474 matches
-
posibilitățile noastre de comunicare cu exteriorul erau extrem de reduse. În afară de rechizitele școlare, pe care le cumpăram de la un micromagazin amenajat într-o clădire anexă, și gestionat de un elev mai mare, nu ne puteam procura nici un fel de alte bunuri trebuitoare decât din Dorohoi. Tutunul îl aducea Miluță Pavel, un coleg cu un an mai mare, de la prăvălia din satul Ghilia, contra unui comision exprimat într-un număr de țigări. Când era învoire generală, cei mai teribiliști dintre noi intrau și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
zile, în ambientul rural în care am văzut lumina zilei, care mă atrage ca un magnet și pe care îl port nealterat în suflet și în gând. Mi-am pregătit din vreme micul și simpaticul meu autoturism Tico, precum și obiectele trebuitoare pentru această deplasare și, în dimineața unei splendide zile a unui sfârșit de săptămână, am purces la drum. Însoțitorul meu de călătorie, copilotul, este Cosmin, un tânăr student începător în deslușirea tainelor numerelor spiritualizate. De înălțime ce depășește binișor media
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
107, p. 122)"/>. Într-o pseudo-cronică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Silviu Angelescu a rezumat În această privință mentalitatea românească din epoca premodernă : „Neguțătorul nu-i nici țăran să are câmpul, nici meșteșugar să facă vreun lucru văzut și trebuitor, nici cărturar să-i deprindă pe oameni care-s cele bune și frumoase ale vieții. Neguțătoru-i doar Înșelător nărăvit la trai bun, că nici soarele nu-l pârlește, nici ploaia nu-l udă, nici vântul nu-l usucă, nici munca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aionul] 23 August </citation> (26) <citation author=”Eusebiu Camilar” loc=" [București]" data =”4. III. [1]965”> Dragă Căline, ... și astfel, a venit și s-a dus cea mai stupidă - tragedie - farsă! Nu m-am amestecat, neavînd nici exercițiu, nici echilibrul trebuitor, unor coturni <footnote id="2">În sens strict, coturnii (lat. coturnus < gr. cotornos) erau o „încălțăminte destul de înaltă”, cu aceeași formă pentru ambele picioare, „pe care o purtau vînătorii și actorii tragici, zeii și împărații” (Ioan Nădejde și Amelia Nădejde
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
are un sens și un ecou, cum o merită. A fost aruncat strîmb de valurile vieții și acum nu mai poate trece în altă parte. Cartea lui: Metodica predării textului literar în liceu, E.D.P., 1982, aduce în discuție multe probleme trebuitoare celor cărora se adresează. Poți sacrifica un mic spațiu pentru semnalarea ei în Ateneul D-tale? Îți mulțumesc: dacă se poate, dacă nu, rămîn același sincer amic al admiratorului lui Bacovia... I. D. Lăudat </citation> (26) <citation author=”I.D. Lăudat” loc
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”23 mai 1976”> Mult stimate Domnule Călin, Vă trimit, în fine, articolul despre Ibrăileanu. Nu-s, însă, prea mulțumit de felul cum a ieșit. Sînt multe amănunte, dar, după părerea mea, absolut trebuitoare. Călinescu, în materialele sale documentare, reproduce tot ce găsește prin acte cu privire la diverși scriitori și pentru a contura o anumită atmosferă în care trăiesc și activează aceștia. Viața autorului Adelei, în general, nu-i prea bine cunoscută. Al. Piru și
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
gardă față de anumite restricții dictate de situația În sine: „Relativ la ordinul ce vam datu pentru executarea tuturor reserviștilor și concediaților să plece la corpurile lor, vă fac cunoscutu că fiind dispozițiuni luate de Domnul Ministru de Resbelu, ca să rămână călărașii trebuitori serviciului administrativ, nu vă voiu admite scusă că nați avutu mijloace pentru executarea ordinului. Vă adaugu, luați cele mai eficace măsuri ca să nu rămână nu numai nici unulu din reserviști, care au fostu deja concentrați dar Încă și nici unulu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
liceu militar și să ajung ofițer de carieră, iar acum ne mulțumeam cu puținul oarecum probabil ce mi s-ar fi oferit mai târziu. Tata pleacă bucuros acasă, îmi lasă ceva bani de cheltuială și mai cumpără și ceva lucruri trebuitoare familiei, iar eu pornesc cu maximum de forță să recuperez timpul pierdut cu vacanța forțată de o lună, pe care involuntar o luasem. Dau toate tezele restante, obțin note oral la toate obiectele și la vacanța de sărbători eram cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sosiți în acel grup am fost și noi primiți cu aceleași zâmbete și flori, fără controlul vamal obișnuit. Eu mă cam temeam să nu am unele neplăceri cu privire la viză, dar nu s a întâmplat nimic. După ce cumpărăm unele mici nimicuri trebuitoare la drum, pornim pe o anumită bandă a autostrăzii. Din câte îmi amintesc, coborâm printr-o serie de Monaco tuneluri de lungimi diferite, având în stânga și în dreapta noastră așezări montane specifice, cu adevărate păduri de măslini și cu un mare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
