65,686 matches
-
nuanțe învelite în aerul dulce al nostalgiei: "Doar adulții văd în alb și negru. Noi, copiii, niciodată." Salinger, Saroyan sau Brussig, pe care probabil C.D. Florescu l-a citit, pot fi menționați. Deloc naiv în ceea ce privește propria existență, căci părinții îl tratează aproape ca pe un om mare, copilul ia viața ŕ la légčre și se bucură de ea. Rolul tatălui este fundamental și în acest personaj văd marea reușită a romanului lui C.D. Florescu. Datorită lui am făcut trimiterea din titlu
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
rampă șapte poeți "nouăzeciști", rînduiți în ordine alfabetică: Daniel Bănulescu, Mihail Gălățanu, Ioan Es. Pop, Cristian Popescu, Floarea Țuțuiau, Nicolae Țone, Lucian Vasilescu. "Nouăzeciști" am zis? E un ecuson ce pare a le conveni, însă pe care preferăm a-l trata la un mod lejer, din măcar două pricini. Mai întîi, pentru că producția lor ironică, debutonată, jemanfișistă, id est inconformistă cît încape, n-ar putea fi concepută decît ca o urmare a celei anterioare, "optzeciste", pînă la amestecul cu aceasta (las
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
o figură cristică crucificată de epoca brutală în care trăiește și caută ceea ce probabil înseamnă un singur lucru - redempțiune și inspirație". Singura obiecție pe care aș aduce-o e că misticismul nu mi s-a părut "oblic" (adică indirect). E tratat prin intermediul metaforelor, firește, dar e totodată foarte explicit, permează până și compoziția cadrelor. Totuși, din punctul de vedere al cinematografiei, filmul nu se poate numi ortodox. Procedeele tradiționale se îmbină cu cele inventive, destul de rare în vremea în care filma
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
Ion Simuț Scriitorii basarabeni nu se bucură, în România, de firescul unei receptări adecvate. Există mici campanii de atragere a atenției asupra Basarabiei, dar cultura basarabeană e tratată mai degrabă cu indiferență. Și e nedrept ca tocmai unde ar fi normal să existe o receptivitate mai generoasă ea să lipsească. Voi încerca o compensație prin lecturi periodice, neconvenționale. O resimt ca pe o datorie profesională. Aerul nostru de
George Meniuc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11815_a_13140]
-
ne gîndim în aprofunzime� - ziarul de iasi.ro � forum), ci chiar din texte informative de tip oficial: Un Institut pentru Studii Avansate (ASI) este o activitate de învățământ de înalt nivel, unde un subiect bine definit este prezentat sistematic, este tratat în aprofunzime de lectori de nivel internațional� (info.uoradea.ro). O altă confuzie conduce la suprapunerea dintre adjectivele imemorabil și imemorial: împrumuturi din franceză care stau alături în paginile DEX-ului, avînd și semnificații foarte asemănătoare (�care este foarte îndepărtat
"Aprofunzimi" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12894_a_14219]
-
care mi-a folosit mai tărziu, la închisoare. Acolo nu se mai punea problema să stai ca model, ci să stai ca obiect, ca victimă. Se putea și asta, nu era cine știe ce. Și chiar riscam - în închisoare eu am fost tratat ca orice deținut, nu favorabil, nu plăcut, nu amabil, din contra, brutal " să ies din închisoare fără să aflu ce este aceea o bătaie adevărată. Din mediul penitencitar ăl menționează cu satisfacție pe un bun amic, Radu A. Sterescu, un
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
un atașament adânc pentru fermecătorul său oraș de origine, atât de încărcat de istorie, și o admirație reală pentru Capitală. Rădăcinile artistului se reflectă în alegerea subiectelor, ca și în felul în același timp ceremonios și afectuos cu care le tratează. Lecția pictorului Aurel Vasilescu este una de încredere în valorile perene, chiar dacă istoriografia de artă a fost nedreaptă cu el.
