9,812 matches
-
-i la sân mâinile înghețate! Nu-i reproșa iubitei defectele! Află un nume măgulitor pentru fiecare defect. Nu întreba de ani, nici sub ce consul s-ă născut.” El dă și sfaturi femeilor. Zice că cine refuză un cavaler va tremura babă în patul ei pustiu. ,,Șarpele își schimbă pielea, cerbul înnoiește coarnele, tinerețea femeii nu mai vine înapoi.! Femeia să fie elegantă,să uzeze de toate mijloacele ei pentru ă atrage un bărbat. Femeia cu capul prelung să-și facă
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
ca în zbor, pe deșelate Și răpus de-amara truda prin desișul cel romantic M-am trezit în miezul nopții diafane cam sălbatic - Căpătînd în fine dreptul de-a zbura spre alte țărmuri Pe cînd zîna-ncălecată mă-ntreba iar: „De ce tremuri ?” SUB UN CER CU MERE COAPTE sub un cer cu stele coapte te visăm noapte de noapte te pierdusem pe cîmpie delicată păpădie căprioara minunată floaricica parfumata... te visăm noapte de noapte sub un cer cu stele coapte și erai
SONETE ANGUASATE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Sonete_anguasate.html [Corola-blog/BlogPost/355660_a_356989]
-
de pacate ești iertat!” ... După ce, cum vă spusei, fără a mă dojeni, Că-i dadui vr'o zece lei, nu știu vorba cum veni, Discutând noi amical, ce-i prin sat și prin popor, Să-l aud, la față pal, tremurând bănuitor: “Te-aș mai fi-ntrebat ceva, însa, iaca, nu insist, Dar ... știu eu, pe undeva ... nu cumva c-ai fi băsist?! Că de-ai fi ... satană piei! Scuipând el în sân, grețos, De acest păcat, vălei! Nu te spală nici
DEMOCRAŢIE CREŞTINEASCĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 by http://confluente.ro/valeriu_cercel_1408412061.html [Corola-blog/BlogPost/352267_a_353596]
-
mai mare poet al iubirii și al frumuseților naturii. La începuturile vieții dragostea lui este senină, frumoasă, împlinită cel mai adesea într-un cadru feeric al naturii proaspete și viguroase, ca în poezia „Dorința”: Vino-n codru la izvorul / Care tremură pe prund,/ unde prispa cea de brazde/ Crengi plecate o ascund./ Și în brațele-mi întinse/ Să alergi, pe piept să-mi cazi,/ Să-ți desprind din creștet vălul,/ Să-l ridic de pe obraz ... Iubita îi apare gingașă venind parcă
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos.[ ... ] Iată lacul. Luna plină,/ Poleindu-l, îl străbate;/ El, aprins de-a ei lumină,/ Simte-a lui singurătate./ Tremurând cu unde-n spume,/ Între trestie le farmă/ Și visând o-ntreagă lume/ Tot nu poate să adoarmă./ De-al tău chip el se pătrunde,/ Ca oglinda îl alege -/ Ce privești zâmbind în unde?/ Ești frumoasă, se-nțelege./ Înălțimile albastre
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
Doamne, orice preț,/ Dar dă-mi o altă soarte,/ Căci tu izvor ești de vieți/ Și dătător de moarte;/ Reia-mi al nemuririi nimb/ Și focul din privire,/ Și pentru toate dă-mi în schimb/ O oră de iubire.[...] El tremură ca alte dăți/ În codri și pe dealuri,/ Călăuzind singurătăți/ De mișcătoare valuri;/ Dar nu mai cade ca-n trecut/ În mări din tot înaltul:/ - Ce-ți pasă ție chip de lut,/ Dac-oi fi eu sau altul?/ Trăind în
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
deșert. Alteori nu pe piatră ci pe un perete de gheață îmi par atârnate poemele, ca tablouri pironite și gheața se topește sub sensibilitatea fiecărui vers, în spatele poeziei se deschide un univers nebănuit, viu, colorat, cu multă lumină. Deșertul roșu tremurând sub lună sub ape Fâsâind sub poalele zeiței Mângâindu-I gleznele spumoase Sparte de discul auriu căzut în uitare Lumina răspăndea un cal zglobiu Și iubit Departe Argintul din spatele Oglinzilor de piatră dezvăluie din matcă și învăluie degrabă în mister
