451 matches
-
în anul în curs, - perioada de cel puțin 90 de zile prevăzută în alineatul menționat anterior și prevăzută pentru anul în curs. (2) Cererile pentru prime ale producătorilor menționați în alin. (1) trebuie însoțite de documente care să certifice că transhumanța a fost realizată efectiv, cu excepția cazurilor de forță majoră sau din cauza unor împrejurări naturale pentru care există justificări corespunzătoare care au afectat viața turmei, pe parcursul celor doi ani anteriori, și în special de un atestat emis de autoritatea locală sau
jrc5453as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90623_a_91410]
-
cu excepția cazurilor de forță majoră sau din cauza unor împrejurări naturale pentru care există justificări corespunzătoare care au afectat viața turmei, pe parcursul celor doi ani anteriori, și în special de un atestat emis de autoritatea locală sau regională din locul de transhumanță care să certifice că aceasta a avut loc timp de cel puțin 90 de zile consecutive. La realizarea controalelor administrative privind cererile, statele membre se asigură că locul de transhumanță menționat în cererea de primă este situat efectiv în zona
jrc5453as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90623_a_91410]
-
atestat emis de autoritatea locală sau regională din locul de transhumanță care să certifice că aceasta a avut loc timp de cel puțin 90 de zile consecutive. La realizarea controalelor administrative privind cererile, statele membre se asigură că locul de transhumanță menționat în cererea de primă este situat efectiv în zona menționată în art. 5 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 2529/2001. Articolul 6 Suplimentul pentru Insulele Canare Conform art. 6 din Regulamentul (CE) nr. 1454/2001, suplimentul la primă care
jrc5453as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90623_a_91410]
-
anexa II la prezentul regulament. Statele membre notifică de asemenea până la data de 31 iulie primele plătite în anul anterior prin intermediul formularului din anexa III și până la 31 octombrie orice modificări ale listei de zone geografice în care se practică transhumanța care sunt menționate în art. 5 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 2529/2001 și în art. 5 din prezentul regulament. Informațiile sunt puse la dispoziția organismelor naționale responsabile de realizarea statisticilor oficiale din sectorul cărnii de oaie și de
jrc5453as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90623_a_91410]
-
zona din fermă folosită pentru agricultură care este situată în zonele enumerate în anexa I la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2550/2001** este sub 50 %, prima pentru capre nu se plătește. (5) Dacă se stabilește că un producător care practică transhumanța și care a depus o cerere pentru prima suplimentară nu a păscut cel puțin 90 % dintre animalele sale timp de cel puțin 90 de zile în zona menționată în art. 5 alin. (2) lit. (b) din Regulamentul (CE) nr. 2529
jrc5453as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90623_a_91410]
-
Art. 229 alin. (1) se modifică după cum urmează: (a) în expresia introductivă, "art. 696" se înlocuiește cu "art. 497 alin. (3) paragraful al doilea". (b) La lit. (a), prima și a doua liniuță se înlocuiesc cu următorul text: "- animale pentru transhumanță sau păscut sau pentru efectuarea de muncă sau transport și alte mărfuri ce îndeplinesc condițiile prevăzute în art. 567 lit. (b) paragraful al doilea lit. (a), - ambalaje menționate în art. 571 lit. (a), purtând însemnele permanente, imposibil de șters ale
jrc5270as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90439_a_91226]
-
suplimentară este rezervată agricultorilor a căror exploatație se situează pe cel puțin 50 % din suprafața utilizată în scopuri agricole din zonele defavorizate stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1257/1999. (2) Prima suplimentară se acordă, de asemenea, oricărui agricultor care practică transhumanța, cu condiția: (a) pe de o parte, să ducă la păscut, timp de cel puțin 90 de zile consecutive, într-o zonă eligibilă pentru ajutorul stabilit conform alin. (1), cel puțin 90 % din animalele care fac obiectul cererii de primă
jrc6176as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91348_a_92135]
-
eligibilă pentru ajutorul stabilit conform alin. (1), cel puțin 90 % din animalele care fac obiectul cererii de primă; (b) pe de altă parte, ca exploatația să fie situată în zone geografice bine definite, pentru care statul membru a stabilit că transhumanța reprezintă o practică tradițională a creșterii oilor sau caprelor și că aceste deplasări ale animalelor sunt necesare din cauza lipsei de furaje în cantitate suficientă în perioada în care are loc transhumanța. (3) Cuantumul primei suplimentare se stabilește la 7 EUR
jrc6176as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91348_a_92135]
-
