2,711 matches
-
lumi pierdute. Fuseseră aduse încă din anii '30-'40 pentru mama și surorile ei mai mari de la magazine din Chicago sau New York. Hrănit cu aceste povești, am devenit contrarul visătorului dornic să exploreze întinsul planetar. Văzusem că din întreaga lor trudă nu rămăsese nimic, iar sudoarea le fusese răsplătită cu frecvente convocări la postul de miliție. Și asta doar pentru că se încăpățânaseră să muncească dincolo de limita normalității, pentru a se sustrage sărăciei care-a făcut mereu ravagii în nefericita noastră parte
V-ați gândit să plecați din România? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7446_a_8771]
-
-n lemn întreg, Și-acum e de lipit și de migală. Natură și-artă par să se dezbine Dar grabnic iar se regăsesc și iar; Conflictul lor îmi pare în zadar, Și ambele m-atrag la fel spre sine. Doar truda sinceră-i ce se cuvine! Și-abia când ore-n măsurat pătrar De artă ne-au legat cu harnic har, Natura poate-n inimi să-nlumine. La fel, cu orice altă creațiune. Zadarnic spirite fără căpăstru Tânjesc spre culmea de-mpliniri
Johann Wolfgang Goethe - Arte poetice by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7463_a_8788]
-
aceștia fuseră hunii. Ei, ca să vezi! Ce-nseamnă să fii un veritabil intelectual... Să trecem la sectorul infidelități. Mustrul ot Puntureni observă că aici Parpanghel "bate șaua ca să priceapă iapa, - adică să auză Romica"... Din iad, cântărețul ajunge cu multă trudă în rai, și bate la poartă. Sfântul Petru se uită pe vizor și zice: "- Dar tu măi țigane ce cauți aici în cămașă cusută cu arnici?..." Niciodată și nicăieri în lume, "piatra" bisericii universale - moșul nostru ortodox, bun și cam
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
care-l asediază atât de plăcut și cu ploile pe care le "adoră". Rolul jucat în piesa epistolară de Aurel Dumitrașcu pare unul al grației desprinse de orice constrângere exterioară. În schimb, lui Adrian Alui Gheorghe i s-a dat truda cotidiană, fără nici un orizont, cu fruntea mereu aplecată și șalele tari... Treptat însă, cei doi poeți și prieteni atât de diferiți realizează că rolurile acestea sunt distribuite nu de un Creator transcendent (Aurel Dumitrașcu e de altfel un ateu convins
Doi poeți (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7566_a_8891]
-
ceva, poate se vinde (dar poate nu!, vine cealaltă voce, cea a lui gică-perfect-contra!), încercăm marea cu degetul, ceva bani trebuie să vie, poate din subvenții, poate de la ambasada X, care mai sprijină promovarea unei valori naționale... Cărți scoase cu trudă sau fără, dar, neîndoios, fără dragoste. Cărți fără Dumnezeu. Fără Dumnezeu între paginile lor. Cărți cusute și încropite din citate, fără nimic original înăuntru. Sau cărți față de care cele mai deșănțate emisiuni, cele mai ieftine telenovele, ar păli. Și rămâne
Tabloide sau cărți? by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7284_a_8609]
-
ortodox. Chiar dacă o anumita smerenie, cât se poate de autentică, poate trădă acest "secret". La fel ca omul Ioan Pintea, poetul omonim se situează undeva între cer și pământ. Poezia să leagă într-un fel misterul divin al creației de truda inginereasca (atât de specifică poeților generației '80) a construirii poemului. Descrierea universul cotidian al poetului, a mediului clasic și a dificultății de a scrie, specifice literaturii textualiste sunt nelipsite în lirica lui Ioan Pintea, însoțite însă, de cele mai multe ori, de
Postmodernism liturgic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7107_a_8432]
-