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1442392513.html [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
vânătoare, dar nici până azi, nu știu cum am scăpat cu viață, când, de frică, am căzut în mijlocul lupilor. Tatăl sărbătoritului, vărul bunicului, l-a rugat și el: - Hai, vere, spune, ce s-a întâmplat atunci? După vânătoare, Ion a venit acasă tremurând, nu de frig, ci de frică. Ca să-i treacă, a bătrână l-a afumat trei zile cu păr din lupul vânat de tine. Ba, l-a mai și „bătut” cu mătura aprinsă, încercând s-alunge frica din el, de credeam
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1482384544.html [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
prilejul să fie sedus de misterul acestora, cutreierând pădurile și văile parfumate din nostalgicul tărâm bucovinean. Oglinda lacului adăpostind luna, stelele cerului: „Iată lacul! Luna plină/ Poleindu-l îl străbate,/ El aprins de-a ei lumină/ Simte-a lui singurătate. Tremurând ca unde-n spume/ Între trestie le farmă,/ Și visând o-ntreagă lume,/ Tot nu poate să adoarmă...”; Pădurea: „În al umbrei întuneric/ Te asemăn unui prinț/ Ce se uit-adânc în ape/ Cu ochi negri și cuminți”; Floarea: „Și te-
CU DORUL „LUCEAFĂRULUI” O ÎNTREAGĂ NAȚIUNE A RĂMAS! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1433818370.html [Corola-blog/BlogPost/383306_a_384635]
-
Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2110 din 10 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Oriunde este dat pe acest pământ, Să se-ntâlnească vise și speranțe, Fericire și lacrimi în suflet frânt, Împletite-n dulci-amare romanțe... Parfumuri învelind roze tremurând Adie-n zare, inimi lin atingând, Sub clar de lună, tristeți ușor stingând, Stelele, deasupra lor, vii luminând... Sub magia astrelor nopții plutind, Se înseninează priviri umbrite, Roua ochilor, fermecător sclipind, Curge prelung, în clipe infinite... O lume-n care
NEMURITOARE MELANCOLII... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1476053015.html [Corola-blog/BlogPost/383408_a_384737]
-
ferestre de-albastru marțian. Fântânile-nghețate cu licăriri cubiste, ornează câmpuri nude și poleite trist, cu linii alungite și mult prea pesimiste, trasate alegoric prin ceața de-ametist. Tabloul se tot schimbă, cu fiecare pată ce ruginește-n tonuri și tremură-n culori, iluzionist, măiastru, noiembrie ne-mbată cu tehnica în care pictează, deseori. Referință Bibliografică: Tablou de noiembrie / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1401, Anul IV, 01 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Mihaela Alexandra
TABLOU DE NOIEMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414813214.html [Corola-blog/BlogPost/341124_a_342453]
-
zac în agonie, E-ntuneric beznă, parcă-s o epavă, Când răsari, în trupu-mi nervii toți învie, Când te strâng în brațe, simt în vene lavă. Coapsele și sânii îți pictez cu gura, Trupu-i ca o pânză,-ntins pe șevalete; Tremură penelul, tremură pictura, Te-aș picta întruna, nuduri și portrete. Sprintenă la minte și la trup zglobie, Uneori vioaie, alteori mai gravă, Cochetezi cu toții,-s ros de gelozie, Tu îmi ești tămâie, tu îmi ești otravă. Tu îmi ești tămâie
GLOSSĂ MADRIGAL de DAN NOREA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1403080333.html [Corola-blog/BlogPost/352280_a_353609]
-
agonie, E-ntuneric beznă, parcă-s o epavă, Când răsari, în trupu-mi nervii toți învie, Când te strâng în brațe, simt în vene lavă. Coapsele și sânii îți pictez cu gura, Trupu-i ca o pânză,-ntins pe șevalete; Tremură penelul, tremură pictura, Te-aș picta întruna, nuduri și portrete. Sprintenă la minte și la trup zglobie, Uneori vioaie, alteori mai gravă, Cochetezi cu toții,-s ros de gelozie, Tu îmi ești tămâie, tu îmi ești otravă. Tu îmi ești tămâie, tu îmi
