1,600 matches
-
moderne" (p. 7 sq.). Ermetismul canonic în accepțiunea codriană operează cu exhaustia, atât în orizontul cunoașterii științifice, cât și în orizontul cunoașterii metaforice; arhimedica exhaustie "devine metoda "transdisciplinară" a ermetismului canonic barbian" (p. 363), deopotrivă în axiomatică și în poezie. "Triada" / "Sfânta Treime" axială a literaturii valahe (supra, "ternarul") Eminescu-Blaga-Barbu, într-adevăr, solicită o abordare "specială", de vreme ce se relevă spațio-temporal și conceptual drept o "cometă" cu "nucleul central, de cosmic atac" în creația eminesciană și cu "nucleele de trenă" în opera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
atât în executare cât și în integrarea lor în contextul clinic. Principiul metodei testelor cutanate alergologice constă în realizarea contactului mastocitelor din derm cu unul sau mai multe alergene, urmat de degranularea acestora și eliberarea de mediatori care determină apariția triadei Lewis: edem, eritem, prurit. Începând de la 1-2 ore până la 24-48 de ore după testare, cu un apogeu de intensitate între 4-12 ore se remarcă apariția unui infiltrat inflamator localizat. Reactivitatea cutanată la un anumit alergen depinde de cantitatea de alergen
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
a unui pacient aflat în criză pe baza examenului clinic poate fi extrem de riscantă. De aceea, la pacienții cu suspiciune de hipoventilație alveolară trebuie să fie măsurată presiunea gazelor sanguine arteriale. Examenul clinic în astmul bronșic Simptomele astmului constau din triada: dispnee, tuse și wheezing, ultima fiind adesea considerată sine qua non. În formele cele mai tipice, astmul este o afecțiune episodică Și toate cele trei simptome coexistă. La începutul atacului, pacientul are o senzație de constricție toracică, de obicei însoțită
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
Marshfield, asta făcea. Eu ți-am zis că avea uniformă. Fac eu ceva, faci și tu după mine, ca maimuța. Maimuța era baza multor discuții între noi. Sus pe bufet, pe carpeta turcească, se aflau doamne-ferește, doamne-ajută și doamne-alină, o triadă mai mică de divinități ale casei. Avantajul zeităților mai neînsemnate este că le poți lua numele în van cum poftești. „Liniște în instanță, maimuța vrea să glăsuiască; hai, vorbește, maimuță.“ „Maimuța și bambusul se jucau în iarbă...“ Totuși maimuțele aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cosmic, monadologie leibniziană avant la lettre, domnilor! Spargerea sephirelor, în serie, de la Unu la Zece, va produce Haosul. Așa se zice... Da, dar nu numai! se insinuează Fratele, după Dănuț, din nou. Sub sephirele Ketter, Hokmach și Binah (care alcătuiesc Triada, ceea ce reprezintă, oarecum, o alternativă gnostică la Treimea sau la Trinitatea noastră creștină), deasupra Planului Abisului, pe Arborele Sephirotic, mai există o sferă, o sephiră latentă, fără număr, denumită Daath' , a Cunoștinței, care străbate simetric în necunoscut, în Umbră, în
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
teorii cu privire la Gemeinschaft și Gesellschaft (Tönnies, 2001; Burt, 2005), Durkheim, prin distincția realizată în contextul diviziunii muncii între solidaritatea mecanică și solidaritatea organică (Durkheim, 1984; Freeman, 2012), și Simmel, prin distincția conceptuală formă-conținut și prin referirile la indivizii izolați, diade, triade și relațiile sociale (Frisby, 2002; Giuffre, 2013; Marin și Wellman, 2011), au contribuit radical la dezvoltarea fundamentului teoretic pe care a fost construită ulterior analiza modernă a rețelelor sociale. 1.1.2. Școala studiilor sociometrice În contextul clivajului temporal produs
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
devreme, în cadrul acestui capitol voi introduce și voi prezenta și alte elemente de lucru specifice analizei rețelelor sociale, necesare oricărui proces de investigare a seturilor de date relaționale. 2.1. Noțiuni centrale în studiul rețelelor sociale 2.1 .1. Diade, triade, legături și rețele Hanneman și Riddle (2005), Scott și Carrington (2012), Wasserman și Faust (1994) consideră că nucleul analizei rețelelor sociale constă în concepte-cheie precum actor, legătură, diadă, triadă, relație și rețea. Actorii sunt entități discrete fie individuale (persoane), fie
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
1. Noțiuni centrale în studiul rețelelor sociale 2.1 .1. Diade, triade, legături și rețele Hanneman și Riddle (2005), Scott și Carrington (2012), Wasserman și Faust (1994) consideră că nucleul analizei rețelelor sociale constă în concepte-cheie precum actor, legătură, diadă, triadă, relație și rețea. Actorii sunt entități discrete fie individuale (persoane), fie colective (departamente, organizații, comunități, grupuri, țări etc.). În cadrul rețelelor, actorii sunt conectați prin legături sau relații sociale. Legăturile sunt foarte diverse și pot indica: (a) modul în care o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
