453 matches
-
colagenică (fibre de colagen), componenta elastică (fibre elastice) și componenta musculară netedă (celule musculare netede) - constituente ale celor 3 tunici care realizează structura histologică a venelor. Țesutul muscular neted este responsabil de tonusul peretelui, influențat prin inervație autonomă și circulație (Travers et al., 1996). Tonusul pasiv este asigurat prin colagen și elastină (Travers et al., 1996). Pierderea acestui tonus poate fi cauzată de modificări în componentele tisulare ale peretelui, comparativ cu statusul de normalitate. Consecutiv, dovezile histopatologice identificate susțin teoria deficienței
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
celule musculare netede) - constituente ale celor 3 tunici care realizează structura histologică a venelor. Țesutul muscular neted este responsabil de tonusul peretelui, influențat prin inervație autonomă și circulație (Travers et al., 1996). Tonusul pasiv este asigurat prin colagen și elastină (Travers et al., 1996). Pierderea acestui tonus poate fi cauzată de modificări în componentele tisulare ale peretelui, comparativ cu statusul de normalitate. Consecutiv, dovezile histopatologice identificate susțin teoria deficienței primare a rezistenței peretelui, ca și cauză de apariție a varicelor (Elsharawy
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
normale. Astfel, există date care susțin reducerea cantității/proporției colagenului (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Psaila, Melhuish, 1989, Jurukova, Milenkov, 1982), creșterea cantității/proporției colagenului (Rose, Ahmed, 1986, Maurel et al., 1990, Waksman et al, 1997), fără (Travers et al., 1996) sau cu (Gandhi et al., 1993, Sansilvestri-Morel et al., 2001) reducerea conținutului în elastină, precum și date care indică absența diferențelor între raportul colagen proteine totale între venele normale și venele varicoase (Travers et al., 1996, Venturi et
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
Waksman et al, 1997), fără (Travers et al., 1996) sau cu (Gandhi et al., 1993, Sansilvestri-Morel et al., 2001) reducerea conținutului în elastină, precum și date care indică absența diferențelor între raportul colagen proteine totale între venele normale și venele varicoase (Travers et al., 1996, Venturi et al., 1996, Travers et al., 1992). A fost raportată și reducerea conținutului în elastină (Venturi et al., 1996, Gandhi et al., 1993, Kockx et al., 1998), cu conținut colagenic normal, în venele varicoase comparativ cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
1996) sau cu (Gandhi et al., 1993, Sansilvestri-Morel et al., 2001) reducerea conținutului în elastină, precum și date care indică absența diferențelor între raportul colagen proteine totale între venele normale și venele varicoase (Travers et al., 1996, Venturi et al., 1996, Travers et al., 1992). A fost raportată și reducerea conținutului în elastină (Venturi et al., 1996, Gandhi et al., 1993, Kockx et al., 1998), cu conținut colagenic normal, în venele varicoase comparativ cu venele normale (Kockx et al., 1998). Literatura de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
explicate prin ipoteza conform căreia colagenizarea nu este factorul unic pentru dezvoltarea bolii varicoase, varicele putând fi dezvoltate și în alt context patogenic (Elsharawy et al, 2007), sau prin posibilitatea existenței unor diferențe segmentare, deși cantitatea totală, absolută, este crescută (Travers et al., 1996). Laminina, moleculă glicoproteică de adeziune prezentă în matricea extracelulară amorfă a țesutului conjunctiv, este recent introdusă în sfera de interes a bolii varicoase (Kirsch et al., 2000, Aunapuu, Arend, 2005, Sansilvestri-Morel et al., 2007), evaluarea profilului său
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