GLOSSĂ MADRIGAL de DAN NOREA în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1403080333.html [Corola-blog/BlogPost/352280_a_353609]
-
distinge. Degeaba ai lumânări parfumate, menestreli care să-ți cânte în surdină la ureche și cupa de șampanie din care să picure stelele strălucitoare pe buzele fierbinți, mângâiate de răcoare licorii. Ai nevoie să simți lângă tine acea persoană care tremură de nerăbdarea să te cuprindă în brațe, să-ți invadeze buzele cu sărutări pasionale. Să simți cum ți se pun cârcei la degete când îi mângâi trupul dornic de iubire. Asta lipsește ca totul să fie cum zici tu. - Ca să
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402248038.html [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
largi singurătăți în largi singurătăți chivotul nostru l-am pierdut demult în acestă mare agonie a două suflete care respiră extazul tăcerilor din ochi e ora primăverii și pe pământ și-n cer ascultă cum cântă frunzele în noi cum tremură izvoarele a moarte și-a viață rătăcite zănatic prin jnepii roșcați unde e oare poteca de piatră spre apele vii să le bem savoarea cea dulce cea dulce turme biblice urcă precum sângele -n noi unde ni-i rădăcina și
POVESTE NAIVĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poveste_naiva_ion_ionescu_bucovu_1392711043.html [Corola-blog/BlogPost/364082_a_365411]
-
în apă, dar când l-am desfăcut am găsit un bilet. Palidă, Delia, luă biletul și citi: Sunt tot mai aproape de tine! Nu uita! Am citit și eu biletul, zise Lidia, și nu înțeleg nimic! O fi o glumă proastă? Tremurând, Delia șoptind doar, îi răspunse: — Probabil o glumă proastă! Nu mai avea putere, era prea mult pentru ea. Încă puțin, își zise, și mă îmbolnăvesc! Îl sună chiar atunci, pe Ștefan. Îi povesti incidentul. — Nu-mi place defel, Delia! Mă
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1455560138.html [Corola-blog/BlogPost/383994_a_385323]
-
ninsoare, Mi-e dor de cerul unei nopți de vară, De zorii care cântă la vioară, De răsăritul dezmierdat de mare. Mi-e dor de-o ploaie de lumini pe seară, De toamna care freamătă cu-ardoare, De valuri care tremură sub soare, Mi-e dor de clipe dragi, de-odinioară. Și focul care arde mă frământă, Am ostenit în haina de mister, Doar stelele și luna mai cuvântă Iar eu privesc aievea către cer. În noaptea asta o lumină sfântă
SONET DE DOR de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448813783.html [Corola-blog/BlogPost/383155_a_384484]
-
jale. » Aici s-a întors poetul din vâltorile politice ale timpului care i-au « smuls nervi și multă cerneală » să ia o gură de aer curat și să se odihnească. El avea să spună mai târziu, despre aceste meleaguri : Îmi tremură durerea-n gene Cum calc pe vechiul drum bătut... Natura aceea proaspătă în care a deschis ochii poetul, Goga n-a încetat niciodată s-o dorească, s-o iubească, regretând permanent plecarea de lângă părinți, din satul natal : « De ce m-ați
Ion Ionescu-Bucovu: Din iubirile lui Octavian Goga by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-din-iubirile-lui-octavian-goga/ [Corola-blog/BlogPost/339416_a_340745]
-
de abur) Iarna se lasă ``răsfoită`` de priviri... Pare ``clădită`` din umbra cu chipu-i livid, împodobită cu ``înghețata cunună de stele`` (Iarna). Gerul stăpânește deopotrivă teluricul și cosmicul. Anotimpul hibernal se preface în ``tabloul de zăpadă``, cadrul în care tremură începutul de iubire, atras de ``fulgi pufoși ca niște pui ``. Trezirea miraculoasă a naturii după o iarnă posesivă reprezintă o eliberare universală ``Tâmpla zilei`` zvâcnește, `` puful de sălcioară`` ``tremură``/ Pe crengi râd `` ciucuri verzi de mătase ``. Sufletul se înalță în