diadei și nu aparține unuia dintre cei doi actori. Multe dintre analizele rețelelor sociale iau diada ca unitate de bază, investigând caracteristicile legăturilor (direcționale, reciproce etc.), natura multiplexă a acestora etc. Numeroase analize ale rețelelor sociale se centrează pe studiul triadelor. Wasserman și Faust (1994) înțeleg prin triadă un (sub)set de trei actori și posibilele relații dintre aceștia. Una dintre cele mai cunoscute abordări teoretice a triadelor este teoria echilibrului. Heider pornește de la configurații ce constau din două persoane, i
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
doi actori. Multe dintre analizele rețelelor sociale iau diada ca unitate de bază, investigând caracteristicile legăturilor (direcționale, reciproce etc.), natura multiplexă a acestora etc. Numeroase analize ale rețelelor sociale se centrează pe studiul triadelor. Wasserman și Faust (1994) înțeleg prin triadă un (sub)set de trei actori și posibilele relații dintre aceștia. Una dintre cele mai cunoscute abordări teoretice a triadelor este teoria echilibrului. Heider pornește de la configurații ce constau din două persoane, i și j, și un obiect x. În
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
multiplexă a acestora etc. Numeroase analize ale rețelelor sociale se centrează pe studiul triadelor. Wasserman și Faust (1994) înțeleg prin triadă un (sub)set de trei actori și posibilele relații dintre aceștia. Una dintre cele mai cunoscute abordări teoretice a triadelor este teoria echilibrului. Heider pornește de la configurații ce constau din două persoane, i și j, și un obiect x. În aceste configurații, relațiile interindividuale sunt interdependente. Dacă i are o atitudine pozitivă față de j, iar j este atașat de x
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
x, i va avea tendința să manifeste, la rândul său, o atitudine pozitivă față de x, ceea ce conduce la o stare de echilibru. Ulterior, x a fost considerat o a treia persoană. În acest context, accentul a fost pus pe tranzitivitatea triadelor (dacă actorul i îl place pe actorul j, iar actorul j îl place pe actorul x, atunci actorul i, de asemenea, îl va plăcea pe actorul x) și pe starea de echilibru a acestora (dacă i și j se plac
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
explicabil având în vedere faptul că rețeaua definește o structură ierarhică. Rețeaua prezentată în figura 2.19 are un scor de reciprocitate de 1, ceea ce arată faptul că toate legăturile prezente sunt reciproce. Așa cum am precizat la începutul acestui capitol, triadele reprezintă conceptecheie ale analizei rețelelor sociale 24. În rețelele sociale simetrice, pot exista patru tipuri de triade: (a) triade fără nicio legătură, (b) triade cu o singură legătură, (c) triade cu două legături, (d) triade cu toate cele trei legături
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
are un scor de reciprocitate de 1, ceea ce arată faptul că toate legăturile prezente sunt reciproce. Așa cum am precizat la începutul acestui capitol, triadele reprezintă conceptecheie ale analizei rețelelor sociale 24. În rețelele sociale simetrice, pot exista patru tipuri de triade: (a) triade fără nicio legătură, (b) triade cu o singură legătură, (c) triade cu două legături, (d) triade cu toate cele trei legături. În rețelele sociale asimetrice, pot exista, teoretic, 16 legături între cele trei noduri (în triadă) (Snijders și
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
scor de reciprocitate de 1, ceea ce arată faptul că toate legăturile prezente sunt reciproce. Așa cum am precizat la începutul acestui capitol, triadele reprezintă conceptecheie ale analizei rețelelor sociale 24. În rețelele sociale simetrice, pot exista patru tipuri de triade: (a) triade fără nicio legătură, (b) triade cu o singură legătură, (c) triade cu două legături, (d) triade cu toate cele trei legături. În rețelele sociale asimetrice, pot exista, teoretic, 16 legături între cele trei noduri (în triadă) (Snijders și Stokman, 1987
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ceea ce arată faptul că toate legăturile prezente sunt reciproce. Așa cum am precizat la începutul acestui capitol, triadele reprezintă conceptecheie ale analizei rețelelor sociale 24. În rețelele sociale simetrice, pot exista patru tipuri de triade: (a) triade fără nicio legătură, (b) triade cu o singură legătură, (c) triade cu două legături, (d) triade cu toate cele trei legături. În rețelele sociale asimetrice, pot exista, teoretic, 16 legături între cele trei noduri (în triadă) (Snijders și Stokman, 1987; vezi tabelul 2.6): relații
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prezente sunt reciproce. Așa cum am precizat la începutul acestui capitol, triadele reprezintă conceptecheie ale analizei rețelelor sociale 24. În rețelele sociale simetrice, pot exista patru tipuri de triade: (a) triade fără nicio legătură, (b) triade cu o singură legătură, (c) triade cu două legături, (d) triade cu toate cele trei legături. În rețelele sociale asimetrice, pot exista, teoretic, 16 legături între cele trei noduri (în triadă) (Snijders și Stokman, 1987; vezi tabelul 2.6): relații ierarhice, relații de egalitate, relații care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
