389 matches
-
a bombei cu hidrogen. A urmat o serie de eșecuri, explicate prin faptul că, după calculele matematicianului polonez Stanislaw Ulam și ale colaboratorului său Cornelius Everett, și confirmate de Fermi, calculele lui Teller erau greșite, ele prevăzând o cantitate de tritiu insuficientă pentru o bombă cu hidrogen. În 1951, în cele din urmă, Teller a preluat o idee nouă a lui Ulam și a conceput primul proiect funcțional de bombă cu hidrogen cu putere explozivă de ordinul megatonelor de TNT (dinamită
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
S-a ajuns la concluzia că evaluarea de către Teller a bombei de hidrogen a fost prea optimistă, și că atât cantitatea de deuteriu necesară, cât și pierderile de radiații din timpul arderii deuteriului îi pun la îndoială fezabilitatea. Adăugarea de tritiu (foarte costisitor) la amestecul termonuclear ar fi putut să-i coboare temperatura de aprindere, dar chiar și așa, nu se știa atunci cât tritiu avea să fie necesar, și dacă adăugarea de tritiu ar fi facilitat propagarea căldurii. La sfârșitul
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
cât și pierderile de radiații din timpul arderii deuteriului îi pun la îndoială fezabilitatea. Adăugarea de tritiu (foarte costisitor) la amestecul termonuclear ar fi putut să-i coboare temperatura de aprindere, dar chiar și așa, nu se știa atunci cât tritiu avea să fie necesar, și dacă adăugarea de tritiu ar fi facilitat propagarea căldurii. La sfârșitul conferinței, făcând abstracție de împotrivirea lui Robert Serber și a altora, Teller a trimis un raport deosebit de optimist în care spunea că o bombă
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
îi pun la îndoială fezabilitatea. Adăugarea de tritiu (foarte costisitor) la amestecul termonuclear ar fi putut să-i coboare temperatura de aprindere, dar chiar și așa, nu se știa atunci cât tritiu avea să fie necesar, și dacă adăugarea de tritiu ar fi facilitat propagarea căldurii. La sfârșitul conferinței, făcând abstracție de împotrivirea lui Robert Serber și a altora, Teller a trimis un raport deosebit de optimist în care spunea că o bombă cu hidrogen era realizabilă, și că dezvoltarea ei trebuie
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
acele prime idei erau nerealizabile, și au susținut că au realizat bomba independent de americani . În 1950, după cum s-a amintit mai sus, după calculele lui Ulam și Everett, și confirmate de Fermi, estimările lui Teller prevedeau o cantitatea de tritiu insuficientă pentru o bombă cu hidrogen, deoarece chiar cu o cantitate mai mare de tritiu, pierderile energetice prea mari în procesul de fuziune nu ar fi putut permite propagarea fuziunii. Totuși, în 1951, Teller a preluat o idee nouă a
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
În 1950, după cum s-a amintit mai sus, după calculele lui Ulam și Everett, și confirmate de Fermi, estimările lui Teller prevedeau o cantitatea de tritiu insuficientă pentru o bombă cu hidrogen, deoarece chiar cu o cantitate mai mare de tritiu, pierderile energetice prea mari în procesul de fuziune nu ar fi putut permite propagarea fuziunii. Totuși, în 1951, Teller a preluat o idee nouă a lui Ulam și a dezvoltat primul proiect funcțional de bombă cu hidrogen cu putere de
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
pentru care Teller s-a gândit imediat la radiație a fost acela că lucra deja la testele „Sera” pentru primăvara lui 1951, în care urma să fie investigat efectul energiei unei bombe cu fisiune asupra unui amestec de deuteriu și tritiu. Schema Teller-Ulam a fost primită de toți colaboratorii ca răspunsul îndelung căutat. Chiar și Oppenheimer, care se opusese proiectului, a recunoscut că ideea este frumoasă din punct de vedere tehnic. Cu toată ponderea personală în realizarea bombei H, Teller nu
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