rezultatele dependente de regiunea de venă eșantionată (analizată). Datele contradictorii din literatură, referitoare la creșterea, menținerea normală sau scăderea proporțională a colagenului trebuie tratate cu precauție, deoarece în toate aceste situații poate exista o creștere a cantității absolute de colagen (Travers et al., 1996, Sansilvestri-Morel et al., 2001). Totuși, cele mai multe studii susțin faptul că, în comparație cu regiunile echivalente normale, venele varicoase safene conțin cantități semnificativ crescute de colagen în întregul perete, în tunica medie și în tunica intimă, deopotrivă proximal și distal
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
structurii și o dezorganizare a proteinelor de matrice extracelulară (Stücker et al., 2000, Badier Commander et al., 2001). Toate aceste elemente morfologice susțin alterările remodelării tisulare, caracteristice venelor varicoase (Maurel et al., 1990, Waksman et al., 1997, Jurukova, Milenkov , 1982, Travers et al., 1992). O abordare aprofundată vizează, în ansamblul contextului de colagenizare, modificările în structura și tipurile de colagen, sugerând că aceste aspecte anormale pot constitui un factor cauzal pentru fibroza peretelui. Diferite tipuri de colagen (I-V) au fost
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
trei tunici. Pierderea tonusului venos, urmată de dilatare și elongare venoasă, poate fi cauzată de acest dezechilibru. În procesele de sinteză și degradare a proteinelor matriciale, metaloproteinazele matriceale (MMPs) și inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor matriciale (TIMPs) au un rol important (Travers et al., 1996, Venturi et al., 1996, Kockx et al., 1997, Michiels et al., 1997, Verbeuren et al., 1998, Badier-Commander et al., 2000, Gillespie et al., 2002). Studii recente indică asocierea transformărilor matricei extracelulare din venele varicoase cu alterări în
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
creșterea numărului faldurilor intimale, în paralel cu creșterea diametrului lumenului, determinând creșterea ariei de secțiune (Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007); (ii) hipertrofie, prin creșterea conținutului de colagen din intimă și migrarea celulelor musculare netede din medie spre intimă (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2002, Elsharawy et al., 2007). Leziunile rezultă, cel mai probabil, din cauza stazei venoase care determină hipoxie intimală, afectând endoteliul și inițiind mecanisme compensatorii care conduc la modificările degenerative colagenice și musculare (Coleridge Smith, 1997, Elsharawy
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
acceptat care să susțină patogenia bolii varicoase. Din acest motiv, informațiile neconcordante legate de creșteri, scăderi sau inexistența modificărilor componentelor individuale trebuie tratate cu precauție, fiind recomandată, întotdeauna, o raportare la structura ansamblului, printr-o evaluare calitativă și cantitativă globală (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). În acest context, obiectivul prezentului studiu a fost reprezentat de analiza modificărilor ultrastructurale din venele varicoase, investigarea noastră fiind concentrată asupra componentelor structurale endoteliale, colagenice, elastice și musculare, în scopul de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
totală, în paralel cu mărirea/lărgirea lumenului. Termenii utilizați pentru a defini aceste modificări generale, certificate prin studii de microscopie electronică, sunt elongarea și învaginarea suprafeței tunicii intime (Wali, Eid, 2002) și hipertrofia tunicii intime (Jurukova, Milenkov, 1982, Obitsu, 1990, Travers et al., 1996, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000, Wali, Eid, 2002). Deși hipertrofia intimală este susținută de cele mai multe rezultate raportate, există totuși și date care indică menținerea dimensiunilor normale, sau chiar reducerea acestora (Mashiah et al., 1991
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
de opinie, fundamentate pe diferite metode de cuantificare, vizează în principal atât componenta colagenică, cât și cea musculară - date despre diminuarea (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Andreotti et al., 1979, Psaila, Melhuish, 1989, Venturi et al., 1996, Travers et al., 1996, Dovell, 1992, Krasinski et al., 1997), creșterea (Rose, Ahmed, 1986, Wali, Eid, 2001) sau absența modificărilor (Travers et al., 1992, Lee et al., 1992a, Lee et al., 1992b, Elsharawy et al., 2007) acestora, comparativ cu statusul normal
