837 matches
-
setei sale de răzbunare, trecu la anul 1305 cu război pe teritoriul romeilor, atacă cetățile și întăriturile așezate la intrările Emului și luă unele cu puterea, altele prin supunere de bunăvoie și convenită sub anume condiții. Buna ocazie și vitejia trufașă a biruitorului nu dădeau nici celorlalte obiecte de atac perspectiva apropiată a unei sorți mai bune. Împăratul se grăbi a le asigura și întări prin trupe trimise în ajutorule și rândui pe fiul și coimperatorul său, Mihail, să meargă c-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nou potop. Va clădi așadar un turn atât de înalt, încât apele revărsate să nu poată urca până la el, răscumpărând astfel pieirea strămoșilor săi” (Antichități iudaice, I, 4, 2). Ca atare, pentru Josephus Flavius nu cutezanța oamenilor (fie ea și trufașă) de a ajunge la Dumnezeu conta, ci ratarea proiectului cutezător. „Din cauza amestecului limbilor vor bite, care înainte vreme fusese una și aceeași - scria Flavius -, locul unde a fost înălțat turnul se cheamă acum Babilon : căci evreii numesc amestecul «babel»” (Antichități
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
întrebă: - De ce ați venit aici? Ce doriți? - Vrem să-l cunoaștem pe acela care a dezlănțuit violența printre oameni și să-l întrebăm ce temeiuri a avut, vorbi imaginea preotului Bratti. - Am mai povestit asta și trădătorilor Ulanni, spuse Xtyn trufaș. Eu cred că noi suntem cei atacați, fiindcă am îndrăznit să apărăm ceea ce este al nostru. - Obiectele găsite pe podiș nu aparțin nimănui. Așa e legea încă de la venirea primilor coloniști pe Kyrall, mârâi preotul Ulanni. - Da, dar dacă nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
adevărat sârguincios continuă în gând Abatele. Se prea poate ca acum să privească în cu totul altă parte și pe noi să ne ucidă vreo hoardă de barbari. Și care ar fi învățătura Lui pentru sufletele noastre? Să nu fim trufași, desigur... - Spune-mi ce crezi despre Augustin Întemeietorul. Candidatul începu să recite pe un ton egal un text pe care, cu multe decenii în urmă, și Abatele îl rostise într-o ceremonie similară. - Augustin, Întemeietorul și Întâi Făcătorul de Dumnezeu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
simbolic. Mediologia vizează Rațiunea practică, nu Rațiunea narativă. Ea trece de la simbolic la pragmatic prin inversarea polilor în economia clasică a lui a spune și a face. Fiecare cu urgențele sale, lipsurile sale și biografia sa. TRADIȚIA DETERMINĂ SCRIEREA Pragmatismul trufaș al înaintașilor în materie de difuzare furnizează o regulă de metodică studiului privind evoluția ideilor, care este în același timp utilă și pentru creionarea unei mici ideo-patologii a vieții cotidiene. În această împrejurare, fler înseamnă raportarea din instinct a unei
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
HHC). Pentru a-și asuma deplin această misiune, alte forme de cunoaștere și de competență Îi sunt indispensabile; or, acestea se află În posesia pacienților și În mediul lor de Îngrijire și familial, cu care trebuie să se stabilească contactul. Trufașe, suverane și izolate, competențele excepționale, oricât de precise ar fi, sunt insuficiente, fie că țin de știință, de cercetare-dezvoltare sau de marketing... Pentru a combina și a se articula cu energia cererii și a necesității HHC, Eisai se străduiește de
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
le Violent”; DM „le Très-Fort”; YA „the Irresistible”; Arb „the All-compeller”. Apare o singură dată, în celebra serie de nume divine de la 59, 23-24, fiind plasat între al-‘Azz și al-Mutakabbir. Aplicat oamenilor, acest calificativ are un sens peiorativ: „trufaș”, „violent”: un stăpân arogant și brutal. Comentatorii explică acest lucru arătând că omul, plin de lipsuri și defecte, greșește dacă se erijează în stăpân, în vreme ce All"h este cu adevarat Stăpânul absolut. Exegeza acestui nume este foarte asemănătoare cu cea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Domnul, le voi da răspuns (’e‘enQm), Eu, Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi.” (Is 41, 17) Verbul este fie la perfect, fie la imperfect pentru că e vorba de o acțiune punctuala; Dumnezeu nu răspunde automat. Mai ales omul trufaș și răzvrătit nu primește răspuns. Astfel, Saul se plânge: „...Dumnezeu s-a îndepărtat de mine, nu mi-a mai răspuns (lo’ ‘"n"n ‘Ä:)...” (1Sam 28, 15d) Aceleași lucruri se pot spune și în legătură cu Șam‘ (2.1.13.8), când