tratat cu SUA, trebuia să demonstreze că sunt la același nivel cu ei. Uzina a fost construită ca să producă plutoniu pentru prima armă nucleară britanică. După explozia reușită a bombei nucleare, SUA a proiectat și construit bomba termonucleară care cerea tritiu. Deoarece Marea Britanie nu avea nicio uzină de producere a tritiului, au hotărât să modifice uzina Windscale. Tritiul era creat în reactoarele nucleare prin activare neutronică a litiului-6. Fluxurile de neutroni trebuiau să fie mai mari așa că s-a hotărât reducerea
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
nivel cu ei. Uzina a fost construită ca să producă plutoniu pentru prima armă nucleară britanică. După explozia reușită a bombei nucleare, SUA a proiectat și construit bomba termonucleară care cerea tritiu. Deoarece Marea Britanie nu avea nicio uzină de producere a tritiului, au hotărât să modifice uzina Windscale. Tritiul era creat în reactoarele nucleare prin activare neutronică a litiului-6. Fluxurile de neutroni trebuiau să fie mai mari așa că s-a hotărât reducerea dimensiunii sitemelor de răcire și reducerea neutonilor blocați de aluminiu
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
ca să producă plutoniu pentru prima armă nucleară britanică. După explozia reușită a bombei nucleare, SUA a proiectat și construit bomba termonucleară care cerea tritiu. Deoarece Marea Britanie nu avea nicio uzină de producere a tritiului, au hotărât să modifice uzina Windscale. Tritiul era creat în reactoarele nucleare prin activare neutronică a litiului-6. Fluxurile de neutroni trebuiau să fie mai mari așa că s-a hotărât reducerea dimensiunii sitemelor de răcire și reducerea neutonilor blocați de aluminiu. Din cauză că nu a fost proiectată pentru asta
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
prin activare neutronică a litiului-6. Fluxurile de neutroni trebuiau să fie mai mari așa că s-a hotărât reducerea dimensiunii sitemelor de răcire și reducerea neutonilor blocați de aluminiu. Din cauză că nu a fost proiectată pentru asta uzina era periculoasă. După producerea tritiului în pilonul 1, s-a început producția de tritiu, ignorând problemele de căldură. Din această cauză căldura se aduna în anuminte puncte ale pilonului 1, ea trecând neobservată din cauză că termocuplurile erau așezate după designul inițial, ei fiind optimiști. Pe 7
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
să fie mai mari așa că s-a hotărât reducerea dimensiunii sitemelor de răcire și reducerea neutonilor blocați de aluminiu. Din cauză că nu a fost proiectată pentru asta uzina era periculoasă. După producerea tritiului în pilonul 1, s-a început producția de tritiu, ignorând problemele de căldură. Din această cauză căldura se aduna în anuminte puncte ale pilonului 1, ea trecând neobservată din cauză că termocuplurile erau așezate după designul inițial, ei fiind optimiști. Pe 7 octombrie 1957, în timpul unui ciclu de călire la pilonul
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
așa numiții izotopi fertili care, în urma unui process de activare neutronică sub neutron rapizi, se transformă în izotopi fisili (de exemplu, Th-232 se poate transforma în U-233, în timp ce U-238 trece în Pu-239, etc.). Exemplul clasic de combustibil de fuziune este tritiul, un izotop al hidrogenului (H-3). Chiar dacă procesul de fuziune nucleară nu este controlat încă de către om, acesta are loc în natură (exemplul clasic, Soarele / stelele ca reactori nucleari de fuziune).
Combustibil nuclear () [Corola-website/Science/328726_a_330055]
-
metoda scintigrafiei extractelor de ADN marcate cu timidină tritiată (Anneliese Jost, G. Grigoriu), care a devenit un test clinic de apreciere a nivelului de proliferare a celulelor leucemice (capacitatea de proliferare a ADN celular poate fi măsurată prin marcarea cu tritiu a timidinei, precursor al ADN). Din 1966, prin metoda camerelor de difuziune "in vivo", doctorul Grigoriu a observat evoluția celulelor hematopoietice sub influența unor factori stimulatori; de exemplu, a evidențiat transformarea eritroblastică a unor leucocite din sângele periferic de iepure
Gheorghe M. Grigoriu () [Corola-website/Science/335913_a_337242]