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1482172973.html [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
Anotimpul hibernal se preface în ``tabloul de zăpadă``, cadrul în care tremură începutul de iubire, atras de ``fulgi pufoși ca niște pui ``. Trezirea miraculoasă a naturii după o iarnă posesivă reprezintă o eliberare universală ``Tâmpla zilei`` zvâcnește, `` puful de sălcioară`` ``tremură``/ Pe crengi râd `` ciucuri verzi de mătase ``. Sufletul se înalță în azur fericit. ( Primăvara). Elementele vegetale care compun imaginarul poetic rusian -velința pământului, frunzele din spuma norilor, mugurii ce se sparg în alb, în roz, răspândind miresme, primăvara, se-nfiripă
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/lia_ruse_1482172973.html [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
e alta magie, decât cea a rostirii- Cu fata smerita, îmi spun: "Iată sunt eu." Doamne, ai undeva pentru mine o taină- În rugi o găsesc și- o pipai prin somn, Te rog, Dumnezeul meu, lasă-mi o iarnă, Să tremur, că-s frunză în mugur din pom. Vocea Ta sfântă mă smulge din lanțuri, Printre celule pătrunde, întemnițate, O, Doamne, cine te pierde, își vinde viața, Ca și păgânul cu multă știință de carte. Lilia Manole Referință Bibliografica: O, Doamne
O, DOAMNE, CINE TE PIERDE... de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1477599956.html [Corola-blog/BlogPost/340479_a_341808]
-
într-o goană nebună, invocând numele fiicei, dar nu își auzea vocea! Sau o auzea venind de departe... Nu înțelegea! Nu conta... continua să alerge până se trezi pe betonul rece, strângând la piept cu deznădejde un trup firav, ce tremura tăcut, cutremurat de suspine molcome. Referință Bibliografică: Dileme ( fragment 22) / Silvia Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2191, Anul VI, 30 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DILEME ( FRAGMENT 22) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1483132145.html [Corola-blog/BlogPost/375654_a_376983]
-
TE ASCUNZI DE TINE ÎNSUȚI, de Nuța Istrate Gangan, publicat în Ediția nr. 689 din 19 noiembrie 2012. atunci când te ascunzi de mine îți acoperi ochii într-un joc ciudat (nu vezi că ți-i acoperi cu palmele mele?) îți tremur sub pleoapă respiri sub pielea mea alergi prin sânge cu tropot sălbatic trupul meu poartă amprentele tale mi-ai tradus iubirea în esperanto spuneai că voi înțelege (ai vrut să avem o limbă a noastră) cauți disperat în dicționarele lumii
NUŢA ISTRATE GANGAN by http://confluente.ro/articole/nu%C5%A3a_istrate_gangan/canal [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
pui Duh de slavă în duhul de tină, Nimic să nu mă mai doboare, Iar inima frântă s-o-mbraci în Lumină, Să-și caute drumul spre Soare. Privește-mă Tată, fereastra-i deschisă Și zorii pătrund în odaie, Îmi tremură glasul, mi-e inim-aprinsă, Pe față cad lacrimi șiroaie. O, vino degrabă, adu bucuria Ce numai la Tine există, Privesc țintă cerul, aștept veșnicia Și uit cât mi-e viața de tristă. Mai am doar o țintă, lumină și sare
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1443385021.html [Corola-blog/BlogPost/377533_a_378862]
-
un zbor care poartă-n arìpi armonie, iar în plisc o mlădiță de dor. În azur mă visez curcubeie ce doresc să-mi devină veșmânt și din slavă chiar Calea Lactee se oferă să-mi fie pământ. Trupul meu nu mai tremură-n geruri, simt în gânduri un foșnet de glas ce-mi descrie imensele ceruri unde soarta-mi va face popas. Și în inima mea mii de ruguri din lumina speranței se-aprind când pe ramuri, din noii mei muguri, albe
SEVÃ PRIMÃVARÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1432146146.html [Corola-blog/BlogPost/367644_a_368973]