535 matches
-
în general. Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă nu urmărește să ne reamintească natura așa cum este. Scopul ei e revelația în forme sensibile a tainelor de sus. în vraja ei participăm simbolic la lumea transfigurată sofianic în ordinea veșnică. Deosebită de toate lucrurile terestre, arta nu e o creație a naturii, ci a omului de geniu, care urmărește prin ea înfrângerea naturii și evadarea în regiuni superioare acesteia. Iar geniul, prin definiție, nu este un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau morală, nici receptivitatea față de mediul ambiant” nu dispar. Natura psihofiziologică a subiectului mistic, prinsă în focul unei viziuni divine, își păstrează întreaga configurație firească. Puterile omenești, pătrunse de această lumină, nu sunt nici anulate, nici înlocuite, ci dilatate și transfigurate ca fierul în flacără, care se înroșește și își mărește volumul, fără să și piardă conturul. Concluzia lui Marechal este că: „între modurile fundamentale ale activității psihologice omenești și între feluritele realizări mistice înțelegând cuprinsă aici chiar o mistică supranaturală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nenorocire. Extazul religios și cel artistic sunt trăite ca fapte extraordinare, dar nu ca stări maladive, ci ca stări de negrăită fericire, pe care subiectul le vrea mereu repetate. În extazul sănătos, fața celui care îl trăiește e strălucitoare, e transfigurată ca de o lumină cerească, pe câtă vreme în transa epileptică nenorocitul spumegă, contorsionat și desfigurat în mod înspăimântător. Cei care trăiesc extazul religios sunt personalitățile culminante ale vieții creștine. Cei care trăiesc extazul artistic sunt geniile creatoare ale omenirii. Cu excepții
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
creaturală e raiul devenit ceresc, din pământesc cum a fost odinioară. Arta bizantină e oare altceva decât expresia estetică a acestei viziuni a cosmosului spiritualizat? Și ce este oare stilul bizantin decât modelarea în formele acestei arte a contururilor făpturii transfigurate? Născută în epoca imperială a creștinismului, arta bizantină, spuneam adineaori, reprezintă un triumf. Trimful Bisericii asupra stăpânirii păgâne și mai mult decât atât: triumful cosmosului transfigurat prin Iisus Hristos. Arta bizantină e astfel indisolubil legată de dogma Bisericii ortodoxe și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
actorie orădeană, 1798-1944, București, 1991); tot el mi-a venit în ajutor cu numeroase referiri literare. Cartea aceasta devenise aproape la fel de importantă pentru el, ca și pentru mine. Pentru studiul literar al epocii rămâne indispensabilă cartea doamnei Vallasek Julia (Lume transfigurată, Debrețin, 2004). Apoi trebuie menționată culegerea și prelucrarea neobosită a lui Sebestyén Kálmán a datelor din istoria culturii nord-transilvane: am putut consulta - cu mare folos - date cu privire la actorie ("Trei stagiuni la Teatrul Național din Cluj", în Honismeret (Cunoașterea patriei), 2002
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu cea protestantă a răului radical, teorie potrivit căreia natura este în întregime alterată, harul substituindu-se faptelor pentru a asigura mântuirea umană. În concepția protestantă, nu se discută despre transfigurare, întrucât "faptele sunt ale harului și nu ale făpturii transfigurate". În plus, la protestantism, este vorba de mântuirea individuală, în timp ce în Ortodoxie este vorba de mântuirea colectivă. În prelungirea aceleiași disocieri occidentale între natură și har, protestantismul consideră harul "ca ceva esențialmente exterior naturii umane ce se mântuiește; și nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Teognozia Sfântului Apostol Ioan prin inhabitarea Cuvântului și iluminare prin lumina necreată. Experiența mistică trăiește întreagă această teologie de la palierul fanic până la strălucirea sa exterioară: aura Sfinților, luminozitatea trupului lor, lumina taborică și cea a Învierii, lumina percepută cu ajutorul ochilor transfigurați. Cunoașterea religioasă autentică este cunoașterea revelată, trinitară, în descendența tradiției capadociene: în Sfântul Duh se poate vedea chipul Fiului și, prin El, Arhetipul abisal, pe Tatăl. Răspunsul ortodox formulat de Sfântul Teodor Studitul iconoclasmului este semnificativ: chipul este întotdeauna neasemănător
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Hristos, sau să fie curățați de păcate doar în viața viitoare printr-o credință în efectul jertfei Lui, ci viața lor crește în sfințenie și creșterea oamenilor în sfințenie după modelul lui Hristos, tinde spre a ajunge la un trup transfigurat asemenea Lui în viața viitoare prin Duhul lui Hristos". 9 Ibidem. 1 Cf. Aspazia Oțel Petrescu, Strigat-am către Tine, Doamne, București, Editura Fundației Culturale Buna Vestire, 2000. În această lucrare reprezentativă pentru eroismul feminin din spațiul recluzionar comunist, Doamna
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
cântă cu un partener sau în formație camerală, iată câteva atribute care uimeau asistența de fiecare dată când maestrul se afla în fața claviaturii.” Compozitor genial, în creația pianistică a reunit într-o sinteză de mare rafinament folclorul românesc esențializat și transfigurat și marile tradiții ale muzicii europene. În Metodica predării pianului (1965), Gina Solomon consacră un întreg capitol tușeului, de unde am selectat următoarea recomandare: „ ...elevii trebuie să cunoască acele principii ale mecanicii pianului și a forțelor care îl acționează, din care
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