și abnegație nu a găsit prea multe lucruri să își reproșeze. Cel mult și-o fi spus că se aștepta ca în absența clariviziunii și vigilenței sale revoluționare să se aleagă praful de tot ce s-a construit cu atâta trudă. Leonte Răutu a elaborat și îndrumat, iar cei de sub el au aplicat cu exces de zel politica de pârjol cultural din anii obsedantului deceniu. El a fost cel care a decis și pus în practică strângerea și slăbirea șurubului. Întrebarea
Profesionist în slujba răului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7620_a_8945]
-
ofticoasă. Pace, umilință./ Vreme care/ între butucii minciunii ne strînge./ A rămas doar moara/ de sînge, de sînge.// Toate sînt, frățioare,/ Împotriva-mi, împotriva-ți!/ Auzi? Departe/ în zări străine,/ huruie mori diavolești/ de crivăț, de crivăț. // Ci, iată, din trudă/ din aburii sîngelui/ pe care îl pierdem/ oblăduitor,/ misterul răsare/ ca noua mișcare, noua mișcare..." Și finalul, care poate fi citit atît ca premoniție, cît și ca un avertisement lansat diriguitorilor lumii: "Zadarnic ne împărțiți/ dinainte coliva./ Căci tot ce
Cîteva gînduri despre Grigore Vieru by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/7643_a_8968]
-
de evoluție ulterioară. La Paul Antschel, de exemplu, se simte marca viitorului uriaș Celan, dar în direcții pe care acesta nu le-a continuat. Iată, de pildă, urmele lui Arghezi (traducerile din acest articol îmi aparțin): Tăcerea gâfâie. I-austrul truda, oare?/ Garoafa, fi-mi coroană, tu viața, fii în floare./ Cine-n oglinzi? Ce trece? Să nu mă păcălești./ Cine asculta, vede, de-nceată, albă ești?/ Călătorește beznă. E strigat noaptea grea./ Se ia la trânta. Lanțul e rupt, s-
Poezia de limbă germană a evreilor din Editura Bucovina by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7142_a_8467]
-
a cărților foarte mici, foarte scurte, pot să lucrez numai atunci când sunt la limita capacităților mele de a scrie. Dar în cazul scrierilor scurte, în cazul cărților foarte scurte, situația nu este atât de amenințătoare. Dacă mă gândesc înapoi la truda cu Harmonia cćlestis îmi aduc aminte numai de greșelile mele. Îmi amintesc numai de greșeli. Acum răsfoiesc Harmonia cćlestis numai dacă sunt obligat s-o fac. Nu obișnuiesc să-mi recitesc cărțile. Îmi dau seama dacă o situație e rezolvată
Peter Esterházy „Eu nu am probleme umane, ci probleme de elaborare“ by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7141_a_8466]
-
unui animal orgolios și curat întins la soare... Stăm și ne spovedim în grâu, sub soarele grâului, care este soarele acesta, neîmplinit, soarele de iunie... Tot ce putem mărturisi noi, acum, este ca o trezire odihnită și limpede după o trudă grea și binecuvântată. De aceea și întârziem aici, în grâu, fără să ne fi vorbit, fiecare făcându-ne că ne reamintim numele florilor din graiul copilăriei pierdute... contrazicându-ne, prefăcuți, cu grâul până la șold, în peripatetica aceasta a grâului, pe când
Femeie născătoare cu maci roșii în păr by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6004_a_7329]
-
în anii marii crize, strădania de a se afirma în școlile pe care le-a urmat, meseriile fără orizont și fără viitor, practicate înainte de a ajunge în învățământ și de a putea să se dedice scrisului, l-au deprins cu truda, l-au învățat să nu se dea bătut, să privească mereu mai departe. Marele noroc al vieții lui s-a numit Ann de Chiara, soția lui catolică, de origine italiană, care l-a secondat până la sfârșit și a înțeles că
Viață modelată de operă (2) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6008_a_7333]
-
ori. Procesul dura câte doi-trei ani, ultimul lui roman, Viețile lui Dubin, necesitând cinci ani de osârdie. S-au păstrat toate aceste versiuni. Davis le-a comparat și a reconstituit întreg filmul celor două construcții simultane: Malamud își elabora, cu trudă, cu răbdare, cu exigență, opera, realizându-și în același timp ambiția (care-i dăduse ghes dintotdeauna și nu l-a părăsit nicicând) de a se edifica pe sine ca scriitor. Până și ilustrația cărții este subordonată interesului față de rolul formativ
