660 matches
-
acestea au semnalat continuarea pierderilor în 2008. AIG ș i C redit Suisse au anunțat pierderi preliminare în ultimul trimestru, pe care le au revizuit, în mod repetat, lăsând impresia că ar fi scăpat de sub co ntrol bilanțurile. Un fiasco tranzacțional, în valoare de 7,2 miliarde dolar i l a Société Générale, anun țat pe 25 ianuarie 2008, a coincis cu punctul c ulm inant al vânzărilor de pe bursa de valori și cu reducerea extraordinară c u 7 5 de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
benignă. Ceea ce expune aceste personaje unor deformări nu este în niciun caz detaliul anatomic. Suceala lui Cănuță nu este una anatomică, ci ține de „firea” personajului așa cum sunt și sucelile actorilor poli- tici precum Cațavencu și care corespund unui caracter tranzacțional al personajelor caragialești. Caragiale este chiar zgârcit cu amănuntele fizice cu privire la personajele sale, îl descoperim uneori atent la îmbrăcăminte, dar aten- ția ține de evidențierea ulterioară a unei body language. Nici moravurile societății în care trăiesc personajele sale nu sunt
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
înțeles uman și cu o valabilitate estetică ce depășește cu mult sfera unui localism restrâns și efemer.” Într-un fel, Radu Stanca încearcă să atenueze pronunțata marcă balcanică, evidentă, eliminând sau minimalizând bagajul mentalitar al personajelor și implicit caracterul lor tranzacțional ca elemente vexante ale specificului național. Radu Stanca purifică această lume amestecată de pruritul meschinăriei și versatilității ei. Nu este vorba de a fi sau nu de acord cu lectura lui Radu Stanca, ci de a observa cum această lectură
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
compromisului care diminuează considerabil statura personajelor, răpin- du-le orice dimensiune tragică, ceea ce i-a fost și reproșat lui Caragiale în repetate rânduri. În tragedie nu este loc pentru conciliere, dimensiunea tragediei înscrie doar opo- ziții radicale aflate în afara spiritul tranzacțional specific lumii caragialești și în principiu comediei. Exegeza lui Nicolae Steinhardt evidențiază chiar și o dimensiune creș- tină a operei dramaturgului, subliniind beneficiile acestor concilieri care suspendă o rezolvare violentă, un posibil conflict tragic. De ce îl aduce în discuție Horia-Roman
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
deciziile luate au în vedere doar realizarea unor obiective pe termen scurt. În plus, deși incertitudinea este luată în considerare (managerul dispune de informații incomplete și costisitoare) ea nu este evaluată într-un mod obiectiv, riguros. I.4. Modelul costurilor tranzacționale Lansată în anul 1937 de profesorul Ronald H. Coase de la Universitatea din Chicago, teoria costurilor tranzacționale a fost dezbătută și dezvoltată pe parcursul a mai bine de jumătate de veac, iar discuțiile și controversele asupra ei nu sunt epuizate nici până în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
este luată în considerare (managerul dispune de informații incomplete și costisitoare) ea nu este evaluată într-un mod obiectiv, riguros. I.4. Modelul costurilor tranzacționale Lansată în anul 1937 de profesorul Ronald H. Coase de la Universitatea din Chicago, teoria costurilor tranzacționale a fost dezbătută și dezvoltată pe parcursul a mai bine de jumătate de veac, iar discuțiile și controversele asupra ei nu sunt epuizate nici până în momentul de față. Ca o răsplată pentru această contribuție la teoria întreprinderii, profesorul Coase a primit
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cele de transport. Aceste avantaje se traduc în economii de resurse și deci în reduceri de costuri care permit vânzarea produselor și serviciilor la prețuri mai mici decât cele ce ar fi practicate într-un sistem de piață complet. Costurile tranzacționale în acest caz sunt reprezentate de costurile de funcționare a firmei sau, altfel spus, de costurile de coordonare a activităților factorilor de producție din firmă. Ideea-cheie a lui Coase este compararea acestor costuri cu costurile de obținere a aceluiași rezultat
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
putea apărea dacă am duce până la ultimele sale consecințe logica internalizării, fără a ține însă seama de limitele sale, care provin din următoarele aspecte: 1. creșterea dimensiunilor firmei are ca rezultat creșterea costurilor de organizare, cu alte cuvinte a costurilor tranzacționale. De aici rezultă faimoasa curbă în formă de U a costurilor cunoscută în economie; 2. riscul erorilor de decizie și al rigidității administrative, mai ales în firmele mari; 3. necesitatea acordării unor avantaje tot mai importante managerilor de vârf pentru
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
U a costurilor cunoscută în economie; 2. riscul erorilor de decizie și al rigidității administrative, mai ales în firmele mari; 3. necesitatea acordării unor avantaje tot mai importante managerilor de vârf pentru a-i menține atașați de firmă. Teoreticienii costurilor tranzacționale definesc o dimensiune optimă a întreprinderii, considerată ca fiind dimensiunea la care costul organizării unei tranzacții suplimentare în cadrul firmei este egal cu costul realizării unei tranzacții adiționale pe piață. Sau, citându-l pe Coase: “O firmă are un rol de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