precizat la începutul acestui capitol, triadele reprezintă conceptecheie ale analizei rețelelor sociale 24. În rețelele sociale simetrice, pot exista patru tipuri de triade: (a) triade fără nicio legătură, (b) triade cu o singură legătură, (c) triade cu două legături, (d) triade cu toate cele trei legături. În rețelele sociale asimetrice, pot exista, teoretic, 16 legături între cele trei noduri (în triadă) (Snijders și Stokman, 1987; vezi tabelul 2.6): relații ierarhice, relații de egalitate, relații care implică excluderea (doi actori se
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
tipuri de triade: (a) triade fără nicio legătură, (b) triade cu o singură legătură, (c) triade cu două legături, (d) triade cu toate cele trei legături. În rețelele sociale asimetrice, pot exista, teoretic, 16 legături între cele trei noduri (în triadă) (Snijders și Stokman, 1987; vezi tabelul 2.6): relații ierarhice, relații de egalitate, relații care implică excluderea (doi actori se conectează pentru a-l exclude pe al treilea) etc. Evaluarea gradului de tranzitivitate a unei rețele implică, de fapt, un
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
Stokman, 1987; vezi tabelul 2.6): relații ierarhice, relații de egalitate, relații care implică excluderea (doi actori se conectează pentru a-l exclude pe al treilea) etc. Evaluarea gradului de tranzitivitate a unei rețele implică, de fapt, un recensământ al triadelor (triad census). În funcție de tipurile de triade dominante, adică de ponderea unui anumit tip de triadă în totalul triadelor observate, se pot face caracterizări ale rețelei în termeni de configurații structurale (de exemplu, gradul în care rețeaua este compusă din noduri
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
relații ierarhice, relații de egalitate, relații care implică excluderea (doi actori se conectează pentru a-l exclude pe al treilea) etc. Evaluarea gradului de tranzitivitate a unei rețele implică, de fapt, un recensământ al triadelor (triad census). În funcție de tipurile de triade dominante, adică de ponderea unui anumit tip de triadă în totalul triadelor observate, se pot face caracterizări ale rețelei în termeni de configurații structurale (de exemplu, gradul în care rețeaua este compusă din noduri izolate, din diade reciproc conectate, din
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
doi actori se conectează pentru a-l exclude pe al treilea) etc. Evaluarea gradului de tranzitivitate a unei rețele implică, de fapt, un recensământ al triadelor (triad census). În funcție de tipurile de triade dominante, adică de ponderea unui anumit tip de triadă în totalul triadelor observate, se pot face caracterizări ale rețelei în termeni de configurații structurale (de exemplu, gradul în care rețeaua este compusă din noduri izolate, din diade reciproc conectate, din găuri structurale, din clustere etc.). 2.2.2. Centralitate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
conectează pentru a-l exclude pe al treilea) etc. Evaluarea gradului de tranzitivitate a unei rețele implică, de fapt, un recensământ al triadelor (triad census). În funcție de tipurile de triade dominante, adică de ponderea unui anumit tip de triadă în totalul triadelor observate, se pot face caracterizări ale rețelei în termeni de configurații structurale (de exemplu, gradul în care rețeaua este compusă din noduri izolate, din diade reciproc conectate, din găuri structurale, din clustere etc.). 2.2.2. Centralitate și putere Puterea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale). Prin combinarea celor patru factori rezultă trei tipuri de legături: tari, slabe și absente 2. Pornind de la tipologia legăturilor sociale, Granovetter explică la nivel macro construcția rețelelor sociale prin referiri la unități sociale de nivel micro, precum diadele și triadele. Unul dintre principiile-cheie prin care Granovetter explică vecinătățile personale sau ego-rețelele, dar și rețelele sociale în ansamblu este principiul triadei interzise (the forbidden triad principle). Pentru a ilustra principiul triadei interzise voi folosi figura 3.2. În această figură, grosimea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale, Granovetter explică la nivel macro construcția rețelelor sociale prin referiri la unități sociale de nivel micro, precum diadele și triadele. Unul dintre principiile-cheie prin care Granovetter explică vecinătățile personale sau ego-rețelele, dar și rețelele sociale în ansamblu este principiul triadei interzise (the forbidden triad principle). Pentru a ilustra principiul triadei interzise voi folosi figura 3.2. În această figură, grosimea legăturilor continue definește tipul acestora. Problema avansată de Granovetter este reprezentată în figura 3.2a. Ce tip de legătură poate
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]