau electronică, după marcarea fluorescentă a proteinelor. Hibridizarea in situ reprezintă un instrument de detectare și de evaluare a nivelelor relative de expresie și de distribuție a produșilor de transcripție ARN în cadrul celulelor și a țesuturilor. Utilizarea probelor non - radioactive prezintă o serie de avantaje față de cele radioactive: rezoluția mai înaltă, manipularea mai ușoară, reziduuri mai puțin nocive, timpul mai scurt de lucru. Aceste metode moderne de studiu au permis

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
care interacționează funcțional. Modificările genice induse de ligand prin intermediul receptorilor estrogenici sunt determinate de modificările conformaționale ale recptorilor induse de ligand. Acestea induc dimerizarea receptorilor interacțiuni receptor - ADN, recrutare de co-activatori sau interacțiunea cu aceștia sau cu alți factori de transcripție și formarea complexului de preinițiere [234,289,410]. În Erα domeniul A/B N-terminal codează AF 1 [252,290]. Antiestrogenii sintetici (Tamoxifen, Raloxifen) induc un agonism parțial la nivelul Erα și un antagonism pur la nivelul Erβ [19,291

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
dintre regiunile aminok terminale. Domeniile C sau de legare a ADN sunt omoloage, cu secvențe P-box identice și, astfel, Erα și Erβ leagă diferite elemente ale răspunsului estrogenic, cu specificitate și afinitate similare [127]. AF 2 are rol în transcripția ligand-dependentă a receptorilor nucleari [88,134,202,279]. Liganzi diferiți induc conformații diferite ale receptorilor [49,340,351], acestea afectând eficacitatea sau potențialul ligandului. O altă diferență apare la nivelul situsului AP 1. În cazul Erα, agoniști tipici precum E2

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
gelatinaza A9 și MMP-9 (gelatinaza B). Stromelizinele 1,2 și 3 (MMP-3, MMP-10, MMP 11) au o mare specificitate de substrat și degradează laminina și fibronectina ]24,126,381]. Activarea MMP poate fi controlată la multiple nivele ce includ activarea transcripției, conversia precursorilor în enzime active și inhibiția prin intermediul interacțiunii cu inhibitori specifici ai MMP (TIMP-1,2,3) [437,446]. S-a remarcat creșterea reactivității pentru MMP-2 în carcinoamele mamare [89]; a fost evidențiată o relație cu invazia ganglionilor limfatici [93

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Dintre hormonii steroidieni cu acțiune cancerigenă in vivo cei mai importanți sunt estrogenii. Ei interacționează specific cu un receptor proteic din celula țintă. Complexul astfel format interacționează specific cu secvențe specifice ale regiunilor reglatoare ale diverselor gene, crescând sau diminuând transcripția lor. Mai frecvent sunt interesate protooncogenele dar și alte proteine cum ar fi componentele joncțiunilor celulare permeabile prin care se inhibă comunicațiile intercelulare [202,229,410,443]. Estrogenii stimulează proliferarea celulară fie direct, fie prin intermediul activării transcripției unor receptori (EGF

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
crescând sau diminuând transcripția lor. Mai frecvent sunt interesate protooncogenele dar și alte proteine cum ar fi componentele joncțiunilor celulare permeabile prin care se inhibă comunicațiile intercelulare [202,229,410,443]. Estrogenii stimulează proliferarea celulară fie direct, fie prin intermediul activării transcripției unor receptori (EGF și TGF). Efectul promotor este, în general, mai puternic pentru celulele inițiate decât pentru celulele normale, sugerând astfel intervenția și a altor mecanisme. Deși efectele steroizilor se realizează prin mecanisme epigenetice, fără alterări structurale ale genelor, există

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
recognition proteins) și unele enzime specifice unor leziuni care sunt induse de ciotstatice (al-kiltransferaza, O-6 metil-guanin metil transferaza). Topoizomerazele sunt enzime care modifică structura ADN prin deschiderea acestuia, permițând accesul diferitelor enzime ce participă la procesele celulare de replicare, transcripție, recombinare. Topoizomerazele de tip I asigură scindarea unei catene a dublu helixului ADN; cele de tip II catalizează o dublă ruptură tranzitorie a ADN. Multe citostatice acționează, printr-un complex proteic clivabil, asupra acestui mecanism de rupere / desfacere a ADN

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în G1 (prin blocarea complexului cicline - Cdk) [476]. În mod special p21 inhibă complexul ciclina E Cdk 2 care împiedică fosforilarea proteinelor Rb, ceea ce oprește progresia în faza S a ciclului celular și totodată blochează ciclina D și factorii de transcripție din familia E2F. p53 intensifică exprimarea genei bax, care promovează apoptoza și inhibă bcl-2 (cu rol în supraviețuirea celulară). Acțiunea bcl-2 se realizează prin suprimarea peroxidării lipidelor, ce are loc în celulă, în urma semnalelor apoptotice; deci intervenția sa se realizează

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ar fi proteinele de șoc termic, localizate în citoplasmă și în nucleu [69,70,88, 233, 433 ]. Ligandul pentru acești receptori este lipofilic și astfel poate traversa membrana celulară, pentru a forma complexul ligand - receptor, de fapt un factor de transcripție care se leagă de secvențele de ADN specifice, care reglează expresia genelor steroid - dependente [11,134]. Activarea unui anumit substrat se produce la câteva minute după cuplarea factorului de creștere cu receptorul, dar derularea procesului de transducție nu este continuă

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
internă a membranei celulare. De aici, procesul de transducție este transmis, pe căi diferite, spre câteva puncte finale comune [234]. : citoschelet, efectorul principal al modificărilor de formă și al motilității celulare; nucleu, unde va avea loc reglarea ciclului celular și transcripția [174]; probabil spre alte puncte, cum ar fi membrana plasmatică, pentru a controla canalele ionice și interacțiunile celulă - celulă [345]. Membrana plasmatică participă la procesul de semnalizare prin asigurarea substratului necesar diverselor enzime ce participă la formarea și funcționarea complexului

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ce apar frecvent sub o formă mutantă în tumori). În ultima etapă a procesului de transducție sunt implicate proteinele nucleare. La mai puțin de 1 oră de la activarea receptorilor vor fi exprimate gene nucleare, ce au capacitatea de a regla transcripția ARN, cum ar fi: fos, jun, myc. Aceste gene se mai numesc gene ale răspunsului precoce; produsul acestora va fi folosit ca factor de transcripție pentru gene ale răspunsului tardiv. Numărul de celule dintr-un țesut este menținut constant prin

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
oră de la activarea receptorilor vor fi exprimate gene nucleare, ce au capacitatea de a regla transcripția ARN, cum ar fi: fos, jun, myc. Aceste gene se mai numesc gene ale răspunsului precoce; produsul acestora va fi folosit ca factor de transcripție pentru gene ale răspunsului tardiv. Numărul de celule dintr-un țesut este menținut constant prin diviziunea și maturarea celulelor nediferențiate, numite și celule stem. Ele sunt prezente în diverse țesuturi, chiar și în tumori, reprezentând originea celulelor mature care caracterizează

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]