1,221 matches
-
certitudinea că fructul se coace noaptea, într-o ardere treptată, în liniște și lumină dumnezeiască. Cine vrea să fie pătruns de acest foc al crucii trebuie să se facă pâinea lui Hristos. Jertfa este absolut necesară. Ea ne subțiază, ne transfigurează, pentru că doar așa vom putea primi lucrarea lui Dumnezeu. Cu cât inima se micșorează față de lume, cu atât se dilată față de Dumnezeu și ajungem să-L iubim pe Dumnezeu. Rugăciunea în asemenea cazuri este insistentă, este strigăt. Sfinții ridicau glasul
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
al opoziției. Nici una nici alta : versurile Angelei Nache sunt , nu doar propun, o altă alternativă „să renască în măcar vitalitatea imaginației” este o formulare ce le exprimă deplin impulsul poetic inițial. Ca și visul, un „aliment tonic” poezia însuflețește și transfigurează , reînvie și dă lumii culoare, adâncime, palpit. Dincolo de inerții, obișnuințe, derizoriu, redescoperă bucuria simplităților esențiale. Mai presus decât constrângerile și împotriva lor, poezia face posibilă uimirea, o dimensiune a miraculosului. Universul devine roditor, fecund, plin, totul e „sămânță și freamăt
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
lipsită de grandilocvență și ferită de riscul intimismului, fiindcă alungă retorica și sentimentalismul, cultivând sistematic emoția : „Luciditatea împinge-n sânge vietăți oribile” dar câtă luciditate atâta constiința a nevoii de poezie. Jubilația se naște dintr-o suferință învinsă, lumea e transfigurată ca o condiție a supraviețuirii. Poezia Angelei Nache se-ntrupează din sfidarea prin emoție a amorfului Referință Bibliografică: Angela Nache „Miraculum” Prefață de Mircea Iorgulescu / Aurel Avram Stănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011
ANGELA NACHE „MIRACULUM” PREFAŢĂ DE MIRCEA IORGULESCU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351007_a_352336]
-
totul pe un fundal de muzicalitate difuză, cu tonuri când estompate, când stridente, în combinații senzoriale dintre cele mai surprinzătoare: „mânzul cel alb nechează a drum”, „a sare miroase petala de măr”, „maci sângerii sfâșie albul zăpezii” sunt metafore care transfigurează concretul, redând poeziei „starea de cuvânt”, punând semnul egalității între actul creației și cel al purificării inițiatice: „Cred că va trebui să scriu această carte, / până la urmă,/ ca pe o altă naștere, după moarte, / scârbită de turmă” (Capitulare). Contraste și
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]
-
mână și fără nici un Dumnezeu, când nu mai avem motivații și orizonturi, scop, țel, sens, ca într-un loc de la marginea nemărginirii, ca în ,,no man's land”, autoarea mai încearcă - a câta oară? - o motivație a axiologiei artei, să transfigureze - prin poezie - astă lume plină de păcate și de tină, de nevoi, anemică, bolnavă și pe moarte, într-o altă lume, poetică, virtuală, platonică, pe care nu o vom avea decât în viziunile noastre de copii care, crescând, ne-am
NOI APARIŢII EDITORIALE. ANTOLOGIA DE POEZIE ARTĂ SFÂŞIATĂ! ( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI).COORD. VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351049_a_352378]
-
sensul duhului și vieții: "Iată, voi face să intre în voi un duh și veți trăi" (Ezechiel, 37). Aceasta înseamnă, însă, mai mult decât o punte de trecere, cum a considerat Malcolm Bradbury. Pentru Dumitru Velea înseamnă putința de a transfigura istoria, fiindcă poetul știe că umbra e, în chip figurat, trecutul ființei, al spiritului, al culturii, este însăși Învierea: "tot astfel, din două bucăți de piatră,/ una dezgropată sau singură ieșită prin nisip/ și alta bine ascunsă în umbra aceasta
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
