616 matches
-
subțirică, înaltă, cu doi ochi frumoși, un piept bine conturat într-o rochiță sexy dintr-un material foarte plăcut, într-o culoare proaspătă de vară, de un galben pal. Cupele de la nivelul pieptului evidențiau plinătatea sânilor rotunzi și tari, ce tresăltau la fiecare mișcare a corpului, captivând atenția bărbaților pe lângă care treceau. Rochița avea drapeuri frumoase, volănașe la decolteuri și bretele, iar la nivelul taliei era lucrată cu un passe plisat care-i scotea în evidență și mai mult talia subțire
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376626_a_377955]
-
o fascinație specială, care canaliza privirile curioase asupra fizicului său. Așa cum apărea în lumina difuză de pe ring, părea o femeie frumoasă și chiar era. Fesele tari și bombate se reliefau prin subțirimea materialului rochiței. Sânii pietroși, rotunzi ca două portocale, tresăltau la fiecare mișcare gata să sară din cupele parcă prea mici pentru a-i stăpâni. O parte a rozetei din jurul mamelonului își făcu apariția din sutien, atrăgând ca un magnet privirile flămânde ale celor din apropiere. Abia acum, Ștefan începea
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376629_a_377958]
-
pe balta de la Limanu. Își asigurase deja porția de saramură. Taică-său a deschis cea de a doua cutie cu bere și și-a aprins a nu știu câta țigară. Nu renunțase să mai spere că s-ar putea să tresalte și bambina sa și apoi să prindă și el câte ceva în cârligul lansetei. Marian se ocupa de grătar și împreună cu fiică-mea întorceau fripturile de zor. Din când în când, umplea păhăruțele de unică folosință cu țuică de mere, făcută
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
m-am depărtat. E-acolo, ea există! A mea natură însă, Făcut-a Paradisul un puzzle, de atunci, Combin, așez, tot caut în viață piesa lipsă Și nu găsesc nimica, chiar de muncesc pe brânci. Se conturează totuși ceva, duhu-mi tresaltă, Văd în fundal o cruce, un Om ce-I răstignit, Apoi, piesă cu piesă, ca forma sub o daltă, Se revelează Harul și Cel ce m-a iubit. O mână nevăzută așează cu răbdare, Tot ce-am stricat o viață
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2085 din 15 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375174_a_376503]
-
sculptați, De dorul meu, sfințiți de vreme, Ades’ mi-s ochii-nlăcrimați”. (Dor de-acasă) În versurile sale poeta își cântă și dragostea față de țară, revărsându-și mândria de a se fi născut și trăit pe aceste meleaguri. Sufletul său tresaltă cu entuziasm, purtat de măreția râurilor albastre și încununat de florile de munte. Devotamentul față glie se clădește într-un tablou al unicității: „Sunt fiică de român și flori de munte, Râuri albastre-mi curg șuvoi pe ie, Catrință-n
GEORGETA MINODORA RESTEMAN – ANOTIMPUL POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372749_a_374078]
-
-mi vreme să alung din mine temerile absurde cruce pe cruce ridic mereu adaug așchii de cuvânt așchii de verbe ale staticii din care simt că nu mai pot ieși totul e vechi și nou deopotrivă și totuși tu de ce tresalți la fiecare ochi de izvor de ce cum poți tu să rămâi copil când în jurul nostru și prin noi trece soarele ne învie arde reînvie apoi ne adună la răsărit pentru alți pași netăgăduită frumusețe a ta suflete vreau să împart
CE MAI ŞTII DE MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373194_a_374523]
-
dezirabil pentru comunitate. Și astăzi îmi aduc aminte cu plăcere de acel eveniment. Era o dimineață însorită din toamna anului 1965. Un amalgam de sentimente contradictorii - nerăbdare, emoție, veselie, triste și teamă în aceelași timp - îmi făceau inima ba să tresalte de bucurie, ba să fie strânsă în cleștele fiorilor spaimei. În sfârșit, îmbrăcat în uniforma mea cea nouă, cu chipiul în cap și cu ghetuțele lustruite, am pornit - cu sufletul la gură și cu inima cât un purice - spre Școala
PRIMA ZI DE ŞCOALĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372114_a_373443]
-
Deschid o carte căutând... O foaie cu-n desen ce-i scrisă .. Cu dedicare acestui anotimp Pe filă-s nori sihaștri îmbrățișați De cerul cu albastru îmbrăcat Cu stoluri înșirate lungi .. Muguri verzi din amintiri adânci! Vânt jucăuș prin flori tresaltă, Iar prin natura re-nviată Albul respirând se lasă În primăvara ce-a venit acasă! Primăveri din ani la rând Ne satura privirea stăruind În clipele tăcute pelerine Și-n gândurile ce-s Ondine... Prin nepătrunsul firii dor Pe aripile de
PRIMĂVARA A VENIT de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376239_a_377568]
-
