541 matches
-
prielnici, au împânzit cerul. Se duceau sus și departe, hăt, către Ghencea. Lumea apărea pe la balcoane, minunându-se. Ne luase și pe noi valul. Nino flirta deja cu o doamnă din blocul de vizavi. Florin trudea în bucătărie de unde țâșnea, transfigurat, cu un nou trofeu. Traian T. și cu mine stăteam și priveam spectacolul. Acoperisem văzduhul cu puzderie de suflete luminoase. De când cu trecerea dincolo a lui Traian T., mi s-a făcut nespus de dor să mai văd un lampion
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2892_a_4217]
-
altare, cel la care mă închin și cel la care scriu. Și cum nu m-am dezis niciodată de convingerea că literatura trebuie să respecte adevărul pe care să-l redea prin propriul ei adevăr, pentru că numai astfel devine existență transfigurată, n-am să omit tocmai aici surprinzătoarea descoperire pe care am făcut-o atunci, la Florin Mugur acasă: Norman Manea fiind deportat din Suceava iar eu din Gura-Humorului, am avut parte, în copilăria noastră, cam de aceleași lagăre în Transnistria
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
că Hristos vorbește prin el”<footnote In Canticum canticorum, III, GNO, 88.4-6. footnote>. Pentru că prin Sfântul Pavel, Cuvântul este Cel care vorbește, Apostolul neamurilor are un efect transformator asupra celor din jurul său. Astfel, Titus, Silvanus și Timotei sunt transformați, transfigurați când inhalează parfumul Sfântului Pavel, care conține pe Hristos Locuitorul<footnote Ibidem, 91.17-92.4. footnote>. În omilia a paisprezecea asupra Cântării Cântărilor, discursul lui Pavel poartă caracterul transformator al Cuvântului inefabil care locuiește în el. Prin urmare, când Tecla
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
cu un zâmbet vag distant întâmpina de sus mulțimea. Ca sub puterea unui gând, Se furișa discret afară, Dar se lăsa apoi văzut în galerie, când felin Vâna un loc pe strapontină. Muzica însă totdeauna îl surprindea stând în picioare, Transfigurat, în dreptul ușii în pauză ieșea volubil Și se-arăta-n foaier mimând O conversație cu un smoking, Svelt, revenea ca însoțind O rochie roșie de mătase. Pe când orchestra se-ncălzea, Cu o-nclinare elegantă, Puțin distrat, el salută Pe cineva necunoscut. Părea
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
centrate pe inimă, în sensul biblic și macarian. Reluând ceea ce se află în germene la Diadoh al Foticeii, Sfântul Grigorie subliniază că vederea mistică implică și participarea trupului și a sufletului. Sfinții apostoli au văzut lumina necreată cu ochii lor transfigurați<footnote Ibidem, pp. 75-76. footnote>. Părintele Dumitru Stăniloae, vorbind despre doctrina răsăriteană a Sfântului Grigorie Palama, spune că este o concepție teologică abisală. Dumnezeu în ființă e un adânc nepătruns, necomunicabil, neschimbabil, iar din acest adânc emană puteri și lucrări
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
prin faptul că El ÎȘi retrăiește, În veșnicia Sa, ca un prezent continuu, frângerea trupului Și vărsarea sângelui pe cruce pentru noi: „Înfățișarea prezentă a morții lui Hristos ÎȘi are temeiul Într-o retrăire continuă de către Hristos Cel viu Și transfigurat a dispoziției Sale din momentul jertfei pe cruce pentru noi, retrăire În care este Și o identitate, dar Și o deosebire Între ceea ce s-a săvârșit sau s-a pătimit o dată de către o persoană Și retrăirea prezentă”<footnote Idem, Spiritualitate
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
azur, în tăcutul azur", iau cu ele o vîrstă biologică, dar și una poetică. Pînă la Cadavre în vid (1969), publică Echinoxul nebunilor și alte povestiri, o proză fojgăind de veșnicii arhonți, hierofanți și gnomi, mai mult sau mai puțin transfigurați. Există printre desenele lui Hyeronimus Bosch unele care ilustrează perfect aceste ,deliruri" sub control artistic. Omul - arbore în peisaj amintește de statuile - femei din Artiștii din insulă, cărora le dăduseră crengi subțiri, pline de frunze. Din coapse, din umeri, din
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
întâia oglindire a lui Dumnezeu după chipul și asemănarea-i iată omul însuflețit de râvna întruchipării și cea dintâi înfiorare a numelui rostit de o străină gură și iată clipa dintâi pârguindu-se în cea din urmă epifanie princiară. Suflet transfigurat Privești în sufletul unei femei și nu ți-e dat să vezi nici umbră de bărbat ci doar s-auzi ecoul Verbului sacrificat. Și chiar de-ți amintești icoana vie a celei pe care ți-ai imaginat că o iubești
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
