9,583 matches
-
Și neputințele ororilor care-n același cerc,Ne mistuie pe toți sau doar pe uniiPâna la ultima făptură blândă dar încercSă caut o lumină- n intuneric unde sfinții,Fără de văz ne-mpart atingerea- n făpturi,Fără de-auz se mișcă tremurând în bezna minții,Vocale- n vocile deschiselor lor guri,Mult mai târziu, la mii de ani, după apocalipsă,Trezită din genunea de aburi fumurii,Fără ca nimeni pân-atunci să-mi fi simțit vreo lipsă, Aș învia cu disperare, înfiind copii
SILVANA ANDRADA [Corola-blog/BlogPost/381528_a_382857]
-
se așeze la locul ei, între ea și Magda. Mai mult se lăsă să cadă decât se așeză și, instantaneu, le prinse de mâini, într-o strânsoare disperată, atât pe Magda cât și pe Mioara. Dar ce strânsoare...! Mâinile îi tremurau îngrozitor, ca ale unui abstinent de băutură, ca ale unui bolnav de Parkinson. - Nenorocitul naibii, șuieră printre buzele aproape închise, cu capul plecat și cu ochii asemenea, privind în farfurie, ferindu-și fața și ochii de prietenele ei dragi. - Ce
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
ei. Mai multe mâini se întinseră spre sticlă, spre pahar dar se retraseră apoi și Ramona îi turna un pahar de apă și i-l puse în față. Întinse mâna să-l ia, îl apucă, îl ridică un pic dar tremura așa de tare că apa, din paharul prea plin, începu să se reverse peste margini, și într-o parte și în alta. Îl așeză cu o mișcare bruscă la loc. - Nu mai vreau! Ar fi dorit dar mâinile nu o
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
ard. Bucata mea de pâine pe masă șade albă uscându-se în coaja mirosului de vânt căci buzele îmi crapă în crusta disperării de-a mai simți odată aroma de pământ. Să mai visez odată la legănarea adâncă ce-mi tremură în oase acorduri fără cer, balans de vagoneți în galerii pierdute cântând fără măsură ecouri în eter! Mă mai întreb: putea-va uita de mine Vâlva ori mă așteaptă încă în trupu-i de nălucă să-i împlinesc blestemul cusut cu
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
mute,cu umbre neclintite ce sângele îmi ard.Bucata mea de pâine pe masă șade albăuscându-se în coaja mirosului de vântcăci buzele îmi crapă în crusta disperăriide-a mai simți odată aroma de pământ.Să mai visez odată la legănarea adâncăce-mi tremură în oase acorduri fără cer,balans de vagoneți în galerii pierdutecântând fără măsură ecouri în eter! Mă mai întreb: putea-va uita de mine Vâlvaori mă așteaptă încă în trupu-i de nălucăsă-i împlinesc blestemul cusut cu fir de aurpe-acea potecă
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
reușește să încânte spiritual și vizual cu o mare ... XXVIII. FRUNZA, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. FRUNZA Auzind o frunză mică că atunci când toamna vine trebuie să părăsească curcubeu, surori și casă, tremurând pe ram de frică se porni lung să suspine pentru soarta ei de frunză, scurtă și cam nemiloasă. - Draga mea, n-ai de ce plânge, îi șopti o frunză mare, de cum toamna se ivește negreșit ai să - nțelegi cât de minunată
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
creață, cât de sus putem s-ajungem și apoi cât de departe de-l chemăm pe vântul toamnei într-o zi, de dimineață, ... Citește mai mult FRUNZAAuzind o frunză mică că atunci când toamna vinetrebuie să părăsească curcubeu, surori și casă,tremurând pe ram de frică se porni lung să suspinepentru soarta ei de frunză, scurtă și cam nemiloasă.- Draga mea, n-ai de ce plânge, îi șopti o frunză mare,de cum toamna se ivește negreșit ai să - nțelegicât de minunată-i viața
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
târtan! Comanda la mine! Nu ai voie să-ți faci de cap, nu ai voie să miști în front! Parcă ne pălise cu leuca. Eram complet năuciți, pentru că ne învățaserăm cu felul delicat și afectuos al domnișoarei Iulia. Involuntar și tremurând, copiii au dus mâinile la spate sau le-au încrucișat la piept. Toți se străduiau să ”nu miște în front”. -Trebuie să coborâm milităria, a continuat vocea dogită a domnului Fusulan, ca târtanul să înțeleagă că așa se învață carte
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
îl pupă și „mămica”. Pur și simplu ne vâjâia capul la auzul acestor explicații, cu mârlanii și monitorii de bancă. Fiecare se întreba îngrozit dacă va scăpa cu titlul de monitor. Peste toată clasa plutea buimăceala și frica. Toți copiii tremurau, mai puțin Mihăiță, care zâmbea radios. El trăsese lozul cel mare: monitor general. Din această băltoacă de năuceală ne-a scos vocea dogită: - Ei, ia să vedem, care ne sunt monitorii și care “onorabilii” mârlani? Urmă o selecție, dar pe
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381753_a_383082]
-