bine definite, pentru care statul membru a stabilit că transhumanța reprezintă o practică tradițională a creșterii oilor sau caprelor și că aceste deplasări ale animalelor sunt necesare din cauza lipsei de furaje în cantitate suficientă în perioada în care are loc transhumanța. (3) Cuantumul primei suplimentare se stabilește la 7 EUR pe oaie și pe capră. Prima suplimentară se acordă în aceleași condiții ca cele prevăzute pentru acordarea primei pentru capre și pentru oi. Articolul 115 Dispoziții comune (1) Prima se plătește
jrc6176as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91348_a_92135]
-
trebuie crescute în conformitate cu normele stabilite în prezenta anexă, folosindu-se furaje din unitate sau, dacă nu este posibil, din alte unități sau întreprinderi care intră sub incidența dispozițiilor din prezentul regulament. În plus, în cazul erbivorelor, cu excepția perioadei anuale de transhumanță, cel puțin 50% din furaje trebuie să provină de la unitatea agricolă însăși sau, dacă nu este posibil, furajele trebuie produse în cooperare cu alte ferme care practică agricultura ecologică."; (f) punctul 4.8 se înlocuiește cu următorul text: "Prin derogare
jrc6237as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91409_a_92196]
-
de 10% în cazul erbivorelor și de 20% în cazul altor specii. Aceste cifre sunt calculate anual ca procent din materia uscată a furajelor de origine agricolă. Procentul maxim autorizat de furaje convenționale în rația zilnică, cu excepția perioadei anuale de transhumanță, trebuie să fie de 25%, calculat ca procent din materia uscată."; (g) punctul 4.10 se elimină; (h) punctul 4.17 se înlocuiește cu următorul text: "Numai produsele enumerate în anexa II partea D secțiunile 1.3 (enzime), 1.4
jrc6237as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91409_a_92196]
-
comunică în conformitate cu formatul din anexa VI." 8. Articolul 76 se înlocuiește cu următorul text: "Articolul 76 Comunicare Comisiei i se comunică de către statele membre, până la data de 31 octombrie din fiecare an, eventualele modificări aduse listei zonelor geografice care practică transhumanța menționate la articolul 114 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și la articolul 73 din prezentul regulament." 9. Articolul 84 se modifică după cum urmează: (a) Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text: "(1) Comisiei i se comunică de către
32006R1250-ro () [Corola-website/Law/295440_a_296769]
-
de ambalaje 1.23. Nr. sigiliu și nr. container 1.24. Tip de ambalaj 1.25. Animale certificate în scopul de/Produse certificate pentru: *Creștere *Reproducere artificială *Consum uman *Îngrășare *Ecvidee înregistrate *Hrană pentru animale *Abatorizare *Repopularea vânatului *Uz farmaceutic *Transhumanță *Animale de companie *Uz tehnic *Organism autorizat *Altele 1.26. Tranzit printr-o țară terță Țară terță Cod ISO Punct de ieșire Cod Punct de intrare nr. PIF 1.27. Tranzit prin statele membre Stat membru Cod ISO Stat membru
32005R1688-ro () [Corola-website/Law/294367_a_295696]
-
Plevna este un sat în comuna Lupșanu din județul Călărași, Muntenia, România. Pe teritoriul actual al satului Plevna, amplasat în Câmpia Lehliu, subunitate a Bărăganului Mostiștei, parte a Câmpiei Române, ca o destinație „adăpostită” și prielnică a transhumanței, își aveau adăposturile sezoniere, tradiționale deja, păstori din Câmpulung și Buzău, ce se ocupau și cu plugăritul. Poate nu întâmplător și nu exclusiv pentru relieful determinat de văile numite azi Valea Tabacului și Valea Rusului, de grad secundar, afluente stânga
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
își adună apele dintr-un bazin de recepție de 9431 km² situat în partea de sud a țării, orientarea generala a râului fiind inițial NV-SE, apoi V-E. Valea Ialomiței coincide cu unul dintre cele mai importante trasee ale transhumanței: "drumul oii" pornea din Carpați și înainta până la confluența Ialomiței cu Dunărea, unde se afla Orașul de Floci, importantă piață de desfacere a lânii. Turmele traversau apoi Dunărea pe la Vadu Oii și iernau în zonele calde de pe țărmul Mării Negre (cea
Râul Ialomița () [Corola-website/Science/300048_a_301377]
-
mișcări. 2. Totuși conform cu procedura stipulată de Articolul 18 al Directivei 90/425/CEE o procedură de simplificare a înregistrării trebuie să fie stabilită înainte de 1 ianuarie 1993 pentru bivoli și înainte de 1 octombrie 1994 pentru oi și capre în transhumanță și pentru toate animalele menționate mai sus ținute la păscut în comun sau crescute în regiuni care sunt izolate geografic. 3. Statele Membre de asemenea trebuie să asigure că : a) orice deținător de animale furnizează autorității competente, la cerere, toate
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87103_a_87890]
-