problematică. În acest sens, poziția Sfântului Vasile cel Mare cuprinde repere semnificative și de mare actualitate, inclusiv pentru lumea contemporană. Autoritatea Sfântului Vasile în recomandările făcute celor tineri este dată de instruirea sa de excepție în cultura profană dublată și transfigurată de experiența sa duhovnicească și eclesială. Sfântul Vasile cel Mare nu recomandă sfaturi gratuite, detașate de experiența sa de viață. Puterea și revelația atitudinii exprimate de marele sfânt capadocian provin din asumarea cu maturitate a încercărilor vieții. La începutul Omiliei
DESPRE OMILIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE CĂTRE TINERI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351145_a_352474]
-
sale lirice, narate parcă dintr-o suflare, la o citire atentă, te face să descoperi fineți diamantine ce dau cărții imaginea unor pagini îndelung cizelate, bine documentate și de o înaltă înțelepciune, iar fotografiile anexate, vin să completeze și să transfigureze cartea într-o litanie de tălmăcit întru sine, la ceas de noapte, când gândurile noastre se pregătesc să-și găsească odihna după agitația și emoțiile zilei. Drept concluzie finală, putem spune că suntem în fața unei cărți a maturității depline, un
RECENZIE LA ROMANUL RĂDĂCINI (PURANI DE VIDELE, LOCUL MAGIC AL COPILĂRIEI MELE) DE FLOAREA CĂRBUNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351223_a_352552]
-
după Sfântul Grigorie de Nyssa, are trei aspecte și anume: „Primul aspect al eliberării este înlăturarea divizării între trup și suflet. Sufletul purificat străbate un trup devenit ușor și liber, nesupus trebuințelor și afectelor. Această intimitate a sufletului cu trupul transfigurează în compusul uman dorința, tensiunea și energia. Prin nepătimirea desăvârșită, omul devine egal cu îngerii. „Nepătimirea nu constă aici, ca la Platon și Plotin, dintr-o renunțare la corp, ci dintr-o sublimare a pasiunilor unui corp care-și găsește
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
poporul român a dat la iveală un întreg tezaur artistic în care își exprimă în forme vii și originale, bucuria de a trăi și setea de libertate. Limba noastră fiind numai cântec, face ca verbul să străbată spațiile eterului pur, transfigurându-se în eternă doină a dorurilor unei națiuni. Doina întruchipează icoana de aur a graiului matern, picătură de argint în auz, înfiorare de tremur, salbă de mărgăritare, cântare a cântărilor. Cuvântul de diamant al limbii române se răsfrânge în nesfârșitele
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
după Sfântul Grigorie de Nyssa, are trei aspecte și anume: „ Primul aspect al eliberării este înlăturarea divizării între trup și suflet. Sufletul purificat străbate un trup devenit ușor și liber, nesupus trebuințelor și afectelor. Această intimitate a sufletului cu trupul transfigurează în compusul uman dorința, tensiunea și energia. Prin nepătimirea desăvârșită, omul devine egal cu îngerii. „Nepătimirea nu constă aici, ca la Platon și Plotin, dintr-o renunțare la corp, ci dintr-o sublimare a pasiunilor unui corp care-și găsește
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
spre întâlnirea cu Iisus Hristos, locașul bisericesc are un rol deosebit de important. Sfânta Liturghie și celelalte Taine săvârșite în el sunt trăite de credincioși ca momente și evenimente sfinte, care se săvârșesc în lume, dar care vin dincolo de lume și transfigurează o parte a ei, având menirea să o transfigureze întreagă . Despre legătura dintre om și biserică ca locaș de cult, Sfântul Maxim Mărturisitorul spune, în Mistagogia sa, că omul este o „biserică tainică”, iar Dumnezeu este găsit în profunzimile abisale
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
rol deosebit de important. Sfânta Liturghie și celelalte Taine săvârșite în el sunt trăite de credincioși ca momente și evenimente sfinte, care se săvârșesc în lume, dar care vin dincolo de lume și transfigurează o parte a ei, având menirea să o transfigureze întreagă . Despre legătura dintre om și biserică ca locaș de cult, Sfântul Maxim Mărturisitorul spune, în Mistagogia sa, că omul este o „biserică tainică”, iar Dumnezeu este găsit în profunzimile abisale umane, existând în om o mișcare unificatoare și sinergică
