556 matches
-
de 12 secole, țărani și alte pături sociale producătoare de bunuri materiale nu ar fi existat la romanii din Dacia. „Țăran curat moldovean, spune Cantemir, nu se află, și cei care se găsesc se trag fie din ruși, fie din transilvăneni sau, cum se numesc obișnuit la noi, ungureni. Căci în primul secol al întemeierii Moldovei, deoarece Dragoș găsise noua țară deșertată de locuitori, a împărțit-o toată celor care-l însoțiseră în expediția lui. Dar fiindcă se părea nedrept ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
aceeași limbă ca și moldovenii”, cu deosebirea că „pronunția lor este mai aspră”, și că „au mai introdus câteva cuvinte necunoscute moldovenilor” (DM, p. 363 urm.). Supremația Moldovei în privința culturii limbii rezultă, după Cantemir, și din aceea că muntenii și transilvănenii „urmează atât limba cât și ortografia moldovenească, recunoscând deci prin aceasta că moldoveneasca este mai curată decât a lor” (Ib.). „Cuțovlahii” din sudul Dunării, proveniți tot din moldoveni, vorbesc aceeași limbă, spune Cantemir, însă mult mai „stâlcită”, căci „amestecă într-
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
schimb, în ceea ce privește orientarea de principiu de cel al marilor gazete din Transilvania și Banat („Tribuna”, „Dreptatea”). Redactori responsabili au fost Dimitrie Bucevschi (14 iulie 1897 - 1 mai 1898) și Erast Levescu (4 mai 1898 - 4 mai 1900). Redactorul era însă transilvăneanul Valeriu Braniște, fost director al „Tribunei”. În cei trei ani de apariție, publicația a sprijinit, urmând pilda ziarelor bucovinene anterioare (continua, de altfel, „Gazeta Bucovinei”), viața culturală și literară a regiunii. Cultura, în opinia redactorilor de la P., era un mijloc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288715_a_290044]
-
nu apare, Cumbria, mama protagonistului. Simbolic, cele două ipostaze stau sub semnul focului, respectiv al apei. Oximoronică este și alcătuirea umană a eroilor reprezentativi din cealaltă evocare istorică, Focul rece (1982), urmărind destinul familiei Mocioni, pe fundalul luptei bănățenilor și transilvănenilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pentru emancipare națională (mișcarea memorandistă etc.). Eroii, ca și naratorul, trăiesc febril obsesia memoriei și a urgențelor istoriei, care le animă toate inițiativele. Scrise de un om cultivat, cu stringența expresiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
N. Iorga :«Oameni care au fost».) Despre Badea Cârțan, nu s-a vorbit niciodată îndeajuns față de râvna pe care a depus-o în flacăra în care a ars cu dorința nestrămutată de a-și vedea cândva consătenii și pe toți transilvănenii lui ridicați la nivelul conștiinței că romînii de peste tot sunt una și aceeași nație și că România nu poate fi decât țara care va cuprinde în granițele ei firești, tot ce e suflare și cuget românesc. De aceea de Badea
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a stârnit curiozitatea tuturor celor cu care se întâlnea. Un grup de români ce se afla pe atunci la Paris, rămaseră uimiți când într-o seară pe unul din bulevardele orașului îl întâlniră pe mândrul țăran în costumul lui de transilvănean. Apropiindu-se de el, unul din grup îl întrebă : - « Dumneata nu ești cumva român ?» - «D-apoi că ce-aș putea fi ?» - «Da ce cauți dumneata pe aici ?» - «Păi am venit să mă văd cu frații !» - «Ai frați pe aici ?» - «Păi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
s-a mai făcut vorbire în lucrarea noastră. Iată ce ne spune despre acest episod din viața acestuia, Octavian Metea, în placheta sa Patriotul Badea Cârțan, ed. Militară-1972: «Declanșarea războiului pentru independența națională a trezit noi speranțe și în sufletele transilvănenilor. Cu toate amenințările și piedicile puse de autoritățile austro-ungare, din Transilvania și Banat soseau ajutoare și voluntari. Gestul lor era menit să întărească lupta comună pentru înfăptuirea idealului unității naționale. Ziarul Socialistul din 26 mai 1877 scria : „Azi e timpul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Editura Albatros, 2000; Iustina Croitoru, Editura Humanitas. tiberiu avramescu mai 2014 Bucureștii de altădată 1885-1888 anul 1885 [ Diverse. Chestia cumulului funcțiilor publice. Partidul socialist se înființează în România; ziarul Drepturile omului. Moartea lui C.A. Rosetti. Agitarea cestiunii evreie. Expulzarea transilvănenilor din România. Războiul sârbo bulgar. Caragiali fluierat la Teatrul Național. Debutul Operei române la Teatrul Național. Apariția ziarului Epoca.] [diverse] Judecătorul de pace osândește la 500 lei amendă pe un domn Emil Mavrocordat, care pălmuise pe Nicolae Voinov pe când era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1 000 fălci, 22 000 galbeni. Mendel Posner: 1) Sascutul de mai multe mii fălci. Un alt evreu, al cărui nume ne scapă, a cumpărat moșia Parincea, iarăși de mai multe mii fălci, cu târg, cu biserică etc. etc. [expulzarea transilvănenilor din românia] Pe la sfârșitul lunii august, o știre menită să stârnească o mare agitațiune în țară este transmisă telegrafic de la Budapesta: poliția din Caransebeș a descoperit niște manifeste anti ungurești care au fost expediate din București de către Iredenta română. Aceste