urmare a păstoritului. Unele comunități, care se află în continuă mișcare cu turmele de animale, nu sunt atât de sedentare precum comunitățile a căror subzistență se bazează pe agricultură. Acest sistem de creștere a animalelor este cunoscut sub numele de transhumanță. La fel ca în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. În schimb, populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii cum ar fi seceri sau pietre de moară folosite la măcinat; au perfecționat tehnicile
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
este Filiu. Originile satului nu pot fi urmărite decât începând de la 1830, momentul în care, oficial, raiaua Brăilei revine la Țara Românească. Precum majoritatea satelor din zonă, satul s-a dezvoltat dintr-o târlă pe care oierii o foloseau în transhumanța lor. Moșia Filiu intră pe la 1840 în posesia uneia dintre cele mai vechi familii boierești muntene, boierii Budișteanu. Pe la mijlocul secolului al XIX - lea este întemeiat și satul care dă numele comunei, Bordei Verde. Momentul exact al înființării localității nu este
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
mai întâi între Dunăre și verigă pe ostrovul format între aceste două ape, de unde și-a luat și numele de Ostrov. La început, satul se compunea din câteva grupuri de oameni veniți cu turmele de oi din Transilvania. Această parțială transhumanță se poate dovedi prin gropile de forma rotundă existente pe teritoriul ostrovean, unde se crede că au fost construite bordeie. Au fost găsite cărămizi și pământ ars din vatra focului. În 1848, din cauza inundațiilor, populația a fost nevoită să se
Comuna Ostrov, Tulcea () [Corola-website/Science/301855_a_303184]
-
dinspre miază-noapte la iernat în Câmpia Dunării. Numele de „Lungu” ar fi fost doar o poreclă dată din cauza taliei impresionante a celor doi ciobani. Dând de „valea cea bună de păscut” oierii nordici s-ar fi decis să pună capăt transhumanței și să se sedentarizeze de-a lungul celor două văi mănoase ale Cristalinului. Apoi, din motive mioritice, cei doi s-ar fi certat scindând târla și moșia în părți ostile separate de pârâu. Fiecare și-ar fi luat neveste din
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
șapte sate au fost „mocanii” - ciobanii locului. Sunt menționați în numeroase documente, în care se remarcă bogăția lor spirituală, culturală și materială. Dețineau mii de oi, iar satele lor erau printre cele mai prospere din zonă. În cursul procesului de transhumanță, care avea loc din Săcele până în Dobrogea, au înființat o localitate cu același nume, în județul Constanța. Obiceiurile săcelenilor dăinuie până astăzi: Sântilie, festivalurile, costumele populare tradiționale, arhitectura etc. În secolul XIV o importantă populație maghiară s-a stabilit în
Săcele () [Corola-website/Science/300519_a_301848]
-
din Sibiu i-au denumit 'Gebirgswalachen' („valahi de munte”, adică români de munte) sau 'die Tzutzuianen' (Zuzujanen). Mocanii din zona Brașov-Săcele (mai precis cei din așa-numitele „șapte sate”) sunt considerați a fi „adevărații” mocani. Prin tradiție, ei au practicat transhumanța cu turme imense de oi, iar in secolul al XIX-lea, mai ales după tratatul de la Adrianopol, care le-a îngrădit mișcarea, au fost și „cărăuși” conducând garnituri sau caravane de mărfuri pe mari distanțe, aidoma aromânilor "cărvănari". Ei nu
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
dintre Transilvania și Muntenia (Valahia). Aceștia se mai numesc și 'colibași' sau "colibași brăneni", deși nu este clar dacă cele două comunități, a căror denumire a căzut în desuetudine, sunt una și aceeași. "Colibașii" practicau de asemeni, până de curând, transhumanța, fiindu-le specifică un fel de „transhumanță locală de subzistență” într-un mod dezorganziat, oportunist. De la ei provine denumirea diverselor localități Colibași din Muntenia. Un al treilea grup distinct de mocani ocupă valea Arieșului între comuna Bistra (unde tradițional începe
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
mai numesc și 'colibași' sau "colibași brăneni", deși nu este clar dacă cele două comunități, a căror denumire a căzut în desuetudine, sunt una și aceeași. "Colibașii" practicau de asemeni, până de curând, transhumanța, fiindu-le specifică un fel de „transhumanță locală de subzistență” într-un mod dezorganziat, oportunist. De la ei provine denumirea diverselor localități Colibași din Muntenia. Un al treilea grup distinct de mocani ocupă valea Arieșului între comuna Bistra (unde tradițional începe Țara Moților) și până în josul văii în
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
de întâlnire dintre Transilvania, Moldova și Muntenia. Etnograful vrâncean Ion Diaconu consideră că acești oieri vrânceni nu sunt mocani „adevărați”, ci păstori moldoveni medievali din Țara Vrancei și că au primit denumirea "mocani" doar prin asociere. Mocanii vrânceni nu practica transhumanța, mutandu-se doar vara pe local, în munții Vrancei. Țara Vrancei avea în evul mediu o identiate proprie, diferită de cea a Moldovei. Nu întâmplător, balada "Miorița" are ca personaje un baci vrâncean, distinct de cel moldovean și de cel
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]