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ca unul dintre principii înflăcărarea îndreptată spre dominație, și anume dorința de a învinge și cea de glorie. Trecând la prezentarea omului care are ca organizare interioară cea identică timocrației, Socrate remarcă pentru început că acesta trebuie să fie mai trufaș, lipsit de cultură muzicală, care la urma urmei însemna armonie, și totuși iubitor de arta Muzelor; respectiv, îi va plăcea să asculte, dar va fi totuși incapabil să se exprime. Față de sclavi, acesta va avea o altă comportare, nu îi
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
social în care au fost elaborate dialogurile sale. Din nefericire, (sub influența lui Aristotel) lumea modernă s-a arătat ezitantă când ar fi trebuit să ofere platonismului ocazia unei revanșe veritabile: „... platonismul răsturnat al modernității a instaurat un raționalism abstract, trufaș și atins de cecitate față de tot ceea ce nu îi seamănă sau nu poate fi redus la propriul său algoritm de proliferare mecanică...”. Faptul că Aristotel avea câștig de cauză în urma „procesului” intentat Ideilor reprezintă, la limită, un simptom al opțiunii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sale, a persiflării, a abilității sale de a disimula, ei uită un lucru: puținul care se știe despre viața lui Valla revelează un personaj coleric, un nervos, un sangvin, un melancolic, un hipersensibil. în Invectivele sale, Fazio semnalează un mod trufaș de a umbla cu capul sus, un verb rapid, o abundență de gesturi, o precipitare în toate mișcările sale. Viața lui se petrece sub semnul prieteniilor rupte brusc și al unor supărări induse prin polemici asupra amănuntelor. Un personaj care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tu, Învățătorule, ești ceea ce pari a fi?».” (Omar Khayyam) Se vor căzni munții (În durerile facerii) și se va naște un biet șoricel - Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus. (Acest proverb, cu origini latine, ridiculizează promisiunile pompoase sau acțiunile nechibzuite ale trufașilor, ale căror rezultate se dovedesc a fi, În final, disproporționat de mici În raport cu energia sau cu strădaniile depuse.) Fiecăruia Îi place ce-a făcut el. (Poate pentru că fiecare are gusturile lui și, În plus, credința că ceea ce face cu mâna
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
acea tăcere derutantă, care lasă impresia că În spatele ei se judecă, atunci ea Împrumută haina Înțelepciunii. Μ Este greu să explici ceea ce nu știi, deoarece pentru aceasta trebuie să ai cunoștința clară a ceea ce știi. Μ Timidul se condamnă singur; trufașul se Înalță singur. Μ Erorile În gândire sunt inevitabile, deoarece nu putem gândi, În fiecare moment, din toate punctele de vedere posibile. Fiecare adevăr cucerit reprezintă, de aceea, luarea În considerare a Încă unui punct de vedere. Μ Există oare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
II, pref. Modest Morariu, București, 1972; Em. Roblès, Pledoarie pentru un răzvrătit, București, 1973; Hervé Bazin, Preafericiții de pe insulă Dezolării, București, 1974; Gilbert Durând, Structurile antropologice ale imaginarului, pref. Radu Toma, București, 1977; Jules Romains, Oameni de bunăvoință, vol. V: Trufașii, București, 1979. Repere bibliografice: N. Carandino, Autori, piese și spectacole, București, 1973, 214; Al. Balaci, Studii și note literare, București, 1979, 283; Dicț. scriit. rom., I, 20-21. I.D.
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
106. • Ștefan S. Gorovei, Fragmente pentru o antropologie socială (Moldova secolului XVII), în „Acta Moldaviae Meridionalis“, XII-XIV, 1990-1992, p. 167. UN NOU DOCUMENT CU PORTRETUL VOTIV AL LUI MIRON VODĂ BARNOVSCHI Petronel Zahariuc „Era la hirea sa Barnovschii vodă foarte trufaș și la portul hainelor mândru, iară la inimă foarte direptu și nelacom și blându. Mănăstiri și beserici câte au făcutu, așea în scurtă vréme, nice unu domnu n-au făcutu. Făcut-au alți domni și mai multe, iară cu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi aparținut domnului, în ciuda schematismului desenului. Chipul domnului ne apare, astfel, hotărât și senin, cu barbă, mustață și sprâncene negre, cele din urmă frumos arcuite, arătând că Miron Costin nu a greșit când a spus că „Barnovschii vodă era foarte trufaș și la portul hainelor mândru“. Dar „la inimă era foarte direptu și nelacom și blându“, a spus mai departe cronicarul, de aceea miniaturistul a îmblânzit trăsăturile domnului, pentru că, la vremea aceea, printre oamenii politici trufași erau și unii blânzi. Domnul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
că „Barnovschii vodă era foarte trufaș și la portul hainelor mândru“. Dar „la inimă era foarte direptu și nelacom și blându“, a spus mai departe cronicarul, de aceea miniaturistul a îmblânzit trăsăturile domnului, pentru că, la vremea aceea, printre oamenii politici trufași erau și unii blânzi. Domnul poartă un anteriu lung, cenușiu-verzui, cu mâneci strâmte și strâns la mijloc de o curea, care nu se observă în desen (nici nasturii nu se disting); la piept domnul are o cruce de culoare neagră