dar legea ,,nu dă viață” (Gal. 3, 21). Pentru cel care e conștient de moartea sa cotidiană, numai biruința lui Hristos asupra iadului și a morții poate da viață. Omul a fost făcut răspândind lumină peste o lume ce trebuia transfigurată 19, dar Dumnezeu l-a Îmbrăcat dupa cădere În ,,tunică de piele” (Fac. 3, 21). Pocăința trebuie făcută cât timp omul e În viață. Amânarea Înseamnă moartea, căci clipa În care ne surprinde nu poate fi prevăzută de nimeni; păcatul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
Hristos, Dumnezeu adevărat și Om adevărat, prin unirea Euharistică. Împărtășindu-ne, noi suntem În lume, dar nu mai aparținem acestei lumi, fiindcă Trupul și Sângele euharistic ne transformă din oameni cu natură de lut și păcătoasă, În oameni cu natură transfigurată, Îndumnezeită. Rostul mistic al unirii noastre euharistice s-ar cuprinde În următorul mănunchi de realități: apartenența noastră la Adam și trupul păcătos, prin Euharistie devine apartenență la Hristos și Întrupare În trupul mistic duhovnicesc al lui Hristos: ,,voi sunteți trupul
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
a Domnului În fața Apostolilor, Înainte de Înălțarea Sa la cer, pe când depunerea lor la Proscomidie simbolizează Însăși Înălțarea, un act ultim al proslăvirii Mântuitorului, Începuta mai Înainte prin Înviere”. Liturghia se Încheie prin rugăciuni de preamărire a lui Dumnezeu, iar credincioșii, transfigurați și Îndumnezeiți prin unirea mistic - euharistică cu Hristos, părăsesc plini de bucurie duhovniceasca sfântul lăcaș, pentru că s-au Învrednicit de prezența reală a lui Hristos În Sfânta Euharistie, cu deosebit de importante consecințe: este prezent În euharistie nu numai cu
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
este trupul), această libertate rămîne incompletă, lasă ceva în afara ei, menține o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil în compoziția umanului, i-a exaltat destinul spiritual, de trup transfigurat. în raport cu omul și cu globalitatea lui, îngerul, făptură fără trup, e ființă incompletă, superior parțială. Evident că platonismul sau tradițiile necreștine nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de-a dreptul din empirie"18. Blaga va ajunge la ideea conceptelor-imagini în Experimentul și spiritul matematic (1969), după ce a resemnificat termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și echivalentul intelectual al unui mister. Acest lucru l-a ghicit mai întîi filosofia
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Experimentul și spiritul matematic (1969), după ce a resemnificat termenul de dogmă introdus odată cu Eonul dogmatic (1931) și după ce va trece de la dogmă la construcția semantică numită antinomie transfigurată, cu ajutorul căreia funcționează mecanismul minus-cunoașterii din Cunoașterea luciferică (1933). Așa-numita antinomie transfigurată sau transfigurarea unei antinomii va putea, precizează filosoful în Eonul dogmatic, "să reprezinte și echivalentul intelectual al unui mister. Acest lucru l-a ghicit mai întîi filosofia patristică în toată profunzimea sa, și acest lucru trebuie ridicat din nou în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
genera o lipsă a orientării spre esențial și, în egală măsură, o lipsă totală a acelui simț pentru eternitate 103, trăsături pe care același Cioran le va invoca ori de cîte ori va (re)gîndi binomul ființă și timp. Adaptată, transfigurată și neizvorînd dintr-o structură de viață irațională, fără să aibă astfel propria-i diferență specifică și fără să constituie o formă organică de trăire, religia și o dată cu ea mișcarea religioasă se îndreptase steril, spune Cioran, către "expresia unei voințe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
dar și cititorii cu privire la pasiunea lor scris-versus citit. Mario Vargas Llosa o formulează răspicat în dialogul cu Gabriel Liiceanu. Literatura decantează amestecul indistinct de bine și rău care bolborosește în fiecare dintre noi. Literatura creează fante prin care răul iese transfigurat. Vargas Llosa spulberă prejudecata că acea literatură infamantă gen Sade ar trebui interzisă. După Llosa, orice literatură e asemeni unui magnet: descoperă și antrenează pilitura instinctelor și a iraționalității eliminând-o din act. Punctul de vedere al scriitorului peruanian e
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
însuși autorul se ocupa de publicarea lucrărilor sale prin „bunăvoința” unor intelectuali care transportau cartea spre edituri. Intermediarii însă nu sunt deloc transparenți, ci secretoși, misterioși, duali. Lupta cu KGB-ul este una angajantă. Din est, lumea vestică se vede transfigurată, idilică. Ajuns însă în concretul vestic, constată că războiul său nu s-a terminat, și-a schimbat numai conținuturile. Soljenițîn este o imensă personalitate care nu încape în pielea strâmtă a unui loc, el este al lumii, și nu consimte
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
complexe. Doar simple sugestii pentru aprofundări viitoare. Un mod curent de a-ți ascunde profundul sentiment de inferioritate de a nu fi, de pildă, tradus, cunoscut în străinătate etc., etc., este bagatelizarea și minimalizarea sistematică, implacabilă, feroce, dar în forme transfigurate, a unor astfel de ecouri. Acest gen de reacție este tipică, de pildă (pentru a lua numai un exemplu) la G. Călinescu. Oriunde, în Istoria literaturii române, vine vorba de relații, traduceri, nu mai vorbim de cariere literare într-o
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
celor care au încurajat și sprijinit publicarea ei. Cuprins Prefață (Teodor Dima)/ 9 Introducere / 11 1. O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dima)/ 9 Introducere / 11 1. O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa antinomică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
75 2.1. Lucian Blaga și întâmpinarea eleată a antinomicului / 76 2.2. Kant și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]