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
protestează vehement la București și cere guvernului Brătianu să stârpească cuibul iredentist din Ro mânia. După două zile, guvernul decretează expulzarea lui Nicolae și Alexandru Ciurcu și a studenților George Secășanu, George Ocășanu, I. Droc-Bănciulescu și I. Corneanu, toți români transilvăneni. Vestea expulzării se răspândește ca fulgerul și toată opoziția e în picioare. Presa protestează cea dintâi. O întrunire s-a ținut la redacția Românului, convocată urgent de Vintilă Rosetti, în urma căreia s-a votat următoarea protestare: „Protestăm în contra expulsiunii [din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1463 când țara cade sub stăpânirea turcească ce se va menține până la războiul balcanic ruso-românoturc din 1877-1878. Matei Corvin, regele Ungariei, cucerind Bosnia a numit pe Nicolas Olahus ca rege al Bosniei iar oștirile de ocupație erau formate din români transilvăneni. Populația valahă era așezată cu preponderență În ținutul Stari Vlah (Vlahii Bătrâni) având un principat autonom condus după Dreptul Valah, atât sub sârbi cât și sub otomani. Vechimea Valahilor și preponderența lor În unele regiuni este atestată de toponimice și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
episcopului de Huși, ortodox; are o biserică romano-catolică unde obișnuiește să stea un preot sas cu numele de Ioan, care fusese căsătorit; mai sunt biserici catolice și în alte multe locuri, dar fără preoți”. Papa era informat că parohul Ioan Transilvăneanul, „a fost frate observant al sf. Francisc < și > subdiacon și devenind apostat (adică, a renunțat la rasa călugărească, n.a.) s-a făcut diacon și < preot > oficiant („Si ordino da diacono e da Messa”, (adică preot mirean, n. a.) și apoi și-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
anumiți membri care căutau să se perfecționeze fiecare în specialitatea sa. Este un fapt unic, nemaipomenit în istoria țărei noastre, ca o societate compusă din oameni de diferite colori politice și straturi sociale, din diferite ramuri ale neamului nostru: români, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, macedoneni, în sfârșit, din atâtea elemente disparate și eterogene, din oameni cu doctrine religioase și științifice opuse: atei, teiști, creștini, panteiști, spiritualiști, materialiști etc., ca toți aceștia, zic, să ție casă bună împreună atâta amar de ani, fără ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
trei forme - politic, cultural/intelectual și popular. Precursori antisemiți Într-un discurs parlamentar ținut în calitate de șef al Partidului Național Creștin în 1935 și publicat ulterior ca pamflet intitulat România a românilor, Octavian Goga, poet și lider spiritual al luptei românilor transilvăneni pentru drepturi politice înainte de primul război mondial, renega presa românească, fiindcă - în viziunea lui nu era „făcută” de români. Atacul său asupra evreilor a fost primit cu entuziasm de membrii Partidului Național Creștin din Camera Deputaților. Goga, care trei ani
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
adevăr până acum întreg neamul nostru ? Putem răspunde hotărăt, că aproape nimeni. Câți știau, de pildă, ce e Basarabia și câți basarabeni știau ce e peste Prut și peste Carpați ? Dar, iată, a venit războiul. Mai întâi s-au întâlnit transilvănenii cu basarabenii ca dușmani pe câmpul de luptă, având să tragă unii în ceilalți cu glonțul; transilvănenii, de dragul împăratului de la Viena, basarabenii de dragul țarului de la Petrograd. În curând, ei s-au simțit însă frați și bucuria le-a fost fară
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
e Basarabia și câți basarabeni știau ce e peste Prut și peste Carpați ? Dar, iată, a venit războiul. Mai întâi s-au întâlnit transilvănenii cu basarabenii ca dușmani pe câmpul de luptă, având să tragă unii în ceilalți cu glonțul; transilvănenii, de dragul împăratului de la Viena, basarabenii de dragul țarului de la Petrograd. În curând, ei s-au simțit însă frați și bucuria le-a fost fară margini de mare, când și-au putut dezveli unul altuia sufletul, cu toate dorurile și cu toate
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Cu cea mai mare bucurie vom da ajutor, mai ales învățătorilor moldoveni, care încep acum o epocă nouă în viața neamului nostru. Cu aceeași dragoste vom îmbrățișa de aici încolo, în gazeta noastră și pe frații moldoveni, ca și pe transilvănenii noștri. Căci și unii și alții sunt sânge din sângele nostru și trup din trupul nostru. Astfel, cu numărul de față, gazeta noastră se preface într-o foaie a tuturor fiilor neamului nostru, dornici de a avea în aceste vremuri