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
coordonate documentare aproape fără fisuri. El nu răstoarnă, nu modifică și nici nu modelează altfel datele fundamentale de cadru și de atmosferă ( ... Este apoi, pe lângă evocare, puterea inventivității epice și este mai cu seamă elementul decisiv al viziunii caracterologice, care transfigurează, ambele, materia istorică, o depășesc și o transcend. Florin Mihăescu, Argeș, Pitești, An. XII, nr. 4 (110), decembrie 1977. Proza plină de pitoresc și de tensiune dramatică a lui Mihail Diaconescu se dovedește a fi o foarte personală interpretare a
UN ARTIZAN AL CUVÂNTULUI, UN APOLOGET AL ORTODOXIEI ŞI UN PROMOTOR AL SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354784_a_356113]
-
registrul de exprimare, dar dacă citiți doar o singură frază despre această operă a mea, veți accepta că am dreptul să o numesc ”opera': Ne încântați cu forța creatoare, cu mobilitatea tematica și inventivitatea stilistica. Ne copleșiți cu renașterea Luceafărului, transfigurat în... Dragobete:” A spus-o, la citirea creației mele, un profesor de limbă și literatura română, el însuși creator de lireteratura. Sau: ” Îmi permit să așez acest poem, "Năvalnicul"... pe un piedestal alăturat celui pe care a fost așezat Luceafărul
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
tot ce îi stătea în putință să impresioneze. De altfel, pentru mine era o premieră să gust acest anotimp departe de zgomotul și forfota Bucureștiului: după un început friguros, luna lui brumărel s-a dovedit a aduce o vreme armonioasă, transfigurând senzațional și inepuizabil în cotidian minuni tulburătoare, începând cu acel resemnat „a ruginit frunza din vii și rândunelele-au plecat” și terminând cu recoltele bogate și nostalgice, răsfrângând în ele adânci și subtile vibrații autumnale. Zi de zi, ca dintr-
DANIELA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355041_a_356370]
-
datele fiecăruia. A fi contemporan unor evenimente istorice, înseamnă a ți le însuși precum și a lua atitudine față de ele. Și scriitorul a avut întotdeauna misiunea de a participa, fizic ori spiritual la viața cetății, luând act de fiecare eveniment și transfigurându-l în pagini autentice. El este de fapt, portavocea Cetății. Poate că nu întâmplător, lansarea volumului a avut loc în preajma zilei de naștere a autoarei, pentru ca bucuria să fie deplină. Evenimentul lansării cărții de teatru a Ioanei Stuparu, “Miniona”, vorbește
DRAMATURGI CONTEMPORANI. LANSAREA CĂRŢII MINIONA -- DE IOANA STUPARU (PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356784_a_358113]
-
care trăim și nu se mai poate fără ea. “Mona Lisa din Hlebine” a lui Ivan Generalic și “Fluturii albaștri” pictați de Franjo Klopotan au răscolit imaginația și mulți pictori profesioniști au abordat visul ca pe o forță ce a transfigurat realitatea. Sabin Bălașa este, cred eu, un monstru sacru al picturii universale, care și-a creat și el o lume a lui, genială. Licurișca se mira de gîndurile care îmi treceau prin minte. Este ora două și CrisLi este în
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
a dat carte dreaptă de judecată și pe mulți sărmani i-a miluit". În ce privește precizia referitoare la stabilirea cadrului acțiunii vânătorii de mistreți, întăresc observațiile personale de mai sus cu o mărturisire a scriitorului, care afirmă că în timpul scrierii romanului, transfigurat într-unul din personaje, „însoțește” el însuși personajele aduse pe meleagurile copilăriei. Sadoveanu ne dezvăluie că era obsedat de detaliile proiectului său până la pierderea identității: "Mă chema Radu Suliță și umblam la apa Moldovei cu frații lui Ion-voda cel Cumplit