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
în Canada, dar cu o diferență : toți, începând de la medici, asistente etc. până la ultimul brancardier așteaptă să fie plătiți. Dacă nu sunt stimulați, nu prea bagă în seamă pe nefericiții pacienți. Mare deosebire față de Canada și mă întreb cum sunt tratați în România cei fără bani, care nu pot să dea ? ciubuc ?. Nu generalizez, am întâlnit și oameni corecți, dar câți oare sunt așa? Să fac o paranteză, care are ceva legătură cu istoria de față. Chiar în timpul revoluției din 1989
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
suportă noii veniți în încercarea lor de a se adpata la un nou mod de viață. Firește, soarta unui evreu din România emigrat în Israel nu se compară cu aceea a unui român emigrat în Franța sau Statele Unite. Primul este tratat cu infinit mai multă atenție de către autoritățile locale, i se oferă o locuință mai bună sau mai rea și, cu puțină șansă, chiar o slujbă în domeniul în care este calificat. Chiar și așa însă, cel în cauză suferă un
Supraviețuirea ca profesie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12888_a_14213]
-
extraordinare au loc peste tot și-n permanență. Totul e să le descoperi mecanica secretă. Și, mai ales, să ai indecența să le istorisești. Ele își dezvăluie extraordinarul la povestit.” Publicarea, în 1990, a antologiei de pamflete în două volume, Tratat de înjurături, marchează și momentul unei schimbări semnificative în scrisul lui Tudor Octavian care începe să caute în concizie adevărata poetică. Autorul deplângea în același interviu faptul că ne complacem în a fi o „nație de romancieri”. Probabil și ca
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
bine pregătiți, profesional vorbind, nu cred că a amăgit pe cineva cu dispariția mitei. A, lăsați, aceștia iau mai puțin! spune o tânără operată mai demult. Excelent! Ce mai contează că saloanele arată ca niște garaje și că bolnavii sunt tratați ca animalele, important e să se plece cât mai repede și vindecarea să continue acasă! Și pentru că nu-mi pot reprima impulsul vindicativ, spitalul clinic de urgență căruia îi aparține salonul descris mai sus, precum și noua generație de mafioți instituționalizați
Ce mai contează titlul! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12959_a_14284]
-
regionale. Transculturalitatea și identitatea multiplă anulează dihotomia local-universal și devine expresia globalismului la nivel cultural și educațional. Este un ideal corect din punct de vedere politic, perfect rațional, dar destul de greu de atins în practică. (Prea) Mulți dintre contemporanii noștri tratează cu un dispreț nedisimulat chiar cultura română pentru a putea fi bănuiți că s-ar preocupa de culturile maghiară, sîrbă sau bulgară sau că ar dori să învețe aceste limbi. Firește, dacă ar face-o ar avea numai de cîștigat
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
le-am prezentat, bazandu-ma pe conferință președintelui în care pomenea ca exemplu de apropiere între români si-americani pe generalul George Pomut, mi-am exprimat convingerea că și acest erou, dacă ar fi fost în locul meu, ar fi fost tratat în țară cu aceiași indiferență. Atât conținutul criticei cât și aplauzele asistenței și au fost relatate pe larg în Meridianul Românesc din iulie 1998. Scuzandu-se, președintele a dat vina pe Dorin Marian, “filtrul” sau. “Supt” Traian Băsescu. Spre deosebire de SUA
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
lui Cayetano, murise fără să-și mai revină după dispariția fiului. Dar de data aceasta, cu morala ei inflexibilă, mama n-a mai găsit motive să zădărnicească reportajul. - Nu te rog decît un singur lucru, ca mamă, mi-a spus. Tratează-l pe Cayetano ca și cum ar fi fost băiatul meu. Povestea, cu titlul Cronica unei morți anunțate, s-a publicat doi ani mai tîrziu. Mama n-a mai citit-o dintr-un motiv pe care-l păstrez ca pe o altă
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
Lipan și al oamenilor cu care personajul vine în contact în căutarea soțului ei. Dar această problemă a contextului este valabilă și pentru literatura poloneză, și pentru literatura cehă. Să luăm un alt exemplu, Pădurea spânzuraților a lui Rebreanu, care tratează un subiect universal, omul pus în fața unei dileme, pus să aleagă între loialitatea lui față de un stat și loialitatea lui ca membru al unei etnii cu care statul căruia îi aparține se află în război. Este un subiect care a
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
sută la sută direcția imprimată de către partid în redactarea volumelor de istorie sau a studiilor istorice. Reacția pe care am primit-o de la diverși directori de editură a fost una favorabilă în sensul că, pentru subiectele pe care le-am tratat, și anume istoria Securității sau perioada celui de-al doilea război mondial, ei preferă să aibă un străin care să scrie despre aceste epoci foarte controversate pentru că au impresia că un străin poate să le privească cu mai multă obiectivitate
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