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
care trei în Roma. L-am poftit la dejun cu dr. Angelescu, care sosise cu el, ne-a povestit misiunea lui în America și ne-a mirat mult că Vopicka făcuse propagandă pentru sârbi în contra noastră. Vorbea cu entuziasm de transilvănenii din America, rămași credincioși români, credea că o mare parte vor reveni în țară și vor fi un bun element în uzinele și minele ce se vor instala. Ne vorbi de acțiunea lui Take Ionescu, care spera să parvie la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se sculă de la locul lui și dojeni pe refractar, care însă nu se supuse și discută cu el. Amândoi se aprinseră, d. Maniu, rupând cu obice iurile de self-control, îi arătă cu degetul băncile bănățenilor care nu se solidarizează cu transilvănenii. D. Vasile Goldiș își părăsi scau nul trecu la Banat, de unde aplaudă mai departe. De nu aș fi văzut cu ochii mei această scenă extraordinară, nu aș fi dat crezământ la nimeni. Dar minunea se repetă și se amplifică peste
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a-și face datoria „pentru apărarea că-minelor strămoșești“. Semnau: C. Cantacuzino, I. Crăciunescu, G. Panu, C. M. Mironescu, A. Lambrior. Alături de elevi și studenți au luat parte la război și Învățători și profesori. Din rândurile acestora amintim pe Ioan Popovici Popescu, transilvănean din ținutul Chioarului ( Maramureș ), profesor În BÎrlad. Distins În lupte, el a fost decorat cu medalia «Independența României»; Constantin Olteanu, profesor și director al Școlii Normale din Craiova, originar de la Reghin; Sava Hențea, Grigore Tocilescu și dr. C. Istrati, profesori
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
cu medalia «Independența României»; Constantin Olteanu, profesor și director al Școlii Normale din Craiova, originar de la Reghin; Sava Hențea, Grigore Tocilescu și dr. C. Istrati, profesori la București, Învățătorul Ioan Vișoianu din Mioarele (Argeș). Contribuțiile În bani pentru război ale transilvănenilor s-au ridicat la 124.700 franci aur. Dintre acestea să menționăm pe cele oferite de cadrele didactice și elevi: I. A. Lapedatu - 20 de franci aur, Aron Densușianu - 150 franci aur, Învățătorul și sătenii din Telciu - 33 fl., tineretul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Florin FÎnaru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93539]
-
the phase known in Romanian parlance as Mia și drumul, a thousand dollars and home again”. Deși problema comportă încă discuții, considerăm că putem vorbi despre o emigrație a românilor în SUA în deceniul ce precedă izbucnirea Primului Război Mondial, chiar dacă mulți transilvăneni, bucovineni și bănățeni se întorceau în țară. O deplasare permanentă de populație, constantă chiar numeric, din această regiune a Europei către America nu poate fi pusă la îndoială, chiar dacă românii stabiliți acolo nu conștientizau, la început, sau nu erau interesați
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
care privește totul de dincolo de Ocean. Oricare altă încercare asemănătoare va suscita, desigur, scepticisme și posibile amendamente. în cazul formulei propuse de Samuel Beck, ne putem întreba dacă nu cumva prima perioadă de emigrare, în care au intrat, cu precădere, transilvăneni, bănățeni și bucovineni - sporadic și români din Regat -, nu a fost determinată de rațiuni de ordin național și politic, înainte de dorința de a aduna o sumă de bani, muncind undeva în altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ar fi un virtual filistin plat, iar Emil Gayk, ciugulitorul de grăunțe, o pasăre de pradă cu vocație de birocrat („ascuțit bine la ambele capete”) și de huligan naționalist (el „poartă pe umărul drept un susținător de armă” și vrea „transilvăneni fără Transilvania”). O chestiune finală ar fi aceea dacă totul în Pagini bizare e numai parodie, dacă nu cumva sensul e mai adânc. Existând „comedie tragică”, tragicul se poate disimula sub învelișul parodicului și al absurdului. Parodiind vorbirea în formule
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
1927; Dr. Ioan Rațiu (1828-1902). 50 de ani de la luptele naționale ale românilor ardeleni, Sibiu, 1928; Momente din viața bisericii unite în ultimii zece ani (1918-1928), București, 1929; George Pop de Băsești. 60 de ani din luptele naționale ale românilor transilvăneni, Oradea, 1935; Eugeniu Carada, Oradea, 1936; La Presse périodique en Roumanie, Oradea, 1936; Aurel Mureșianu, Cluj, 1938; Iosif Vulcan, Oradea, 1942; Mitropolitul Ioan Vancea, Oradea, 1942; Istoria literaturii eline, București, f. a. Antologii: Poeți în rugăciune, Oradea, 1943. Traduceri: Dimitrie Cantemir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287219_a_288548]