Viață modelată de operă (1) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6022_a_7347]
-
își umple contururile cu obiecte pe care simțul comun le socotește prozaice, are loc o manevră salutară, cea a înzestrării unor asemenea obiecte cu o sensibilitate omenească. E un gest gingaș, precum cel al unui uriaș cu mîinile asprite de trudă, care mîngîie un copil: „Oameni să se iubească / S-a mai văzut, / Dar cine a văzut cum se iubesc / Două cotlete? // Pisici să se iubească / Pe acoperișuri s-a mai văzut, / Dar cine a văzut / Cum se iubesc două chifle
O vitalitate debordantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5891_a_7216]
-
ani buni departe de scriitorul rus. Nici măcar nu-l obligasem. Gustul sau, mai rar, patima lecturii se formează cu mare greutate și cu multe riscuri. E vorba de o pedagogie cât se poate de subtilă. Și odată dobândite, cu câtă trudă!, pot fi pierdute într-o clipă de neatenție. Nu cred în plauzibilitatea felului în care descrie Rebreanu pierderea de către eroul Pădurii spânzuraților a credinței în Dumnezeu, dar socotesc foarte posibilă pierderea interesului pentru citit al adolescenților din vina unor dascăli
Fragmente despre citit by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6236_a_7561]
-
iar peste fix un deceniu o alta, de mici dimensiuni (Felurite, ediție îngrijită, studiu, antologie și note de Mircea Muthu, colecția „Restituiri", Editura Dacia, Cluj, 1973). Și studiul operei lui este anevoios, fiind necesari, după cum spune Paul Cornea, „ani de trudă și o răbdare de benedictin" (Anton Pann, EPL, București, 1964, p. 78). Nu e de mirare că, în ultimele decenii, aparițiile au constat doar în reproduceri școlare ale edițiilor mai vechi, iar exegeza a fost nesemnificativă. Doar cercetătorii activității sale
Anton Pann și Ars amandi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6260_a_7585]
-
a fost nevoit să se mulțumească cu traducerile din limbile popoarelor din URSS. Tatarski își imagina viitorul astfel: ziua, amfiteatrul pustiu de la Litere, o traducere literală din uzbecă ori kirghiză, care trebuia pusă în versuri până data viitoare, iar seara, trudă pentru eternitate. Apoi, pe neașteptate, a avut loc un eveniment fundamental pentru viitorul lui. Uniunea Sovietică, după ce începuse să fie reînnoită și îmbunătățită tocmai pe când Tatarski hotăra să-și schimbe profesia, s-a îmbunătățit într-atât, încât a încetat să
Viktor Pelevin - Generația P by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/6039_a_7364]
-
capabil să intre în Nirvana, atunci acela a fost un asemenea caz). Din această pricină, nu mai putea fi vorba de niciun fel de traduceri din limbile popoarelor din URSS. Era o lovitură, dar Tatarski a suportat-o. Ii rămânea truda pentru eternitate, și asta îi era de ajuns. In acest moment s-a petrecut ceva neprevăzut. A început să se întâmple ceva și cu eternitatea, căreia hotărâse să-i dedice timpul și truda lui. Asta chiar nu mai înțelegea deloc
Viktor Pelevin - Generația P by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/6039_a_7364]
-
dar Tatarski a suportat-o. Ii rămânea truda pentru eternitate, și asta îi era de ajuns. In acest moment s-a petrecut ceva neprevăzut. A început să se întâmple ceva și cu eternitatea, căreia hotărâse să-i dedice timpul și truda lui. Asta chiar nu mai înțelegea deloc. Că doar eternitatea - sau, în orice caz, el așa crezuse mereu - era ceva neschimbător, indestructibil și deloc dependent de lucrurile pământești trecătoare. Dacă, de pildă, volumașul de Pasternak care îi schimbase viața căzuse