investiția necesară pentru pregătirea și desfășurarea tranzacției. Williamson a comparat rezultatele întreprinderilor organizate funcțional cu rezultatele celor organizate pe divizii, ajungând la concluzia că acestea din urmă obțin performanțe superioare. El aduce acest lucru ca argument în sprijinul teoriei costurilor tranzacționale, apreciind că organizarea pe divizii favorizează comportamentul întreprinzător în cadrul fiecărei divizii, iar activitatea unei divizii este mai eficientă, fiindu-i aferent un cost tranzacțional mai redus. Revenind la modelul spațiului economic fără firme, putem spune că acesta este arena de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
acestea din urmă obțin performanțe superioare. El aduce acest lucru ca argument în sprijinul teoriei costurilor tranzacționale, apreciind că organizarea pe divizii favorizează comportamentul întreprinzător în cadrul fiecărei divizii, iar activitatea unei divizii este mai eficientă, fiindu-i aferent un cost tranzacțional mai redus. Revenind la modelul spațiului economic fără firme, putem spune că acesta este arena de desfășurare a unei suite de contracte bilaterale continue, deoarece ele necesită renegocierea ori de câte ori condițiile concrete de pe piață se modifică. Costul renegocierii contractului plus cel
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
modifică. Costul renegocierii contractului plus cel al informării reprezintă exact costul de tranzacție pe piață (Coase). Un contract care este în măsură să prevadă absolut toate evenimentele viitoare, precum și reacțiile părților contractante poartă denumirea de contract complet. Dar modelul costurilor tranzacționale, la fel ca și cel behaviorist, pleacă de la ipoteza că raționalitatea umană este limitată ca urmare, pe de o parte, a existenței incertitudinii (imposibilitatea prevederii unor evenimente viitoare sau a probabilizării lor), iar pe de altă parte ca urmare a
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
S-a spus chiar că teoria lui Coase reprezintă, dintr-un anumit punct de vedere, o întoarcere la teoriile clasice ale întreprinderii, întrucât reduce totul la o problemă de alocare eficientă a resurselor. Din punct de vedere statistic, evaluarea costurilor tranzacționale este dificilă, deși sau încercat până acum o serie de metode de măsurare, inclusiv pe calea formalizărilor matematice. În plus, explicarea apariției firmelor numai pe baza costurilor tranzacționale este nesatisfăcătoare, iar reducerea rețelei complexe de relații din cadrul firmei la o
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de alocare eficientă a resurselor. Din punct de vedere statistic, evaluarea costurilor tranzacționale este dificilă, deși sau încercat până acum o serie de metode de măsurare, inclusiv pe calea formalizărilor matematice. În plus, explicarea apariției firmelor numai pe baza costurilor tranzacționale este nesatisfăcătoare, iar reducerea rețelei complexe de relații din cadrul firmei la o suită de contracte bilaterale este prea restrictivă. I.5. Întreprinderea ca sistem Dacă metoda analitică de cercetare descompune ansamblurile complexe în părți componente și analizează proprietățile și comportamentul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
factori de natură economică, factorii legislativi și cei instituționali. Astfel cum În alte abordări nu se definește factorul instituțional, considerăm evidențierea importanței acestuia asupra atractivității investiționale a țării. Instituțiile crează mediul favorabil al modificărilor, care alături de tehnologiile implimentate determină cheltuelile tranzacționale și cheltuielile de transformare, că nstituțiile au un rol decisiv În structura cheltuielilor de producere, deoarece transformarea investițiilor În resurse, muncă și capital În bunuri și servicii reprezintă funcția nu doar a tehnologiilor de producere, ci și a instituțiilor. Respectiv
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
producere, deoarece transformarea investițiilor În resurse, muncă și capital În bunuri și servicii reprezintă funcția nu doar a tehnologiilor de producere, ci și a instituțiilor. Respectiv, mediul instituțional influențează și asupra cheltuielilor de transformare prin intermediul tehnologiei utilizate și asupra cheltuielilor tranzacționale. Factorii determinanți de atragere a investițiilor În economie Astfel, cu cît este mai eficient sistemul instituțional cu atît este mai mic nivelul cheltuielilor tranzacționale și cheltuielilor de transformare În economie. Oportunitățile investiționale existente sunt determinate de influența factorilor de contribuție
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
instituțiilor. Respectiv, mediul instituțional influențează și asupra cheltuielilor de transformare prin intermediul tehnologiei utilizate și asupra cheltuielilor tranzacționale. Factorii determinanți de atragere a investițiilor În economie Astfel, cu cît este mai eficient sistemul instituțional cu atît este mai mic nivelul cheltuielilor tranzacționale și cheltuielilor de transformare În economie. Oportunitățile investiționale existente sunt determinate de influența factorilor de contribuție de natură economică, tehnică, tehnologică, juridică și financiară. În cazul În care investitorii potențiali iau decizia de plasare a capitalurilor sale În cadrul economiei unei