vezi nici umbră de bărbat ci doar s-auzi ecoul Verbului sacrificat. Și chiar de-ți amintești icoana vie a celei pe care ți-ai imaginat că o iubești rămâi înstrăinat și strâmtorat de prea firescul și prea multul suflet transfigurat. n Făptura migratoare a ideii întruparea ideii înseamnă întreruperea gândului și fixarea în oglinda fermecată a paginii imaculate din sufletul Cititorului. Și câtă ardoare și câtă nerăbdare în a surprinde ceea ce nu se lasă cuprins decât folosind undița miraculoasă ca să
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
fiere mâinile mele lehuze retrase-n pierzanii vor cădea pe hârtie ca pe ugere stranii. Suirea scrum în felinar cu pernuțele degetelor ating sticla afumată parcă de-o veșnicie încă se mai văd pe ea amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu trupul
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
pe dinăuntru, refuzându-se oamenilor nevrednici). Tema sa principală de meditație este abisul: "Abisul... Cât am meditat pe marginea sensurilor sale! Abisul albastru, negru, feeric, fioros, abisul fără determinații sau care, dimpotrivă, colcăie de monștri..." (p. 227). Pentru un credincios transfigurat, cum este Horia, sexul feminin nu poate fi decât un instrument al diavolului. Mai mult și mai clar: sexul feminin, boala psihică și mormintele sunt, pentru Horia, ipostaze accesibile ale abisului. Marele Abis e Iadul, iar formele pe care le
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
ce-imperial Se cuvîntînd în tunete peste făptura toată, - tronal, adun cuvintele-n cuvînt, vorbind în toate limbile deodată! Și el pronunță înțelesul-cînt din care e făcută și-arătată materia,-n adînc îl ascultînd, și numai lui și-n el transfigurată. Cuvintele-n cuvîntul ce le ține și le dă sens puterea de-a zbucni, foc pulsator de galaxii, din sine! Cu prim și-ultim cuvîntul vieții vii, ca-n ziua-ntîi pe-arterele divine, schimb lumea,-l proferînd, din temelii! VII
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
fiu profesor la Basel decît Dumnezeu, dar n-am îndrăznit să împing egoismul meu personal pînă la a abandona crearea lumii. Vedeți, întotdeauna trebuie să faci unele sacrificii”... (p. 190) Aceeași nuanță în scrisoarea către Meta von Salis: „Lumea este transfigurată, căci Dumnezeu este pe pămînt. Nu vedeți cum se bucură toate cerurile? Tocmai mi-am luat în stăpînire regatul. Îl bag pe papă în pușcărie și-i trimit pe Wilhelm, Bismarck și Stoecker în fața plutonului” (p. 195). Volumul Nietzsche, ermitul
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
ca o mirabilă potențialitate, o lume pe care o actualizează pe măsura derulării sale. Astfel că autoarea întreține cu "tot ce este viu, raporturi mediate de aventura cuvîntului. "Viața, ca atare nu figurează în nomenclatorul d-sale, ci doar formulele transfigurate ale acesteia, investite cu dramatismul transfigurării care e însăși definiția vocației. O primă formulă e cea pe care am putea-o lega de nivelul infrarealului. Dezamăgită, respinsă, rănită, ființa auctorială coboară în subterana realului (incluzînd acesta și funcția rațională) ca
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
a bătut Stoica”. Urletele nuntașului l-au enervat și mai tare pe Mihai Stoica: “Bate-te cu mine parte în parte! Hai, mă, parte în parte! Nu mai țipă că o femeie”, au fost cuvintele lui “Meme”, care din cauza chipului transfigurat și al mersului de “smardoi” pe care îl avea a fost poreclit “Cichician” de cei care au asistat la scenă. Cum situația scăpase de sub control, iar victima se pregătea să sune la poliție, a venit salvatorul “Manache”, om priceput în
Nuntașul agresat de MM Stoica la Mediaș ar fi primit 300 de euro ca să tacă () [Corola-journal/Journalistic/76558_a_77883]
-
fără îndoială, sătul. A te recunoaște și identifică întocmai cu eroii ficțiunilor, a lua "ad litteram" tot ceea ce se petrece, e treaba spectatorilor filmelor de duzină. Anumite scene de viață pot fi redate în cărți pentru a întregi dimensiunea lumii transfigurate a ficțiunii. Altfel, dacă se vorbește de mineri, de leul care cade, de dolarii care sunt "un fel de lei cu dobândă", de faptul că cei care au trecut "pragul anilor ^90 cu bani" sunt "copiii nomenclaturii și ai securiștilor
Romanul arivistului post-decembrist by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18137_a_19462]
-
structura liricii, în fascinația față de John Donne pe care are convingerea că l-a descoperit ca nimeni altcineva, o prezență totală în viața ei, suma tuturor celorlalte absențe. În aceste eliberări fizice și mentale, Valeria Seciu - profesor Bearing este absolut transfigurată, pătrunsă abia acum real de sensul metafizic al eseurilor despre Divinitate și devoțiune, de prezența experiențelor fundamentale pe care Sonetele sacre le pun sub lupă. Descompunerea textuală și metatextuală a profesoarei devine acum, parcă, purtătoare de semnificații grele. Ea însăși
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