masa cu Sir Andrew și slujitorii Oliviei într-o “bucătărie”-salon, prăjind ouă pe un aragaz de azi și șezînd pe scaune frumoase de epocă. De pildă. Elementele de greutate ale deorului, care delimitează spații, trasee, locurile întîmplărilor, care sînt tratate funcțional și pot fi pereți, uși, ferestre etc. sînt chiar corpurile de bibliotecă din teatru, cărora li se anulează această funcție. Goale, fără cărți au o anumită stranietate. Aduc cu mobilierul masiv din casele de altădată, o combinație de lemn
În căutarea timpului pierdut by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12987_a_14312]
-
Fondator: Nelu ZUGRAVU 7/1, 2012 Doresc să trec în acest text de la Ambrozie la Augustin într-o problemă care-i pune laolaltă. Despre ce este vorba? Despre opera de catehizare. Personal, cred că tot ceea ce Ambrozie<footnote Am tratat chestiunea aceasta pe larg în Anton Adămuț, Filosofie și Teologie la Sfântul Augustin, Editura Academiei Române, București, 2009, 65-97, precum și în Anton Adămuț, Note asupra pragmatismului ambrozian, C&C, 5-1/, 2010, 11-30. footnote> a realizat în practică va face Augustin în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
diacon la Cartagina și prieten al lui Augustin, cere îndrumări pentru instruirea catecumenilor: cu ce să încep?, cu ce să termin? Tratatul lui Augustin cuprinde o introducere (cap. 1-2), o parte teoretică (cap. 3-14) și una practică (cap. 15-27). Lucrarea tratează despre materia învățământului religios, metoda lui și despre personalitatea catehetului<footnote Vezi în limba română Grigore Cristescu, Câteva momente din activitatea catehetică teoretică și practică a Fericitului Augustin, Biblioteca pentru Studii Omiletice și Catehetice, nr. 7, f.a. footnote>. Cine au
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pe aceea valorică stabilită în De doctrina christiana: a instrui, a emoționa, a plăcea<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 416. footnote>. Elocința augusti niană din De catechizandis rudibus este una religioasă. Obiectul și scopul unei atari elocințe sunt supranaturale. Elocința aceasta tratează despre adevărurile prin care ne eliberăm de toate cele rele trecătoare și ajungem la toate cele bune veșnice. Rolul oratorului creștin, a celui care catehizează pe cei care încearcă porțile lui Cristos, este de a plămădi suflete întru Cristos. Augustin
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
înlo cuit cu Adrianopol (45, 6 - p. 143), Thessalonica, înlocuit cu Tesalonic (51, 1 - p. 159) ș.a.? Syria apare ca atare (41, 1 - p. 135; 45, 2 - p. 143), dar și în grafia Siria (36, 3 - p. 125). Antroponimele sunt tratate la fel de inconsecvent: unele au fost conservate în forme latinească - Donatus (p. 43, 75, 123, 161), Decius (p. 51), Constantius (passim), Galerius (passim), Maximinus (passim), Candidianus (p. 89, 157, 159), Severianus (p. 159) (la Indice, p. 236, apare ca Severian) ș.a.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
detașare laică” în judecarea unui text al unui scriitor bisericesc. Și pe drept cuvânt, cum am sugerat și mai sus, putem spune că, în paginile respective, dl. Mîrșanu a făcut dovada unei informări acceptabile asupra personalităților și problemelor complexei perioade tratate de Lactanțiu, a seriozității cu care, prin debarasarea de clișee și idei preconcepute, a analizat și interpetat diferitele aspecte ridicate de lucrare. Ca istoric al Antichității romane și ca unul care, de ceva ani, ne-am dedicat cu pasiune activității
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Getica (p. 15-70), fiind dedicată perioadei istorice cuprinse între colonizarea greacă în bazinul Mării Negre (sec. VIII-VII a.Chr) și sfârșitul secolului I a.Chr. (regalitatea lui Burebista). Primul subcapitol al acestei părți a fost intitulat de autor Străinii de peste mări, tratând foarte pe scurt problema colonizării grecești în Pontul Stâng și interacțiunea coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la prezența Imperiului Persan la Dunărea de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius (514/513) în zona vest-pontică. În
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
la regalitatea dacică în perioada cuprinsă între moartea lui Burebista și urcarea pe tron a lui Decebal. Urmează războaiele dacice ale împăratului Domitian, ca un preambul al campaniilor militare ale lui Traian. Regatul dacic din timpul domniei lui Decebal este tratat din perspectiva personalității regelui dac și a organizării sociale și politice a regatului său. În ceea ce privește războiul dacic al împăratului Traian, autorul începe prin descrierea personalității acestuia din urmă, ce se completează în mod firesc, atât spre comparație, cât și spre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
armatei romane din Dacia, aici fiind prezentate pe larg (p. 188-220) toate unitățile militare, fie ele legiuni sau trupe auxiliare, care au staționat în această regiune sau au participat la campaniile militare ale împăratului Traian. Așezările romane din provincie sunt tratate din perspectiva celor cu caracter urban (cele 12 orașe din Dacia și evoluția statutului lor juridic) și a celor rurale, unde, din păcate, informațiile sunt mult mai puține. Apoi urmează analiza populației provinciilor dacice realizată din perspectiva izvoarelor scrise și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]