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
neseriozității. E un lucru bine știut că înainte de '90 îi copiam pe ruși, iar după '90 pe americani. Ce ni se întâmplă? Avem cumva tentația asta a mimetismului? Da, o avem! Discursul meu de intrare la Academie vorbește despre mentalitatea tranzacțională a românilor. Suntem un popor admirabil, însă profund tranzacțional, de o superficialitate dată de calitatea noastră de singuri latini ai ortodoxiei și singuri ortodocși ai latinității. Acolo unde am avea nevoie de pragmatismul latin, nu-l avem. Am fost, suntem
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
îi copiam pe ruși, iar după '90 pe americani. Ce ni se întâmplă? Avem cumva tentația asta a mimetismului? Da, o avem! Discursul meu de intrare la Academie vorbește despre mentalitatea tranzacțională a românilor. Suntem un popor admirabil, însă profund tranzacțional, de o superficialitate dată de calitatea noastră de singuri latini ai ortodoxiei și singuri ortodocși ai latinității. Acolo unde am avea nevoie de pragmatismul latin, nu-l avem. Am fost, suntem și vom rămâne un popor tributar modelelor spre care
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pe agenda lumii nevoia de stat-intervenționist, cu autoritate politică decisivă. Întărirea poziției statului în relația sa cu companiile transnaționale rămâne o problemă deschisă. Guvernanți, societatea civilă, premiați Nobel au propus o multitudine de alternative (reevaluarea codurilor legislative în vederea reformulării raporturilor tranzacționale cu marile companii, regândirea rolurilor lor în creșterea economică, reprivatizarea unora din atribuțiile nefuncționale ale guvernelor, integrarea voluntară a statelor-națiune în rețele de state transnaționale etc.). Într-o economie internațională în care autoritatea este difuză și necentralizată, iar puterea este
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și-a externalizat costuri și a afectat, mai mult sau mai puțin, indivizi, grupuri, comunități și, neîndoielnic, mediul înconjurător. Orice tranzacție economică care are la bază producția sau consumul, are pe lângă părțile direct implicate și părți involuntar afectate de procesul tranzacțional. În registrul economic, costurile colaterale ale tranzacțiilor sunt cunoscute sub denumirea de "externalități". Externalitățile pot crea beneficii sociale (ex. achiziția unei licențe de producere a calculatoarelor de către China a stimulat o creștere cu 10% a gradului de competențe în utilizarea
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
2. Elementele alocutive sunt utilizate prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul de comunicare oral). În textele scrise, alocutivele devin mărci ale oralității simulate. Alegerea elementelor menționate este influențată de specificul relațiilor dintre interlocutori (personale/tranzacționale 2) precum și de gradul de formalitate al contextului situațional în care se desfășoară comunicarea. 2.2.3. Funcțiile în comunicare ale indicilor de alocutivitate sunt următoarele: (a) mobilizarea verbală 3 − interpelarea (prin folosirea formulelor de politețe, interogațiilor, contrucțiilor interjecționale etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
pentru care nu există corpusuri de texte orale de medie formalitate (transcrise), au fost utilizate (inclusiv pentru exemplificările din gramatici și dicționare) texte literare care inserează replici dialogate, simulând (verosimil) comunicarea orală autentică. 2 Cf. terminologia sociolingvistică interacțiune verbală personală/tranzacțională în Ionescu-Ruxăndoiu, Chițoran (1975: 285). 3 Înțelegem prin mobilizare/demobilizare acțiunea de convocare/anulare a prezenței la cuvânt intreprinsă de către interlocutori în cadrul conversației. (cf. Manu Magda 2003a). 4 Pentru descrierea diferitelor tipuri de alocutive, vezi, între altele, GALR II: 883
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
complex Printre sistemele economice care au trezit un interes deosebit specialiștilor din domeniul științelor complexității, piața financiară ocupă un loc privilegiat. După părerea noastră, acest lucru poate fi înțeles dacă ne referim la câteva particularități ale piețelor financiare: omogenitatea „produselor” tranzacționale, numărul mare de agenți de piață, istoricitatea acesteia și, nu în ultimul rând, atracția exercitată de această piață pentru cei care vor să câștige bani. Teoria clasică privind piața financiară, dezvoltată pe baza concepției privind formarea echilibrelor de piață a
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
aspect important specific vieții moderne îl reprezintă totalitatea modalităților de acțiune a instituțiilor sociale asupra maselor social-umane. Schimbările istorice survenite în plan social au impus un nou tip de relații socio-umane între persoane, între grupele de indivizi (profesionale, de schimburi, tranzacționale, de interese, opinii, convingeri, credințe moral-religioase etc.), precum și între individ/grupele de indivizi și instituții sau între instituții. În aceste condiții apar noi forme de comunicare, de comportament și de acțiune. Se creează un nou cadru de expectații, de interese
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]