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
diminuarea (Svejcar et al., 1963, Andreotti et al., 1978, Andreotti et al., 1979, Psaila, Melhuish, 1989, Venturi et al., 1996, Travers et al., 1996, Dovell, 1992, Krasinski et al., 1997), creșterea (Rose, Ahmed, 1986, Wali, Eid, 2001) sau absența modificărilor (Travers et al., 1992, Lee et al., 1992a, Lee et al., 1992b, Elsharawy et al., 2007) acestora, comparativ cu statusul normal venos, fiind prezentate anterior, în Capitolul 6. Deși toate rezultatele susțin existența unui defect primar în structura peretelui, nu este
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
susțin existența unui defect primar în structura peretelui, nu este clar stabilit dacă evenimentul inițial este reprezentat de o lezare celulelor musculare printr-un defect intrinsec, cu producție consecutivă de colagen, sau de o anomalie în producerea fibrelor de colagen (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2001, Wali, Eid, 2002). Componenta musculară netedă Electrono microscopic, celulele musculare netede normale sunt fuziforme, prezintă plasmalemă intactă și un singur nucleu, iar citoplasma conține o rețea ordonată de filamente de actină și miozină, alături de
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
un alt element intens discutat este capacitatea de transformare a fenotipului contractil în fenotip secretor (Rose, Ahmed, 1986). Acest proces nu are încă o cauză definită, iar în seria ipotezelor este inclusă posibilitatea unui determinism genetic (Venturi et al., 1996, Travers et al., 1996), precum și cea legată de dereglări ale apoptozei, prin scăderea turn-over-ului celulei musculare netede. Studii efectuate în acest sens indică o scădere a mediatorilor proapoptoici bax și PARP în adventicea venelor varicoase față de venele normale (Ascher et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în țesutul subendotelial sunt compensate - cel puțin parțial - de zone cu dimensiuni crescute prin producerea de material nou, în principal colagen. Prezența de variații importante în dimensiunile peretelui venelor varicoase, în diferite teritorii, reflectă stadii diferite în dezvoltarea procesului varicos (Travers et al., 1996, Wali, Eid, 2001). Modificările ultrastructurale ale componentelor peretelui venos; reflectate prin anomalii de structură și organizare, sunt prezente în segmentele dilatate și în cele aparent sănătoase, fiind mai accentuate la nivelul pachetelor varicoase comparativ fragmentele clinic nedilatate
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
la întîlnire navele sau convoaiele cu vînt din prova sînt obligate să micșoreze viteza, eventual să oprească, retrăgîndu-se cît mai aproape de mal, pentru a permite trecerea în siguranță a navelor sau convoaielor care navighează cu vînt din pupă. ... La vînt travers prioritatea de trecere o au navele/convoaiele care navighează pe partea canalului opusă vîntului. (4) În caz de vînt foarte puternic sau furtună, administrația canalului poate dispune, de la caz la caz, interzicerea temporară a navigației pe canal. ... În această situație
REGULI DE NAVIGATIE din 29 octombrie 1984 pe Canalul Dunăre-Marea Neagra. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165643_a_166972]
-
ruliu pentru navă avariată, fără apă pe punte în condiții de încărcare specificate, dar nu mai mare de 6 [h(s)^(0,5)] și cu f2ă = 1. 3.2. Modelul trebuie să fie lăsat liber să derive pe valuri de travers (cap de 90 de grade), cu gaură provocată de avarie în bordul din care vin valurile. Modelul nu va fi prins într-un mod care să împiedice răsturnarea. Dacă modelul este în poziție dreapta după inundare, se dă o înclinare
NORME TEHNICE din 22 decembrie 2004 privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, cod MTCT.ANR-NSRP-2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165043_a_166372]
-