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chiar și decât un manuscris, fiind păstrat în lada cu hrisoave a mănăstirii, ca „temelie“ pentru stăpânirea celor două sate dăruite de ctitor. Că a fost un act de curaj este dovedit și de faptul că de la un alt domn trufaș și mândru, Vasile Lupu, pe care părea că „nu-l mai încăpea Moldova“ (tot Miron Costin o spune), nu a ajuns până la noi vreun portret care să ni-l înfățișeze încoronat; sau cine știe, prin ce tainiță de la mănăstirile de la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
antebelică) o netă virtuozitate. Ca vorbitor, Iorga impresionează, fără îndoială, la catedră el fiind un „animator”, un vraci dominând sala în alt mod decât Maiorescu. În pagina scrisă, același tumult vital nestăpânit, dar și excese neiertate: „Informația parazitară se răsfață trufaș, fără procedeul eliminării metodice, ci cu o risipă de fișe scăpate dintr-o vastă bibliotecă, pe o rază de lună, într-o noapte de Walpurgis”. L. însuși contaminat, încălzit, deși pornind de la date verificate, le topește în cuptorul imaginației, fantazând
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
viață pentru a-și scrie opera istorică. El descifrează în succesiunea secolelor realizarea unui proiect divin pe care se sprijină credința sa și care îi furnizează argumente pentru o apologie a religiei: pentru a-i cârmui pe oamenii încăpățânați și trufași, Dumnezeu aduce pe lume persoane cu calități neobișnuite precum Constantin sau Clovis, îi avertizează prin vise și minuni pe regii care sunt ispitiți să se îndepărteze de El și pedepsește în mod exemplar pe cei care păcătuiesc. Intenția sa declarată
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
dintre pomi spre mare se răsucise vântul / Și-n catifeaua umbrei nisipul amorțea / L-a scos un val afară cu grijă așezându-l / Pe-un cimitir de scoici ce strălucea. // La marginea vieții clocotitoare-a mării / Stă nefiresc de țeapăn, trufaș însă răpus. Privește încă parcă talazurile zării / Cu gâtul galeș îndoit în sus. // Murdare și sărate-s aripile-i deschise / Furtuna ce-l izbise îi cântă-un surd prohod, / Lucesc multicolore în juru-i scoici ucise / Al căror miez căldurile îl
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
loc în preocupările lui. Producția aceasta va fi adunată în Revelații sacre (I-II, 2001-2003), cu texte de meditație religioasă, pe care S. le denumește „poeseuri”. Adorația și smerenia stau alături de îndoială, de întrebări și dubii, de curajul denunțării eului trufaș. Toate acestea - afirmă Gheorghe Grigurcu - „pe altarul lirismului încărcat de cele mai eterogene ofrande, un prinos emoționant al pietății atât de trebuitoare în răstimpul de cumpănă istorică în care ne aflăm”. Sunt valorizate acum și alte filoane: protestul împotriva unor
SAIOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289436_a_290765]
-
valoare pe sine ori talentul său literar. El descifrează în succesiunea secolelor realizarea unui proiect divin pe care se sprijină credința sa și care îi furnizează argumente pentru o apologie a religiei: pentru a-i cîrmui pe oamenii încăpățînați și trufași, Dumnezeu trimite persoane cu calități excepționale precum Constantin sau Clovis, îi avertizează prin vise și minuni pe regii care sînt ispitiți să se îndepărteze de El și îi pedepsește în mod exemplar pe cei care păcătuiesc. Intenția sa declarată este
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Suzy reprezintă alt tip de feminitate, opus Matildei, însă nu mai puțin fatal pentru Petrini. Feminitatea ei se bazează pe o continuă fugă de identitate. Trăiește mereu în alt registru, inventează disponibilități, stări ce îl fascinează pe filosof. Nu e trufașă și nu are crize de demnitate, existența ei lunecă la suprafața evenimentelor, fără mari traume. A trecut, totuși, prin situații grele (eliminată din facultate, a muncit ca zidăriță pe un șantier), dar sufletul ei nu s-a înăsprit. Îndrăgostită de
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
poezie scrisă de V.: un lamento pentru candoarea agonizantă („cum să scap de inorogul sfios ce-mi paște părul cărunt?”), cu o rețea largă de metafore izotope. Suveran e un imagism originar al naufragiului („izbânda apelor materne ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse, văruite” sau în „fiorduri imaginare”, terase, țărmuri virgine, plaje, dune de nisipuri fluide
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]