mână. Fă-mi și mie loc! Fata se trase mai deoparte, fremătând de nerăbdare. Nu rosti nici un cuvânt; doar se cuibări la pieptul mamei, lăsând să-i scape un suspin de mulțumire. Aruncă posesiv, un braț peste pieptul ei ce tresălta de duioșie și bucurie și adormi instantaneu, cu un căscat uriaș. Biata mamă, nu îndrăzni să se mai miște în următoarele două-trei ore, ca să nu tulbure somnul liniștit al fiicei. Intrigat de lunga ei absență, Liviu își strecură capul prin
DILEME ( FRAGMENT 25) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375657_a_376986]
-
m-am depărtat. E-acolo, ea există! A mea natură însă, Făcut-a Paradisul un puzzle, de atunci, Combin, așez, tot caut în viață piesa lipsă Și nu găsesc nimica, chiar de muncesc pe brânci. Se conturează totuși ceva, duhu-mi tresaltă, Văd în fundal o cruce, un Om ce-I răstignit, Apoi, piesă cu piesă, ca forma sub o daltă, Se revelează Harul și Cel ce m-a iubit. O mână nevăzută așează cu răbdare, Tot ce-am stricat o viață
ARMONII DIVINE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369203_a_370532]
-
splendid asfințit, când inima deodată râzând a-nmugurit. O tandră adiere în suflet mi-a pătruns și tristele-i unghere cu chiot i-au răspuns. Ce binecuvântare a-ncins ființa mea că dintr-odată-îmi pare că m-am născut abia. Destinul meu tresaltă, surâde încântat că în sfârșit de-o altă lumină-s sărutat. Au înflorit în mine speranțele târzii, iar sufletul meu plin e de blânde armonii. Și nici că îmi mai pasă de-al morții râs hain când viața e frumoasă
S-A-NSENINAT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369221_a_370550]
-
timp în perioada comunistă, când avântul de tip stahanovist era la mare preț, romanul pune accent și pe umorul celui exersat de Ioan Groșan ; iată o dovadă, culeasă de la pagina 115 : ”Pătrunde-mă cu delicatețe și sărută-mi sânii care tresaltă la fiecare apăsare a bastonului tău în flămânda mea pisicuță, hrănește-o cu cel mai măreț șobolan ce l-a primit până acum ( ... )”, îi spune Săndica tânărului profesor de franceză Mircea, pe care îl și alege până la urmă ca partener
DESPRE ROMANUL CAT DE MULT TE IUBESC... de STAN VIRGIL în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369256_a_370585]
-
de Duh, toate izvoarele pământului s-au înfiorat. Venea cu ele în lume Botezătorul. Preotul Zaharia, cel mut în necredința lui, a început să vorbească. Lăcrima cerul în ochii îngerului care te-a vestit. Și Pruncul din pântecele Mariei a tresăltat atunci de bucurie! Din ziua aceea binecuvântată fie de-a pururea Ziua înainte-mergătoare din noi! Să se bucure tot sufletul de ea. Referință Bibliografică: Din ziua aceea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24
DIN ZIUA ACEEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374250_a_375579]
-
filosof, poet de referință, Ce-ai oferit întregii lumi știință Și-ai luminat-o cu rima din Carpați. Cuvintele-ți pătrund în sfere-nalte Și dau mulțimii rostul ei pe lume, Dau stelelor, adâncă strălucire, Fac apele în valuri să tresalte Și gânduri noi să calce pe cutume, Iar moartea s-o transforme-n adormire! Pantum, Luceafărului " A fost odată ca-n povești A fost ca niciodată..."... Ai fost și, iată, astăzi ești La fel ca altădată...! A fost ca niciodată
DIN DOR DE EMINESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374272_a_375601]
-
am luat toate acele ‘ prafuri “ numai pentru că mi le dădeau ei ,și ei știu ce fac... Deși erau tare amare... De la o vreme mă mișc mai greu, aproape de loc, și nu mai am acea lumină în ochi... Doar sufletul îmi tresălta cănd îi văd, dar corpul nu mă mai ajută... De curând -mi-am adunat toate puterile, și am participat și eu la bucuria totală și deplină provocată de faptul că vor fi ...bunici ! Prietenii mei au meritat acest efort făcut de
CITTA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1359 din 20 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377727_a_379056]
-
cerul la apus; Dar locul tău e undeva anume Și mările prin grai mi te-au adus. TU AI PLECAT Tu ai plecat și șlefuiesc în daltă Metafora iubirii nesfârșite, Să-mi readuci puteri nebănuite Când inima-n acorduri vii tresaltă. Dar marea veșnicia ne promite, În dansul ei nisipul care saltă A dezmierdat și umbra cea înaltă, Renasc culori în vise răvășite. Speranța ta în nouri se deșiră Și am rămas doar vântul să-l ascult, Spre țărmul de regrete
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
o pereche el roșu, ea albă pe un rips cînepiu, aici, aici, lîngă intrarea la... aburi. În penumbra veacului, se văd încă treptele pe care, în goliciune edenică și cu cinzeaca alături, ne băteam cu măturițele, să zbîrnîie pielea, să tresalte creierul. Rămasele inscripții: Bărbați/ Femei. Discriminările celuilalt secol, pudicul, cumintele, încrezătorul (în suflet și... trup). Bariton celebru pe marile scene ale lumii, revenit, după ani, în București, în alt București, și răspunzînd, în fața aparatelor t.v., unor întrebări din cele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