din 23 iunie 2016. Amărăciunea este în inima mea; clipă cea grea, ce nu se mai vrea, o alung prin Cuvânt. Tu esti Stâlp Sfânt,aud. Pentru ce amar gând, străpunge al inimii cânt? Inima Ta,Isuse,o simt pulsând, tremurând în a mea. Isuse,Prea-sfânt, purifica inima mea, și fă-o să bată, sa simta cu a Ta! Alunga al morții frământ, ce se zbate în lanțuri de plumb! Citește mai mult Amărăciunea este în inima mea;clipă cea grea
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
plumb! Citește mai mult Amărăciunea este în inima mea;clipă cea grea,ce nu se mai vrea,o alung prin Cuvânt.Tu ești Stâlp Sfânt,aud.Pentru ce amar gând,străpunge al inimii cânt? Inima Ta,Isuse,o simt pulsând,tremurând în a mea.Isuse,Prea-sfânt,purifica inima mea,si fă-o să bată,să simtă cu a Ta!Alunga al morții frământ,ce se zbate în lanțuri de plumb!... XXII. SPECCHIO, de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 1989
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
3"CUIB PRINTRE STELE"), de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. Soțului meu. Ți-am mângâiat tâmplele aurii, bujorii din obraz în transcendental. Ți-am sărutat curajoasă buzele... Revino! Te doresc, strigă inima-mi , tremurând, pulsând în a ta! Cu ochii închiși în miez de noapte încerc să te revăd, să te simt,să te iubesc. Sunt un rug aprins pt.tine. Îmi zic, haide, să depășim barierele, spațiile de frunze, Marile,M-tii,C-tele
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
ne iubim la nesfârșit Pleacă,îmi strigă ,amară aorta, prea târziu , ai ajuns,să dorești,să iubești! Citește mai mult Soțului meu.Ti-am mângâiat tâmplele aurii,bujorii din obrazin transcendental.Ti-am sărutat curajoasă buzele...Revino!Te doresc,strigainima-mi ,tremurând,pulsând în a ta!Cu ochii inchisiin miez de noapteincerc să te revăd,să te simt,să te iubesc. Sunt un rug aprins pt.tine.Imi zic, haide,să depășim barierele,spațiile de frunze,Marile,M-tii,C-tele,Oceanele;inlantutit
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
OBOSITĂ..., de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 1940 din 23 aprilie 2016. Când obosită mă-ntorc de la lucru, mi-e teamă ades,că n-o să mai pot, să simt,să gust din acest fior al Iubirii, ce-mi tremură-n vene,mi-e teamă ades, că n-o să mai pot. Atunci ,aș fi moartă-n Hristos, și mă doare,de-aș ști că-s muri. Vreau treaza să fiu ptr.Tine, oricât ,și orice,aș da să-mi trăiești
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
oricât și orice , ți-aș jertfi viața mea ! Ileana Vicic Stâncă. Citește mai mult Când obosită mă-ntorc de la lucru,mi-e teamă ades,că n-o să mai pot,să simt,să gust din acest fior al Iubirii,ce-mi tremură-n vene,mi-e teamă ades,că n-o să mai pot.Atunci ,aș fi moartă-n Hristos,și mă doare,de-aș ști că-s muri.Vreau treaza să fiu ptr.Tine,oricât ,și orice,aș da să-mi trăiești
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
Monitorul cârâia tot așa și, instinctiv, întindea cealaltă palmă. Cum eram în ultima bancă, sufeream intens pentru toate loviturile încasate de monitori și încercam să intuiesc durerea provocată de acestea. Ă-ă-iam în neștire, închipuindu-mi că voi cânta corect și tremuram cu toate fibrele sufletului. Când a ajuns la banca mea, a început cu Gogu: - Hai, mârlan, s-aud! Ă-ă-ăă! Gogu, foarte calm a ă-ă-it aproximativ corect, fapt ce l-a încântat pe domnul Fusulan: - Uite că mârlanul poate! Bravo, mârlan
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
Nautilus Pompilius: „ce va costa înțelepciunea ta atunci cînd va fi nevoie de forța mîinii?” O judecată cinică și dură, dar - din păcate - adevărată. Urcarea sau coborîrea unui canion ca 7 scări nu înseamnă o situație limită, dar dacă-ți tremură mîna sau îți alunecă piciorul poate fi fatal pentru viața ta. Oricum, cînd riști c-așa ai tu chef e în regulă, dar dacă te trezești într-o situație la limită sau peste limită fără voia ta... ce faci? Acționezi
Ce faci dacă…? [Corola-blog/BlogPost/99548_a_100840]
-
certați-mă, făceți-mi scandal, căutați-mi nod în papură. Promit să încerc să țin cont de observațiile care mi se vor părea justificate. N-o să stau azi prea mult pe net, dar, diseară, când o să deschid blogul, o să-mi tremure genunchii de emoție. Oare câte critici o să găsesc? Mai multe decât laudele de data trecută? Mai puține? Foto Shutterstock
Vă invit să mă criticați by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20194_a_21519]
-
voi n-ați muri dacă v-aș trage eu, acum, o pălmuță de-aia, dar SIIIIIGUR ați urla ca din gură de șarpe. LATER EDIT: Pentru cei care cred că opusul bătăii este permisivitatea prost înțeleasă și părintele căruia îi tremură chiloții că ar putea traumatiza copilul dacă nu îl lasă să facă numai ce vrea el, un articol al meu mai vechi, intitulat De ce prefer echilibrul în locul excesului. Din nou despre attachment parenting.