acest spațiu al dubiului, în acest presentiment al spectatorului că dincolo de ceea ce vede mai există și altceva. A face ca trupul actorului să-și piardă mult prea evidenta lui consistență carnală, a înscrie în el prezența secretă a unui corp transfigurat, venit dintr-un altundeva, nu înseamnă oare a răspunde "somației" pe care Craig le-o atribuia fantomelor shakespeariene? Regăsim aceeași viziune asupra actorului - cel ce renaște întotdeauna după traversarea unei experiențe asemănătoare morții - și în zilele noastre, la un scriitor
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
din speculațiile fără obiect. A beneficiat și el, ca Nabokov mai târziu, de recunoștința cititorilor - excedați de modernism - că se putea citi. A-l prefera lui Joyce, să zicem, ar fi ca și cum i-ai prefera lui Pierrot lunaire sau Nopții transfigurate, de Schönberg, Boleroullui Ravel. Totuși, e remarcabil că epoca modernă a creat un public atât de evoluat încât să poată deveni atât de celebru un autor atât de livresc, al cărui principiu creator este o ingeniozitate ieșită din comun. Una
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3647_a_4972]
-
o profunzime salvatoare în realitatea înregistrată fotografic, prin „pata oarbă” - „zona în care se naște irealitatea, ficțiunea, e bucata mereu lipsă dintr-un puzzle, construit virtual cu ajutorul pieselor din jur”. Sună bine, dar fără susținere valabilă la nivelul textului. Realitatea transfigurată tragi-comic nu-i iese lui Lăzărescu. Alzheimerul privit îndeaproape de un martor familiarizat cu literatura nu se transformă în ce ar fi putut deveni o proză de calitate. Ideile despre artă și fotografie, despre literatura concurată sau obligată să cedeze
Stand by by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3557_a_4882]
-
Vineri sau limburile Pacificului: timpul. Eliminat în sensul că reflecțiile personajului, lipsind, nu mai e teoretizat explicit. Însă el există și în remake, ca temă de adîncime, ca subtext fundamental pentru înțelegerea felului în care se articulează sinele unui Robinson transfigurat. Identitatea lui Robinson, cel eșuat pe insulă, este, inițial, o identitate definită riguros prin repere temporale. De îndată ce își revine din deprimarea morbida a începutului singurătății sale, personajul e obsedat să măsoare cumva scurgerea timpului, chiar dacă e conștient de elementul de
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
lui Miller, găsim și ultimele pagini lucrate de el la Paris, și anume studiile despre două dintre scrierile esoterice ale lui Balzac, Seraphita și Louis Lambert, cu referințe din Swedenborg și din Saint-Martin, „filosoful necunoscut”. Peisajul lui Miller e lucrat, transfigurat, mai ales, prin simbol și printr-o perspectivă religioasă asupra existenței, care exaltă caracterul miraculos al acesteia, făcând din relația omului cu viața un standard suprem de comparație („The yardstick I employ is life: how men stand in relation to
Grecia lui Henry Miller by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/4991_a_6316]
-
Nici o idee puternică și Ťsimplăť nu valorează nimic în planul creației, câtă vreme nu e validată, autorizată, confirmată, făcută să Ťdecurgăť, cum se zice, dintr-un imperiu vast al concretului, al tuturor celor ce sunt Ťale viețiiť". Evident, o experiență transfigurată, scoasă din mâlul banalității diurne; căci, iarăși incontestabil, literatura e stare de grație, transcendere a cotidianului. Totuși, să nu uităm: ca și viața, creația se nutrește dintr-o ruptură. Nu freudianul șoc originar, ci rimbaldiana "dereglare"; și nu numai a
Arta de a admira literatura by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7285_a_8610]
-
pare o simplă pălărie este, în fapt, un șarpe boa care a înghițit un elefant. Creangă are capacitatea de a pune în ramă situații oarecare cu tîlcul incarnat și de a inventa din te miri ce un limbaj cu vocabule transfigurate semantic. Iată, spre exemplu, cum devitalizatul adverb "mai" devine o puternică pîrghie de nuanțare ad-hoc: gardul făcut de Chirică este "streșinit cu spini și atît de des de mai nici vîntul nu putea răzbate". Este subliniată aici, atît de simplu
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
care l-a făcut faimos. Pe pereții cabinetului său din elegantul cartier Queens are zeci de diplome care îi atestă competența. Dar nu face numai medicină. Pictează (tablouri-viziuni, misterioase, cu care participă la expoziții), cântă la vioară (absorbit de muzică, transfigurat, uneori singur, alteori în fața unui public cultivat) și mai ales scrie (versuri stranii, "neînțelese, pline de-nțelesuri"). Este un om universal, un om complet, sau măcar încearcă să fie, ca artiștii Renașterii. Dorința sa de cunoaștere este insațiabilă. Citește tratate
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]