bărbăteasca vlaga, 120 Nalta un chip de aur și pe scăpărătoarea stîncă el statu, Întunecos chip omenesc cu áripi și în adîncurile sale Orbitoarele lumini că de nestemate limpede luciră; fermecător în furie, Fălindu-se cu ochii săi, de Bucurie Tresăltînd în groaznică Trufie, [Căutînd slavă, dorind să fi avut ochi cerurile ca să vadă, 125 Și căutînd lingușitor că Glia să-și deschidă Pleoapele și să privească Așa splendoare minunată, în miezul slavei sale căinîndu-se C-afar' de Enion nimic nu se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Omul în splendorile palatului, 50 Deasupră-i se nalta o Umbră din intelectu-i istovit, De aur viu, pură, desăvîrșită, sfîntă; pluti în albe haine de în pur112, De sine amăgire dulce fascinantă, o reavăna vedenie a Omului De bucurie-n existența tresăltînd ușor, tot Omul absorbindu-l. Omul căzu cu fața la pămînt în fața umbrei revene, 55 Zicînd "O Doamne, de unde e schimbarea-aceasta? tu știi că sînt nimica". Și Vala tremura și față și-o acoperi, si buclele-i erau pe pardoseală-ntinse
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vorbit-a Urizen; își scuturắ omeții de pe umeri și se nalta Parcă pe-o Piramida din ceață-nfiripată, dalbele-i haine răsfirînd 190 Albul că de lină: reînnoit, isi aruncắ bătrîne mantiile-i În vîlvori. Apoi, strălucitor în slavă, de bucurie Tresăltînd, Răsunător se înalță la ceruri gol și în mărire, În Tinerețe radioasa; cînd Iată! aidoma unor ghirlande-n cerul de la Răsărit Cînd primăvară gureșa vine dansînd din Răsărit, Ahania veni 195 În zboru-i tresăltînd, precum atunci cînd un balon de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Apoi, strălucitor în slavă, de bucurie Tresăltînd, Răsunător se înalță la ceruri gol și în mărire, În Tinerețe radioasa; cînd Iată! aidoma unor ghirlande-n cerul de la Răsărit Cînd primăvară gureșa vine dansînd din Răsărit, Ahania veni 195 În zboru-i tresăltînd, precum atunci cînd un balon de aer la suprafață Unui lac se nalta, Ahania cu bucurie înălțatu-s-a. Prisosul Bucuriei decît durerea e mai rău; inima ei bătu înalt, sîngele ei Bufni din vasele-i strălucitoare: căzu jos moartă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dogit răcnesc 326 chipurile omenești 565 Sub nouri groși, îngrozitoare fulgere bufnesc și tunete răzbubuie, În valuri cad potopurile cerului peste recolta omenească toată. Atuncea Urizen, șezînd în tihna în luminoasă Miazăzi pe paturi, Strigắ, " S-au Sfîrșit Vremurile!" el tresaltă de bucurie; se înalță voios; de bucurie tresaltă; Își revarsă lumină, si toti fiii și fiicele sale lumina-și revărsară 570 Să sufle-afară spiritele lui Luváh și Vala prin văzduh. Și Lúvah și cu Vala Lumină o văzură; spiritele lor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
groși, îngrozitoare fulgere bufnesc și tunete răzbubuie, În valuri cad potopurile cerului peste recolta omenească toată. Atuncea Urizen, șezînd în tihna în luminoasă Miazăzi pe paturi, Strigắ, " S-au Sfîrșit Vremurile!" el tresaltă de bucurie; se înalță voios; de bucurie tresaltă; Își revarsă lumină, si toti fiii și fiicele sale lumina-și revărsară 570 Să sufle-afară spiritele lui Luváh și Vala prin văzduh. Și Lúvah și cu Vala Lumină o văzură; spiritele lor fost-au suflate-afară În toată-a lor străveche
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
diamant") din inimă să. După cădere, situația este inversă: trupul material înfășoară sufletul că într-o temnița (de aici metaforă lui Platon: soma este sema, i.e. corpul fizic este o temnița/un mormînt). 31 (I, 397) Sau "de Bucurie tu Tresaltă". Verbul "exalt" are sensul de "a slavi", "a glorifica"; "a umple cu bucurie"; dar și "a înaltă în rang". 32 (I, 414) Sensul arhaic al lui wedge este de lingou triunghiular de aur sau argint; credem că la Blake "icul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
chiar dacă este imperfectă sau se ajunge cu mare trudă la ea - decât produsul finit, teza compactă, Încheiată, bună de pus În vitrină. Oralitatea e mult mai creativă decât scrisul. Vorbind (sau ascultând pe cineva) Îți vin idei, mintea vibrează, sufletul tresaltă, credința se deșteaptă. În plus, În interacțiunea directă nu numai mințile se pricep, ci și ființele se percep. Dincolo de intelect și de ceea ce poate el, mai punem pe tapet și altceva. Gesticulațiile, mimica, pantomimica, mișcările trupului, Îmbrăcămintea etc. vin cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]