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
imperios nevoia de a scrie, „când cuvântul stătea gata să-mi spargă dinții și oasele capului, când, dacă nu l-aș fi eliberat și nu l-aș fi scris, ar fi explodat în mine, dezagregându-mă”, mi-a spus odată transfigurat și cu patimă. Se vorbește mult despre destinul creatorului, paralel cu destinul operei sale. Personal, am constatat că cei care scriu o fac din felurite motive. Unii, ca urmare a unor interese materiale, unii din vanitate, alții din plictiseală, alții
TAINA SCRISULUI (19) – ÎNGER SECHESTRAT de ION IANCU VALE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355028_a_356357]
-
comună. Și poemul n-ar fi avut tensiune, șarm, zvîc. Reluînd versul doi, am renunțat la legănîndu-se (prea lung și prea molatic) și am introdus căderea - cad legănat - fără să pierd balansul. Și, brusc, mi-a venit ideea de a transfigura legănarea. Acum puteam să găsesc o altă modalitate, construită cu gerunziul, a căderii și să spun un lucru de departe mai important și mai paradoxal: frunzele cad îndeplinind un ritual, cădelnițînd - tămîind / străvechiul gorgan. Tremurul, odată încetat, mișcarea frunzelor devine
HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 331 din 27 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355194_a_356523]
-
îmi “întărâtau” credința nevinovată de a “atinge” cerul cu bățul de alun, cățărându-mă pe piscurile lor din apropierea satului, ori de a culege fulgerele nopții ca pe spicele câmpului, risipindu-le apoi la joacă, pe uliță cu ceilalți copii și transfigurându-ne în părtași și vlăstare nevrednice ale miticului Prometeu, la actul măreț al Creației dumnezeiești! Adevărul e că mi se propusese o alternativă: ori-ori, în fine! ... Considerentele nu mai au vre-o relevanță, acum, când sunt atât de departe de
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]
-
și caută unitatea lor inițială. Existența lor, de la începutul creștinismului, arătă că împărăția întemeiată de Iisus Hristos pe pământ, nu are menirea de a desființa împărățiile lumii, ci rolul de a sfinți cadrul lor natural de existență, de a le transfigura prin puterea harului, făcându-le să trăiască într-o lumină nouă. Pentru această lucrare, Biserica nu întrebuințează nici forța, nici constrângerea, ci rugăciunea. Rugăciunile pentru autorități, departe de a avea izvorul într-un motiv de oportunitate practică, se integrează perfect
EPISCOPUL ORADIEI DR. VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355626_a_356955]
-
la literatură? -Accesul este permis oricui: depinde până unde te ridici. O dramă, un incident biografic, știu eu, te poate pune în centrul destinului o clipă-dar cam atât! Nu intrarea, ci rămânerea în literatură este esențială! Dacă drama respectivă este transfigurată, da, dacă nu, nu. E fapt divers, nu literatură. În literatură se pătrunde și se rămâne cu harul și cu munca, nu cu biografia; cu toate că între artă și biografie poate exista o determinare subtilă : asta ținând ,poate, de un mecanism
DEŞERTUL DE CATIFEA (64-67) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346135_a_347464]
-
provoacă-nchipuiri„. Viața ne cântă în cuvinte , iar umbrele scriu „pe un pergament diafan„ sensurile vizionare ale lirismului în care conștiința dezvăluie adevărul că lumea este ceea ce eul gândește, iar gândul proiectat în acel „noi„ pune întrebări ale căror răspunsuri transfigurează universul , Întregul, Marele Tot , pe care Viviana Milivoievici îl identifică unui Albastru-Infinit. Fericirea este legată de un spațiu numit „casa din soare„ metaforă a idealului, spre care „ ne-ndreptăm „ , o moștenire lăsată de strămoși , ca semn al iubirii lor pentru
VIVIANA MILIVOIEVICI ȘI LIRISMUL CUANTIC ÎN UNIVERSUL ALBASTRU-INFINIT de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368793_a_370122]