bine rusește? - În satele din sudul Basarabiei. Sunt învățător. - Aaaaa. Dobrâi celavec. Veți primi vagonul acoperit de care aveți nevoie. Noi știm să respectăm dascălii. Cele opt sute de mii de lei se cam topiseră de la inflație dar și de la cele trebuitoare reîncropirii celor necesare viețuirii. N-aveam decât un morman de lemne, gâștele, oarece așternuturi și mila Domnului. De ziua Sfintei Ocrotitoare a moldovenilor, Parascheva, mi-am urcat familia într-un vagon de marfă. Drumul a durat mai bine de o
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
nu se împăca prea bine cu apa calcaroasă din Roma, care amenința cu arterioscleroza sistemului delicat al micilor tuburi, astfel că, atunci cînd pleca în plimbări feerice cale de 50 de kilometri, prințul Doria trebuia să ia, pe lîngă alimentele trebuitoare la picnic, mai multe lăzi cu apă de Vichy, singura hrană acceptată de această nărăvașă mașină. În fiecare săptămînă, pe la orele zece seara, lumea se aduna în fața cunoscutei patiserii Latour, situată la colțul palatului Colonna, pentru întrecerea sportivă cu bicicletele
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cum își îndeplinea meseria și cum își servea clienții; a lui Bărbuță care oferea cereale; a lui Ițic tot de tinichigerie, căruia târgoveții îi spuneau ”moș Kaner” și care în piesa scriitorului purta numele de Ianke (avea și diferite lucruri trebuitoare gospodăriilor) și, în fine, Peiu, care avea un magazin mai rudimentar de ghete, bocanci și cisme, căruia scriitorul i-a spus în piesa sa Tache.
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93466]
-
lolăiesc, se lolotesc, strigă hoha, bura-bura, bat lela, tinerii se înlibovesc, ciocoii se ciocotnițesc, se cilibesc, sufletele bujdesc pe poarta iadului etc. Budai tratează cuvintele ca pe niște făpturi moi și le dă pe loc la rimă genul și terminația trebuitoare. Așa femela dracului se face dracă, palatul se feminizează în palată, copacii în copace, țiganii visă, se cîrmează, locurile sunt puste, întîmplarea e jeloasă, soarta e scîrbeață, boierii sunt plini de bogătate. Numai Eminescu mai târziu a siluit limba sau
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sine, studiată monografic. Scriitorul surprinde indiferența conversației între îndrăgostiți, atmosfera de frivolitate distinsă și delicată, contradicțiile sufletești ale femeii, tristețile nemotivate, euforia premergătoare mărturisirilor. Se memorează mai bine Tănase Scatiu, deși, ca toate romanele lui Duiliu Zamfirescu, n-are volumul trebuitor. Scatiu e un Dinu Păturică, inferior sufletește, parvenit obscur ajuns moșier, deputat, în fine soțul unei fete de boier. Scatiu e caricat de autor, înnegrit cu ură, totuși nu fără viață. E o imagine fugitivă și autentică, în baza căreia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vrea d-sa s-o dovedească e următoarea: Țara românească trebuia lăsată să se dezvolte normal; constituționalismul, formele de viață noi n-au fost necesare; din contra, au fost dăunătoare. Schimbările le-au făcut cei de la 1848, nu pentru că erau trebuitoare, ci ca să-și satisfacă visurile lor de utopiști ieftini, inculți, și ambițiile lor personale - pentru ca să creeze o formă socială, în care ei și ai lor să poată exploata, prin buget, avuția națională. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 193
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pe lângă mania de a între-buința cuvinte franțuzești a celor care voiau să se arate 1 L. Șăineanu, Ioan Eliade Rădulescu ca gramatic și filolog ă Buc., 1892î. învățați, mai era și o întrebuințare exagerată, nevinovată: invadarea cuvintelor netrebuitoare pe lângă cele trebuitoare, intrarea și fără bilet de legitimație, grație îmbulzelii. Oricum, Alecsandri a avut meritul de a face prin opera sa critică un mare serviciu limbii românești. Dar antipatia lui este mai mare față de latiniști, pe care îi zugrăvește cu mai mult
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