Viktor Pelevin - Generația P by Luana Schidu () [Corola-journal/Journalistic/6039_a_7364]
-
o îndelungă necredință/ uitată în noi" (15). Și în sfîrșit rețeta adecvată creatorului, rostirea care îndrumă cuvintele „lăsate-n nespusul tîrziu // silabe de frunze / sub cerul căzut / în verde de muguri" (24), spre o sacralitate eretică, ardelenească, apăsată de orgolioasa trudă a inadaptării, „credință vinovată de toamnă" (ibidem). Poezia lui Ștefan Melancu ne oferă un tablou al acelei toamne în care timpul devine un „trofeu al netimpului", eternizat ca un simbol al unei structuri morale. Ștefan Melancu, Elegiile toamnei, Ed. Dacia
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
nu faci mai nimic, apari odată două ore pe scenă, și cu asta, cam basta. Pentru ce ar mai fi nevoie de pregătire, de școală, de studii serioase, de workshop-uri, de audiții, de întîlniri și de repetiții, de ore de trudă, de îndoieli și de nesomn cînd televizorul te face star peste noapte, fără să ai nimic din toate astea? Haos și disperare Dacă înainte de 1989 citeam, mergeam la teatru, la concerte, ne strîngeam și comentam cărți, filme pe care le
Maestrul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6067_a_7392]
-
mărăcinișuri. Lectura, ce chiul colosal, ce pretext pentru visare!" (pp. 61-63) Tocmai aici e necesar să intervină educația, pentru a discerne între pericolele ascunse în asemenea gesturi aparent aseptice. Elogiul exercițiilor de sintaxă, prin care hedonismul nefast se preschimbă în trudă benedictină, așa se justifică. (Și de această dată însă, îndemnul tot de la T. vine.) Cunosc puține devoțiuni literare mai sincere decât aceea pe care-o mărturisește într-un rând autorul, de a fi rescris minuțios, căci rescriere e cuvântul cel
Portretul lui T. by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6208_a_7533]
-
și originalitate textului. L-ați găsit în mod firesc sau după o îndelungată suferință a căutării? Nu există un „mecanism" dat de dinainte pe care omul să-l caute, ci descoperă ceva, iar acest ceva devine un mecanism. Descoperirea este trudă, iar truda este grea. Chiar dacă e la îndemâna oricui, chiar dacă e pe măsura fiecăruia dintre noi. Iar îmi amintesc ce a spus Heine... Omul scrie cum poate, apoi asta numim stil. Care se naște mai ales datorită lipsei de calități. Ați
Péter Esterhàzy - „La început, eram încă un om normal“ by Anamaria Pop () [Corola-journal/Journalistic/6273_a_7598]
-
textului. L-ați găsit în mod firesc sau după o îndelungată suferință a căutării? Nu există un „mecanism" dat de dinainte pe care omul să-l caute, ci descoperă ceva, iar acest ceva devine un mecanism. Descoperirea este trudă, iar truda este grea. Chiar dacă e la îndemâna oricui, chiar dacă e pe măsura fiecăruia dintre noi. Iar îmi amintesc ce a spus Heine... Omul scrie cum poate, apoi asta numim stil. Care se naște mai ales datorită lipsei de calități. Ați putea scrie
Péter Esterhàzy - „La început, eram încă un om normal“ by Anamaria Pop () [Corola-journal/Journalistic/6273_a_7598]
-
Transilvania. Era o minciună. Autorul comentează că proști ar fi unii să-l plătească, deoarece el face ce face fără plată, deoarece așa crede 2. O activitate importantă în cariera lui Slavici va fi pe când edita copiile făcute cu multă trudă de Eudoxiu Hurmuzachi după documente ale Imperiului Habsburgic. Se ia decizia ca publicarea să înceapă cu volumul al VII-lea, cel ce dezvăluia condițiile alipirii Bucovinei la Imperiul chesaro-crăiesc, dar se realizează și o broșură pentru difuzare rapidă. Titlul ei
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]