H(S), ± 2,5% pentru Ț(P) și ± 5% pentru Ț(Z) cu referire la sonda cea mai apropiată de generatorul de val. 4.2. Modelul trebuie să fie lăsat liber în derivă și să fie plasat pe valuri de travers (cap compas 90°), cu gaură provocată de avarie în bordul din care vin valurile, fără utilizarea vreunui sistem de legare atașat permanent la model. Pentru menținerea unui cap compas de aproximativ 90° cu valuri de travers în timpul încercării modelului, trebuie
ORDIN nr. 717 din 2 mai 2006 privind cerinţe specifice de stabilitate pentru navele de pasageri de tip Ro-Ro. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178046_a_179375]
-
plasat pe valuri de travers (cap compas 90°), cu gaură provocată de avarie în bordul din care vin valurile, fără utilizarea vreunui sistem de legare atașat permanent la model. Pentru menținerea unui cap compas de aproximativ 90° cu valuri de travers în timpul încercării modelului, trebuie să se respecte următoarele cerințe: 4.2.1. parâmele pentru controlul capului compas, destinate reglărilor minore, trebuie să fie situate în planul diametral al etravei și pupei, în mod simetric, între poziția lui KG și linia
ORDIN nr. 717 din 2 mai 2006 privind cerinţe specifice de stabilitate pentru navele de pasageri de tip Ro-Ro. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178046_a_179375]
-
de orice fel. ... Articolul 257 (1) Manevra de ieșire din port începe în momentul când nava a terminat manevra de plecare de la cheu sau ancoră și durează până în momentul în care, navigând pe drumul recomandat (pasa de ieșire), are la travers geamandura ce marchează extremitatea de larg a digului. ... (2) Manevra de intrare începe în momentul când nava s-a înscris pe drumul recomandat (pasa de acces) pentru intrarea în port, având la travers geamandura ce marchează extremitatea de larg a
REGULAMENT din 18 decembrie 2009 (*actualizat*) serviciului la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218996_a_220325]
-
drumul recomandat (pasa de ieșire), are la travers geamandura ce marchează extremitatea de larg a digului. ... (2) Manevra de intrare începe în momentul când nava s-a înscris pe drumul recomandat (pasa de acces) pentru intrarea în port, având la travers geamandura ce marchează extremitatea de larg a digului, și se termină în momentul începerii manevrei de acostare a navei la cheu sau a manevrei de ancorare. ... (3) Navigația pe timpul apropierii de punctul de începere a manevrei în port se va
REGULAMENT din 18 decembrie 2009 (*actualizat*) serviciului la bordul navelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218996_a_220325]
-
al mărfii. 2. Dacă navă este echipată cu dispozitive antiruliu, Administrația trebuie să se asigure că criteriile de stabilitate din Codul IS pot fi respectate atunci când se utilizează aceste dispozitive. 3. O serie de factori, cum ar fi vântul din traversul unei nave cu o suprafață mare de expunere la vânt, gheața, caracteristicile de ruliu și valurile din pupă etc., afectează nefavorabil stabilitatea și se recomandă Administrației să țină seama de acest lucru în măsura în care consideră necesar. Apendice 2 Model de document
INSTRUCŢIUNI din 1 decembrie 2006 privind proiectarea şi construcţia navelor de aprovizionare în larg. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/221058_a_222387]
-
figura 1) └ 2 ┘ se află deasupra liniei de plutire de încărcare P(1) = forța presiunii valului, în kN, la valurile din prova ┌ p(1,U + p(1,L) ┐ = sh│ ─────────────── │ └ 2 ┘ P(2) = forța presiunii valului, în kN, la valurile de travers ┌ p(2,U + p(2,L) ┐ = sh│ ─────────────── │ └ 2 ┘ h, h(B) = deschiderea coastei de bordaj și lungimea brachetului inferior, în m, definite în figurile 1 și respectiv 2 h' = distanța, în m, între extremitatea inferioară a deschiderii h a coastei
CRITERII din 9 decembrie 2004 aplicabile la reînnoirea coastelor de bordaj şi bracheţilor din bordajul vrachierelor cu simplu bordaj care nu sunt construite în conformitate cu Standardele aplicabile construcţiei bordajului vrachierelor cu simplu bordaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206537_a_207866]