aceea, aceste două tendințe se separă. Liberalismul muntean, în manifestările lui extreme, rămâne să reprezinte spiritul novator; junimismul moldovenesc rămî-ne să reprezinte spiritul critic, negativ. Această ruptură a fost o nenorocire pentru istoria contemporană a Romîni-ei. Unii merg fără discernământul trebuitor; ceilalți neagă necontenit utilizarea întregii opere a celor dintâi. Unii merg fără un plan bine definit; ceilalți vor să rămânem pe loc. Și cum pe loc nu se putea sta, și nu se poate sta niciodată; și cum critica devine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
polonezii pentru Sienckiewicz. Nu mă gândesc la o societate ca cea dantescă, shelley-ană, browning-iană ori stendhal-iană, pentru cultivarea, comemorarea și împrăștierea operei eminesciene, ci la măcar un fel de „Prieteni ai ediției-monument” care să strângă fonduri și să facă propaganda trebuitoare. O asemenea carte sărbătorească ar sluji neamului nostru înmiit mai mult decât o marmură sau un bronz. Răsfoită în străinătate de mâini simțitoare la frumusețea tiparului, ea ar trezi curiozitate și simpatie pentru opera poetului și pentru poporul care-l
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
el nu există deloc, de vreme ce Adunarea și Senatul au deciziunea în mâna lor la fiecare caz de colonizare. Articolul 131, care desființează Consiliul de Stat, ar trebui suprimat. Experiența ne-a dovedit că nici miniștrii, nici Adunarea nu au liniștea trebuitoare pentru a elabora, după cum se cuvine, proiectele de legi. Prin aceasta noi nu voim a zice ca să li se ia inițiativa legislativă, ci din contra, acel mare drept trebuie să le rămâie în toată întregimea sa; dar un Consiliu de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în glas: „A murit mama, tată!” Atunci el a prins să plîngă cu capul în mîini, zguduit, jelind-o și jelindu-se pe sine. Au început pregătirile pentru aducerea mamei acasă. S-au numărat mai întîi ștergarele, apoi celelalte lucruri trebuitoare. Spre seară, împreună cu Lucica, am cumpărat mamei o broboadă frumoasă „cum nu cred că a mai purtat în viața ei”, lumînări, pantofi, prosoape pentru preoți. Casa ni-i mereu plină de lume, vecinele, îndeosebi Gința, dîndu-ne sfaturi, repetîndu-ne de ce mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
nu s-a schimbat și nu arată încă a cvadragenar, a rîs prelung, satisfăcut. N-am exagerat: n are nici o cută pe față și nici un fir de păr alb. E unul din udeștenii remarcabili. A fost înzestrat cu toate calitățile trebuitoare carierei pe care și-a ales-o: sănătate, inteligență, voință. Că e inteligent, și-a dat el însuși seama cînd, elev mic, a rezolvat o problemă dată de profesorul Pînzaru. Problema începea: „Bună ziua, 100 de gîște! Noi nu sîntem 100
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
umeri: „Ce?” „Domnul Corneliu a fost împușcat mortal de un individ neidentificat!... Asta a fost prima informație din «buletinul» Vocii Americii”. Am privit-o uluit. Îi apăruseră lacrimi pe obraz. Am încercat să spun ceva, dar n-am găsit cuvintele trebuitoare. Mi-a telefonat Lucica. Înainte cu doar cinci minute de a i se da legătura, a auzit și ea aceeași știre. N-am mai putut să citesc. M-am dus să văd, la televizor, Sorrel și Fiul. În film, Fiul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
hram, se întrecea cu alți căruțași în curse nebunești, barbare, bătîndu-și calul, ca să cîștige, cu codiriștea ori cu lanțul? în sicriu, mătușa avea aceeași figură modestă, resemnată ca totdeauna. Cînd au adus-o acasă nu știau dacă are pregătite lucrurile trebuitoare. Avea tot: straie, ștergare și cecuri cu peste 30 de mii, depuși pe numele ei și al nepoatei, dovadă că gîndise că va trăi mai mult decît moș Vasile. La adunarea de doliu au venit cîteva zeci de persoane, vecini
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
corupția și atîtea altele, rele și urîte. Culmea e că, dintr-un soi de inerție sau pentru a se masca în nevoiași, unii continuă să se plîngă de lipsuri și după ce, pe căi ocolite, și-au făcut rost de cele trebuitoare. Criza a creat și această formă de perversitate. De aceea, cînd am în față pe cîte unul dintre cei atinși de boala văicărelii, îmi vine să-l reped, să i spun că-și merită soarta de cîrtiță, de vierme în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de „munci”, de pe urma cărora trag nu o dată foloase materiale. Pe mine însă gîndul de a sta o noapte la Fundu Răcăciuni sau la Răchitoasa mă exasperează. Alt aspect al aceleiași crize e imposibilitatea de a-mi procura cărțile și revistele trebuitoare. În urmă cu un deceniu intram zilnic în librării și cumpăram cel puțin trei cărți pe săptămînă. Ritmul achizițiilor depășea, uneori, ritmul lecturii. Azi abia de cumpăr trei cărți pe lună. Nemulțumirile mele nu sînt consecința firii pe care o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]