Una e să bați copilul, alta e să-i tragi, din când în când, una la funduleț? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20208_a_21533]
-
sau MAAARE), spre deosebire de Dumnezeu, care n-a avut în viața lui nici măcar un Matiz. Dacă poliția română și-ar face treaba, aceste specimene ar fi rare spre inexistente, ca în toate țările în care se aplică legea și oamenilor le tremură izmenele de frica amenzilor exorbitante. Dacă poliția română și-ar face treaba, șansele ca omul acela - Dumnezeu să-l odihnească și să-l ierte - să se fi angajat într-o depășire care să se termine dincolo de parapet* ar fi fost
Poliția română și tragedia din Muntenegru by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20235_a_21560]
-
un hotel (nu mai știu cum se numește) și am intrat în recepție. Nu știu de ce. Prietenul meu (de care nu-mi dădusem seama până atunci că a disparut) stătea pe un fotoliu și fuma. M-am așezat și eu. Tremuram amândoi. Eram încă prea speriată să îl întreb de ce m-a lăsat singură acolo cu aia (am aflat peste câteva zile când am putut adună forță să întreb că a plecat pentru că a făcut el un calcul și s-a
“Asta e trădătoare! Uitați aici una de-a lu’ Rațiu!” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20269_a_21594]
-
urât. Apoi, imaginează-ți că vei avea la rândul tău un copil. Cum o să te simți în nopțile de febră și ce fantome te vor bântui în zilele în care va fi bolnav? Toți copiii se îmbolnăvesc și toți părinții tremură măcar o dată de spaima că îi vor pierde. Cum vor arăta spaimele tale și cât de mult te va ajuta amintirea răutății și a cinismului de azi? Știu, ești supărat că te înjură și te condamnă toată lumea. Ești singur împotriva
Vanitate versus o viaţă de copil by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20285_a_21610]
-
vreo două săptămâni rezolvarea problemei, am căutat pe net o adresă de mail. Prima surpriză-șoc: am și găsit una! Am scris un mail, am atașat procesul verbal și chitanța, am îndrăznit să cer o confirmare de primire și, cu sufletul tremurând, am apăsat butonul “send”. Al doilea șoc: mailul nu s-a întors. Deci adresa era bună. Peste mai puțin de zece minute, am avut și al treilea șoc, cel mai mare. Am primit un mail cu confirmarea cerută. Incredibil, încurajator
Poliţia răspunde la mailuri by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20335_a_21660]
-
băiat. Băieții au spart partea laterală a amfiteatrului și am intrat practic sub podea. Am pus lemnele la loc și am așteptat. Ce? Nu știu. Nu-mi mai aduc aminte decât că era întuneric, stăteam cu nasul în praf și tremuram. Toate simțurile erau anesteziate. Trăiam doar pentru că auzeam. Auzeam strigătele minerilor, înjurăturile, țipetele de durere ale celor bătuți, o portavoce care cerea o salvare pentru Marian Munteanu. De trei ori au venit să verifice amfiteatru, de trei ori le-am
13-15 iunie – Mărturii ale victimelor by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20342_a_21667]
-
de zile a riscat să se innece cu propria salivă în timpul nopții, nopți în care acest copil nu a dormit din cauza suferinței. Luni de zile în care a vărsat de 20 de ori pe zi. 10 luni întregul corp îi tremura la orice atingere. 10 luni a avut un tub pe gât ce ii producea răni. 34 de luni de când este hrănit cu seringă. Luni de zile în care corpul i se contorsiona în poziții imposibile. Luni de zile îi introduceam
O poveste pe care ați prefera să n-o aflați by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20280_a_21605]